4,293 matches
-
filosofică este una intermediară, care asigură trecerea spiritului uman de la starea teologică la cea pozitivă. Comte consideră că, fiind incapabilă să construiască ceva, metafizica se limitează la a pregăti terenul și suprimă teologia fără a pune nimic în loc. El consideră metafizica o formă slăbită de teologie, care nu face altceva decât să înlocuiască forțele supranaturale cu entități abstracte existente în natură. Între cele două stări, teologică și metafizică, există deosebiri dar și asemănări. Prima treaptă este provizorie, iar cea de-a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsă constituie nucleul retributivismului clasic, un important punct de reper în cadrul doctrinelor referitoare la justificarea pedepsei. Ideile enunțate de cei doi gânditori continuă să suscite un puternic interes, multe dintre ele fiind preluate de teoriile retributiviste moderne. În lucrarea sa Metafizica moravurilor, Kant aduce importante argumente în sprijinul ideii pedepsei ca retribuție, respingând totodată orice interpretare utilitaristă a acesteia. Opera kantiană referitoare la dreptul penal este susținută de două idei majore: respectarea demnității umane și principiul egalității. În ceea ce privește respectul demnității umane
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
1989. Jankélévitch, Vladimir, Curs de filosofie morală, traducere de Adrian Șerban, Editura Polirom, Iași, 2011. Kalinowski, Jerzy, Temele actuale ale logicii deontice, în vol. Norme, valori, acțiune, traducere de S. Vieru, D. Stoianovici, Editura Politică, București, 1979. Kant, Immanuel, Bazele metafizicii moravurilor, traducere de Isidor Colin, Editura Antet, București, 1994. Kant, Immanuel, Critica rațiunii practice, traducere și introducere de Traian Brăileanu, Editura Paideia, București, 2003. Kant, Immanuel, "Metafizica moravurilor", în M. Flonta și H. K. Keul (editori), Filosofia practică a lui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
traducere de S. Vieru, D. Stoianovici, Editura Politică, București, 1979. Kant, Immanuel, Bazele metafizicii moravurilor, traducere de Isidor Colin, Editura Antet, București, 1994. Kant, Immanuel, Critica rațiunii practice, traducere și introducere de Traian Brăileanu, Editura Paideia, București, 2003. Kant, Immanuel, "Metafizica moravurilor", în M. Flonta și H. K. Keul (editori), Filosofia practică a lui Kant, Editura Polirom, Iași, 2000. Kelsen, Hans, Teoria pură a dreptului, traducere de Ioana Constantin, Editura Humanitas, București, 2000. Korsgaard, Christine, M., The Sources of Normativity, Cambridge
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Vasile Boari și Raluca Mărincean, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 258. 19 deon în limba greacă înseamnă datorie. 20 Nancy Davis, Deontologia contemporană, în: P. Singer (editor), Tratat de etică, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 233. 21 Immanuel Kant, Bazele metafizicii moravurilor, traducere de Isidor Colin, Editura Antet, s.d., p. 38. 22 Ibidem, p. 52. 23 Ibidem, p. 47. 24 Onora O'Neill, Etica lui Kant, în: P. Singer (editor), Tratat de etică, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 208. 25 Ibidem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
p. 295. 147 J. S. Mill, op. cit., p. 297. 148 Ibidem, p. 294. 149 J. S. Mill, op. cit., p. 297. 150 Ibidem, pp. 297-298. 151 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 82-84. 152 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 91-93. 153 Imm. Kant, Bazele metafizicii moravurilor, p. 69. 154 C. M. Korsgaard, op. cit, p. 94. 155 Imm. Kant, Bazele metafizicii moravurilor, p. 51. 156 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 98. 157 Ibidem, pp. 100-102. 158 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 104-108. 1 Cristina Rotaru, Fundamentul pedepsei. Teorii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
S. Mill, op. cit., p. 297. 150 Ibidem, pp. 297-298. 151 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 82-84. 152 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 91-93. 153 Imm. Kant, Bazele metafizicii moravurilor, p. 69. 154 C. M. Korsgaard, op. cit, p. 94. 155 Imm. Kant, Bazele metafizicii moravurilor, p. 51. 156 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 98. 157 Ibidem, pp. 100-102. 158 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 104-108. 1 Cristina Rotaru, Fundamentul pedepsei. Teorii moderne, Editura C.H. Beck, București, 2006, pp. 224-225. 2 I. Mircea, Vinovăția în dreptul penal român
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Ibidem, p. 17. 88 Kurt Baier, op. cit., p. 16. 89 C. Rotaru, op. cit., p. 64. 90 Stanley E. Grupp, Theories of Punishment, Indiana University Press Bloomington/London, 1971, p. 5. 91 Stanley E. Grupp, op. cit., p. 6. 92 Imm. Kant, Metafizica moravurilor, în M. Flonta și H. K. Keul (editori), Filosofia practică a lui Kant, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 93. 93 Ibidem, p. 93. 94 Imm. Kant, Metafizica moravurilor, p. 93. 95 C. Rotaru, op. cit., p. 89. 96 Reinhart Brandt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
p. 5. 91 Stanley E. Grupp, op. cit., p. 6. 92 Imm. Kant, Metafizica moravurilor, în M. Flonta și H. K. Keul (editori), Filosofia practică a lui Kant, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 93. 93 Ibidem, p. 93. 94 Imm. Kant, Metafizica moravurilor, p. 93. 95 C. Rotaru, op. cit., p. 89. 96 Reinhart Brandt, Dreptate și dreptate penală la Kant, în: M. Flonta și H. K. Keul (editori), Filosofia practică a lui Kant, M. Flonta, H. K. Keul, Editura Polirom, 2000, Iași
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Flonta și H. K. Keul (editori), Filosofia practică a lui Kant, M. Flonta, H. K. Keul, Editura Polirom, 2000, Iași, p. 234. 97 Reinhart Brandt, Dreptate și dreptate penală la Kant, p. 235. 98 Ibidem, p. 236. 99 Imm. Kant, Metafizica moravurilor, p. 164. 100 C. Rotaru, op. cit., p. 92. 101 R. Brandt, op. cit., p. 237. 102 Imm. Kant, Critica rațiunii practice, Editura Paideia, 2003, p. 57. 103 G. W. F. Hegel, Principiile filosofiei dreptului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și premise Câteva observații mai generale despre opera ce urmează a fi interpretată sunt utile înțelegerii scopului lucrării de față și stabilirii locului acestei încercări în spațiul interpretărilor filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Termenul "personalism energetic" apare întâi în Elemente de metafizică (Partea III. Conștiința reală. Personalismul energetic), unde desemnează ipoteza pe care C. Rădulescu-Motru o propune pentru a răspunde la o problemă pe care el o socotește esențială pentru filosofie, în genere, pentru demersul său filosofic, în special: problema acordului dintre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
același înțeles) nu poate fi decât un studiu filosofic."; filosofia "urmărește completarea și verificarea rezultatelor fiecărei științe speciale în parte"6. Recondiționările filosofice ale rezultatelor științelor, care iau forma unor generalizări, au rostul de a răspunde la principala problemă a metafizicii: "Care este fondul real al pozițiunii omului față de restul universului?". Dar ele au, în personalismul energetic, în primul rând rostul de a reconstrui locul omului în "structura" lumii. Al doilea tip de interpretare, cel filosofic, trebuie detaliat, pentru că deschiderea (dimensiunea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
obiect-subiect", sau "om-cosmos", iar "gândirea metafizică a lui C. Rădulescu-Motru a urmat acelaș drum arătat de neokantieni"8. Dat fiind interesul filosofului român pentru știința experimentală, pentru aplicațiile sale în psihologie, filosofia sa a fost gândită și prin raportare la metafizica inductivă: "Tocmai speranța de a întemeia enunțuri despre finalitatea universului ca întreg pornind de la rezultatele cunoașterii obiective, de tip științific, explică, credem, atracția irezistibilă pe care a exercitat-o o dată ideea unei metafizici inductive asupra unor gânditori cu mentalitate științifică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a fost gândită și prin raportare la metafizica inductivă: "Tocmai speranța de a întemeia enunțuri despre finalitatea universului ca întreg pornind de la rezultatele cunoașterii obiective, de tip științific, explică, credem, atracția irezistibilă pe care a exercitat-o o dată ideea unei metafizici inductive asupra unor gânditori cu mentalitate științifică, cum a fost și Constantin Rădulescu-Motru"9. Cu ocazia apariției Personalismului energetic (1927), într-o recenzie de proporții, Vasile Băncilă socotea: "Suntem deci în fața unui sistem complect de filosofie teoretică și de filosofie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
kantianismului, de care a început apoi să se îndepărteze treptat..." 13. Ideea legăturii personalismului energetic cu filosofia kantiană este întărită de raportarea continuă a filosofului român la aceasta și de asumarea unei problematici de sorginte kantiană în lucrarea Elemente de metafizică (1912)14. Filosoful român enunță două probleme kantiene la care se raportează "critic". Prima este aceea a unității conștiinței și a raportului dintre ea și lumea ca totalitate; a doua, aceea a personalității, a semnificației sale filosofice. Pentru a o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fie considerate neproductive filosofic, în sensul că ele resping un principiu de construcție care ar putea deschide și apoi întări o anumită ordine a discursului? Pe de o parte, trebuie spus că modernitatea a propus o formulă de filosofare numită "metafizică inductivă", pusă la lucru și socotită încă semnificativă în orizontul filosofiei actuale. Pe de altă parte, eseul reprezintă o formă de discurs filosofic foarte răspândită și cu efecte notabile în privința creației filosofice veritabile. C. Rădulescu-Motru a fost, pe linia lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a omului" explicit construită de autor, dar nici cu una construită ca atare, dar ascunsă, cumva, în sistem, înseamnă că înlăuntrul ei nu vom putea găsi decât un set de enunțuri despre om, pe care se întemeiază discursul privind proiectul metafizicii. Aceste enunțuri, deși formează o unitate teoretică, nu se structurează ca antropologie filosofică, ontologie a umanului, sau "ontologie fundamentală" (Heidegger) discipline, e drept, așezate în model în secolul nostru, dar cu "antecedente" încă de la începuturile filosofiei -, ci în forma unui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
odată negată, aneantizează ființa rațională. Ontologia umanului este o reconstrucție a omului prin afirmarea modului-uman-de-a-fi raportat nu la alte ființări ca în cazul antropologiei filosofice -, ci la lume ca totalitate. Kant concepe omul ca mod-de-a-fi în legătură cu un prim înțeles al metafizicii: aceasta îi apare ca o dispoziție naturală a sufletului omenesc. Altfel, interesul lui este de a descrie comportamentele epistemic și moral în intenția resemnificării (reconstrucției) conceptului metafizicii prin raportarea omului la două lumi diferite: lumea fenomenală și lumea inteligibilă. Refacerea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lume ca totalitate. Kant concepe omul ca mod-de-a-fi în legătură cu un prim înțeles al metafizicii: aceasta îi apare ca o dispoziție naturală a sufletului omenesc. Altfel, interesul lui este de a descrie comportamentele epistemic și moral în intenția resemnificării (reconstrucției) conceptului metafizicii prin raportarea omului la două lumi diferite: lumea fenomenală și lumea inteligibilă. Refacerea unității umane (așezarea pe același temei a celor două "lumi") prin principiul finalității (omul este scop final al existenței lumii, spune Kant) are un sens relativ. Întâi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
existenței lumii, spune Kant) are un sens relativ. Întâi, pentru că finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, nu determinative (constitutive), apoi, deoarece ea este extinsă asupra naturii, omul fiind astfel re-specificat. Scopul "ontologiei fundamentale" instituită de Heidegger este refundarea metafizicii și întemeierea ontologiei, ca teorie a "ființei ființării", printr-o teorie a ființei omului (Dasein), a ființării către care se deschide ființa. Kant socotește omul ca ființă finită și îi problematizează esența, dar intenția sa nu este construirea unei ontologii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deschide ființa. Kant socotește omul ca ființă finită și îi problematizează esența, dar intenția sa nu este construirea unei ontologii chiar dacă, potrivit probelor formulate de Heidegger, "critica rațiunii pure" este o ontologie 28 ci, dimpotrivă, formularea condițiilor de posibilitate ale metafizicii (metafizică ce poate cuprinde ontologia); iar ceea ce realizează el este proiectul metafizicii. Prin urmare, filosofia critică a lui Kant nu este caz al nici unuia dintre aceste trei modele de reconstrucție a umanului; ea cuprinde însă un proiect antropologic. Acesta constă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ființa. Kant socotește omul ca ființă finită și îi problematizează esența, dar intenția sa nu este construirea unei ontologii chiar dacă, potrivit probelor formulate de Heidegger, "critica rațiunii pure" este o ontologie 28 ci, dimpotrivă, formularea condițiilor de posibilitate ale metafizicii (metafizică ce poate cuprinde ontologia); iar ceea ce realizează el este proiectul metafizicii. Prin urmare, filosofia critică a lui Kant nu este caz al nici unuia dintre aceste trei modele de reconstrucție a umanului; ea cuprinde însă un proiect antropologic. Acesta constă dintr-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dar intenția sa nu este construirea unei ontologii chiar dacă, potrivit probelor formulate de Heidegger, "critica rațiunii pure" este o ontologie 28 ci, dimpotrivă, formularea condițiilor de posibilitate ale metafizicii (metafizică ce poate cuprinde ontologia); iar ceea ce realizează el este proiectul metafizicii. Prin urmare, filosofia critică a lui Kant nu este caz al nici unuia dintre aceste trei modele de reconstrucție a umanului; ea cuprinde însă un proiect antropologic. Acesta constă dintr-un set de enunțuri despre om pe care se articulează teoria
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kant nu este caz al nici unuia dintre aceste trei modele de reconstrucție a umanului; ea cuprinde însă un proiect antropologic. Acesta constă dintr-un set de enunțuri despre om pe care se articulează teoria filosofică, în cazul filosofiei kantiene, proiectul metafizicii. Ideea principală a proiectului antropologic kantian este aceea a omului ca scop final al existenței. Întrucât finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, aparținând, astfel, omului ca ființă rațională, acceptarea ideii omului ca scop final al existenței presupune extinderea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unul dintre antropologii cu operă semnificativă din perioada postbelică: "dacă, aparent, Foucault se mișcă pe alte coordonate, în esență, procesul pe care el îl intentează omului și umanismului ne conduce tot la punctul fixat acum șaizeci, șaptezeci de ani de către metafizica europeană aflată în criză (la momentul "Scheler" n. C.). Este vorba de posibilitatea unei antropologii filosofice, de fundamentarea antropologică a metafizicii însăși"33. Faptul nou pe care îl propune acest moment nu se reduce la repunerea întrebării despre ceea-ce-este omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]