3,268 matches
-
criză acută a propriei responsabilități. Simțul răspunderii nu se poate forma în vid. Răspunzi pentru lucrul care a ieșit „din mâna ta“, pentru o ispravă, sau un produs, în care ți-ai angajat aptitudinile, experiența și onoarea. Numai un bun meseriaș își poate asuma răspunderea mărfii pe care o livrează și numai el poate trage la răspundere un meseriaș prost. Diminuarea responsabilității conduce, fatalmente, la o surpare a autorității. Incompetentul nu se poate impune nimănui decât prin fraudă și pe durate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ieșit „din mâna ta“, pentru o ispravă, sau un produs, în care ți-ai angajat aptitudinile, experiența și onoarea. Numai un bun meseriaș își poate asuma răspunderea mărfii pe care o livrează și numai el poate trage la răspundere un meseriaș prost. Diminuarea responsabilității conduce, fatalmente, la o surpare a autorității. Incompetentul nu se poate impune nimănui decât prin fraudă și pe durate scurte. Cine ajunge la poziții înalte după alte criterii decât cele ale unei profesiuni bine stă pânite are
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
greși sau, și mai rău, a înșela așteptările cumpărătorului erau accidente de neconceput, devieri scandaloase de la o tradiție fără breșă. Pot depune mărturie că o asemenea asumare a meseriei nu e o virtute strict elvețiană. Am întâlnit și printre români meseriași bătrâni, incapabili să lucreze de mântuială, să trișeze, să asume riscul de a se face de râs. Specia e însă pe cale de dispariție. Și cred că România întârzie să se reașeze, să-și refacă ținuta, să umble omenește nu pentru că
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Alte 26 de petiții solicită acordarea unor scutiri de impozite. O a patra grupă cuprinde 17 memorii ale evreilor, care solicită îmbunătățirea condițiilor lor economico-sociale și oprirea expulzării din provincie a celor ce se dovedesc a nu fi buni negustori, meseriași sau agricultori, practicând numai activități speculative. Un număr de treisprezece cereri solicită împăratului acordarea de ajutoare materiale. Cele 108 plângeri ale grupei a șasea vizează acordarea unor privilegii, ridicarea în ierarhia rangurilor nobiliare, scutirea stărilor nobiliare de plata contribuției, conferirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
învățământ și a frecventării școlii de aceștia. Astfel, la școala din Cernăuți au fost înscriși în clasa I, la cursul de iarnă, 24 de copii (14 băieți și 10 fete), dintre care 14 copii erau din clasa civililor, adică a meseriașilor, iar 10 din cea a militarilor. În clasa a doua erau în cursul de iarnă 44 de copii înscriși, dintre care 19 copii erau ai meseriașilor, 6 ai militarilor, 11 copii de muzicanți, 3 moldoveni și 4 evrei. La școala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
băieți și 10 fete), dintre care 14 copii erau din clasa civililor, adică a meseriașilor, iar 10 din cea a militarilor. În clasa a doua erau în cursul de iarnă 44 de copii înscriși, dintre care 19 copii erau ai meseriașilor, 6 ai militarilor, 11 copii de muzicanți, 3 moldoveni și 4 evrei. La școala din Suceava erau înscriși 60 de copii (54 de băieți și 6 fete) pentru cursul de iarnă, în cele două clase (32 elevi în clasa I
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
servi excelent expansiunii economice austriece spre gurile Dunării și Marea Neagră, ca o primă etapă, într-un mult dorit comerț cu Levantul 152. În acest sens, chiar de la început s-a urmărit atragerea aici a unui număr cât mai mare de meseriași și negustori din Banat și Transilvania, ori din provinciile ereditare ale imperiului sau din diferite zone ale Germaniei și așezarea lor în orașele Cernăuți, Siret și Suceava. Măsurile luate au favorizat stabilirea în orașele bucovinene a meșteșugarilor germani, cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aparținând celor mai diverse profesiuni, care, alături de cei indigeni, urmau să satisfacă nevoile interne și să furnizeze produse manufacturate pentru export. Se miza pe faptul că Moldova învecinată constituia un excelent debușeu pentru aceste produse. În momentul așezării în orașe, meseriașilor, artizanilor și fabricanților germani sau de oricare altă origine etnică li s-au acordat scutiri de plata unor obligații financiare față de stat și de oraș, de recrutare și încartiruiri, fiind sprijiniți de stat, cu bani și materiale, spre a-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
plata unor obligații financiare față de stat și de oraș, de recrutare și încartiruiri, fiind sprijiniți de stat, cu bani și materiale, spre a-și construi case durabile în spațiul urban 153. Măsurile luate de autoritățile imperiale au favorizat creșterea numărului meseriașilor așezați în orașele noii provincii și în localitățile mai mari, ca singurele locuri unde puteau găsi o clientelă, cât de cât suficientă. Ca urmare, numărul acestora ajungea, la sfârșitul perioadei Administrației militare (1786), la 672 de meșteșugari creștini, capi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai mari, ca singurele locuri unde puteau găsi o clientelă, cât de cât suficientă. Ca urmare, numărul acestora ajungea, la sfârșitul perioadei Administrației militare (1786), la 672 de meșteșugari creștini, capi de familie, cărora li se adăugau câteva zeci de meseriași evrei 154. Populația celor trei orașe, Cernăuți, Siret și Suceava, a crescut constant în această perioadă 155, înregistrând în anul 1784 un spor de 54,7 %, față de anul 1774156. Totuși, în ansamblul populației provinciei, populația urbană a reprezentat un procent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Bucovina în toată perioada, continuând până târziu, spre jumătatea secolului al XIX-lea. La Viena, în cadrul Consiliului Aulic de Război, Vasile Balș a sprijinit propunerile lui Enzenberg referitoare la acordarea unei scutiri pe cinci ani de plata impozitelor negustorilor și meseriașilor care ar imigra în Bucovina, deoarece ridicarea de întreprinderi, producerea și desfacerea mărfurilor necesită timp, credite și bani. Produsele manufacturate în Bucovina urmau a fi desfăcute, prin intermediul negustorilor locali, care călătoreau în scopuri de afaceri, în toate părțile, de jur împrejurul provinciei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
gospodari care și-o montat becul lui Ilici în casă o fost Ion. Când totul o fost pus la punct, Ion o tras de bucurie vreo două șnapțuri de răchie cu electricianul instalator ce tocmai gătase lucrarea. Cu această ocazie meseriașul găsi cu cale să-l instruiască pe Ion în probleme de electrosecuritate : -«Iar la instalație, dragă bade Ioane să nu umbli niciodată, pentru că nu știi de nu-i sub tensiune și una, două, curentul te trăznește și una două dă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ortodoxe în atitudinea comitetului de construcție; deseori se spunea una și se făcea alta, iar unii oameni erau purtați cu vorba. Iată, de pildă, jalba cărămidarului Costache Chirilă din Botoșani către Prefect, înregistrată la nr. 171/193074, povestește detaliat păsurile meseriașului: pe la începutul lui August el este chemat la Prefectură de D-l inginer Nicolaide, pentru a se pune de acord cu inginerul județului în vederea furnizării unui număr de 30.000 cărămizi pentru biserica de la Ipotești. I s-au oferit 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
unui număr de 30.000 cărămizi pentru biserica de la Ipotești. I s-au oferit 1,10 lei pe bucată, urmând ca transportul să-l efectueze prefectura; din cauza prețului însă, Chirilă nu acceptă. Ulterior, întâlnindu-l în oraș, Nicolaide îi spune meseriașului că i s-a aprobat afacerea cu suma cerută de el. Inginerul județului întărește spusele lui Nicolaide și îl asigură că îi va trimite căruțe de la Ipotești, pentru a ridica marfa comandată, urmând ca bonurile în baza cărora va primi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
încheiau șireturile. Deși unchiul Nae era paralizat într-o oarecare măsură și mergea în cârje, frumușel și simpatic, s-a căsătorit cu o fată foarte frumoasă și bogată. Pe acele timpuri, părinții și fetele erau fericite să se căsătorească cu meseriașii, iar cizmăria era foarte căutată. Doamne, făceau cizmarii niște pantofiori de damă în găurele de îți era mai mare dragul să-i porți, ceea ce n-am mai văzut. La fel și unchiul Alexandru, s-a căsătorit tot cu o fată
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
te urmărește. Crescut așa, fiul meu a făcut școala, dar starea de mai sus cred că l-a agasat, și poate și ceva din neamul tatălui său, au făcut că, dat la internat la Școala CFR, de unde a ieșit un meseriaș de valoare, electrician, desenator, specialist în instalații sanitare, a rămas veșnic un nemulțumit. Tot ce aveam îi dădeam și din tot ce puteam realiza ca mamă ajungea la el, totuși i s-a părut că nu-i îndeajuns, veșnic era
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și de împrejurările vieții. Îmi vin în minte locurile copilăriei, pe dealurile noastre erau căsuțe răzlețe din chirpici, învelite cu paie, focul îl făceau la vatra din casă pe pirostrii - că nu aveau cărămidă să-și facă sobe - poate nici meseriașii nu se găseau, erau chiar vârstnici și așa trăiseră, țineau pe lângă casă o pasăre sau porc, pe care-i hrăneau numai cu ierburi, buruiană, sau dacă mai cultivau și porumb, fasole și ceva roșii se chema că sunt gospodari
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
De copilărie m-am bucurat mult. Ne duceam de copilași cu vitele la păscut, și în ziua de Paști. În comună erau lanțuri și scrânciob cu bărci, pe care le aduceau flăcăii satului cu două-trei săptămâni înainte și le montau meseriașii. Noi de pe deal, în zilele Paștelui, când auzeam că încep lăutarii să cânte cu trâmbița la lanțuri, cum le spuneam noi, fugeam acasă cu vitele, apoi cu ouăle roșii căpătate de la măicuța, bunica, vecine, și, hai ca în Creangă, mai
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
că unii se căsătoreau și rămâneau pe loc, își făceau căsuțe, cumpărau vii și deveneau și ei proprietari, adică gospodari la noi în sat. Cât am trăit în comună, aveam Școală de meserii, de toate gradele, cu internat, ieșeau copiii meseriași, știau tâmplărie, să facă sobe, să mănânce o pâine. Aveam și două biserici mari, comuna era mare, împărțită în două, cu doi preoți, părintele Stelian și părintele Jan, ultimul avea opt copii. Iartă-mă Doamne, dar numai de slujbă bisericească
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cruci la cimitir, mai duceau și la școală... Școala era frumoasă. Dar toate acestea s-au cam pierdut. Tinerii au cam plecat. Edificiile s-au mai stricat, s-au dărâmat, altele s-au desființat. Atunci erau oamenii harnici, ajutători, primitori, meseriași buni, care nu se rușinau că sunt țărani și se dădeau la treabă, făceau agricultură, cu dragoste, n-am ce spune. Cât despre părinți, eram mici, cunosc puțin, dar parcă măicuța ne-a povestit că bunicii dânșii erau veniți de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
să le tăiem cu dalta și ciocanul zdrelindu-ne mâinile până la os prin toată mizeria aia de fiare năclăite de uleiuri și pământ pietrificat. Înaintând la pas cu demontatul, vedeam tot mai limpede cu ce avem de-a face. Orice meseriaș cu un strop de experiență ar fi Înțeles Însă din capul locului și dintr-o privire cu ce nenorocire se Încurcase moșu’, pe ce-și aruncase banii și cât o să-i mai dea de cheltuială grămada aia de fiare vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
studenții copii de muncitori industriali, țărani colectiviști, muncitori agricoli, țărani organizați în întovărășiri pentru lucrarea în comun a pămîntului, copii de țărani muncitori cu gospodării mici și mijlocii, copii de militari, de ingineri sau tehnicieni din producție, funcționari, pensionari și meseriași cooperatori, taxele se stabilesc astfel: a) 100 lei taxa anuală pentru elevii din clasele VIII-X ale școlilor medii de 10 ani (și clasa a XI-a), din anii I-IV ai școlilor pedagogice și medii tehnice. ... b) 200 lei taxa
HOTĂRÂRE nr. 3.145 din 22 septembrie 1953 privind stabilirea taxelor şcolare în şcolile medii (de 10 ani) pedagogice, medii tehnice şi în instituţiile de învăţămînt superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127391_a_128720]
-
de aplicare a cotei de 5% veniturile din dobânzi la disponibilitățile din cont și cele provenite din vânzarea unor bunuri din inventarul propriu, precum și onorariile percepute pentru activitatea de consultanță. 17. În sensul prevederilor art. 8 alin. (1) din ordonanță meseriașii autorizați și asociațiile familiale, care prestează servicii sau execută lucrări pe cont propriu și individual, fără salariați sau colaboratori, în ateliere cu sediu stabil, se impun pe bază de norme anuale de venit. În același mod se impun și meseriașii
HOTĂRÂRE nr. 706 din 1 septembrie 1999 pentru aprobarea Instrucţiunilor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 246/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125253_a_126582]
-
meseriașii autorizați și asociațiile familiale, care prestează servicii sau execută lucrări pe cont propriu și individual, fără salariați sau colaboratori, în ateliere cu sediu stabil, se impun pe bază de norme anuale de venit. În același mod se impun și meseriașii autorizați potrivit legii, care exercită o meserie pe cont propriu în afara orelor de program. Impozitul se calculează prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 4 alin. (1) din ordonanță la normele de venit aferente branșei. Prin atelier cu sediu stabil se
HOTĂRÂRE nr. 706 din 1 septembrie 1999 pentru aprobarea Instrucţiunilor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 246/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125253_a_126582]
-
permanent, fie în locuința proprie, fie într-un sediu deținut în baza unui act legal. Se supun impunerii pe bază de norme de venit numai prestările de servicii și executările de lucrări cu materialul clientului, exercitate în condiții asemănătoare de către meseriașii în cauză. Normele de venit se stabilesc pe persoană și nu suportă alte corective în afara celor expres menționate în textul ordonanței. Pentru meseriașii care desfășoară mai multe activități la care impunerea se face pe bază de norme de venit, impozitul
HOTĂRÂRE nr. 706 din 1 septembrie 1999 pentru aprobarea Instrucţiunilor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 246/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125253_a_126582]