2,085 matches
-
din „sbornaia”: după ce a jucat câțiva ani la Mancester United, Andrei Koncelskis se descurcă - și la cumpărături - numai cu ajutorul interpretului; te informezi cum va fi vremea în capitală („v stolițe”) și în gubernii (uneori e pomenit și Chișinăul). Cobori din microbuz când Russkoe Radio transmite o melodie interpretată de Mașa Rasputina - o voce fumată și răgușită te imploră: „Liubi menia..., liubi Rossiiu!!!...”(iubește-mă, iubește Rusia!). Agresiunea sonoră rusească nu se termină o dată cu revenirea acasă din oraș. Televiziunea prin cablu, SUN
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
la revista „Pentru patrie”, membru în consiliul de conducere la „Săptămâna”. Debutează în 1945, la „Facla” din Brăila, unde e prezent cu proză și cronici literare, iar prima carte, Croitor pentru săraci , îi apare în 1962. Volumul de debut și Microbuzul de seară (1964) adună proze scurte despre drame provinciale și întâmplări din al doilea război mondial, analizînd traumele celor care i-au supraviețuit. Sub aparența unui pașnic croitor al periferiei, Bălan acționează ca agitator comunist, până la urmă arestat. Și schița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
de seară (1964) adună proze scurte despre drame provinciale și întâmplări din al doilea război mondial, analizînd traumele celor care i-au supraviețuit. Sub aparența unui pașnic croitor al periferiei, Bălan acționează ca agitator comunist, până la urmă arestat. Și schița Microbuzul de seară prezintă idila dintre șoferul Rică și văduva Sofia, în sufletul cărora urmele războiului sunt încă adânci. Dar majoritatea povestirilor și schițelor sunt convenționale, articulate maniheist, cu binecunoscuta schemă despre două lumi opuse, cea „veche”, a naziștilor sau a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
care se strecoară și un personaj remarcabil, Leonora Baron. Repetitiv și prolific, T. derapează uneori în kitschul literaturii de consum, după Marian Popa una din slăbiciuni fiind „eticismul sentimental”. SCRIERI: Croitor pentru săraci, București, 1962; Flăcări pe chei, București, 1964; Microbuzul de seară, București, 1964; Port dunărean, București, 1964; Răgaz, București, 1965; Sub temelii, București, 1968; Diana, București, 1969; Frumoasele garnizoanei, București, 1969; Podul de foc, București, 1975; București, oraș de vis și de dor, București, 1977; Moartea boxerului, București, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
București, 1977; Moartea boxerului, București, 1978; Din scrinurile regilor, Iași, 1979; Nuntă cu sănii, București, 1980; Din legendele Dunării, București, 1982; Corabia mistuită, București, 1983; Brelocuri, București, 1985; Zori în ceață, București, 1985; Pasagera, București, 1989. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Microbuzul de seară”, GL, 1965, 4; Gabriela Adamesțeanu, „Port dunărean”, CNT, 1965, 4; Simion Bărbulescu, „Microbuzul de seară”, IL, 1965, 4; D. D. Șoitu, „Port dunărean”, IL, 1965, 8; Constantin Cubleșan, „Frumoasele garnizoanei”, TR, 1969, 49; Lucian Raicu, „Frumoasele garnizoanei”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
1980; Din legendele Dunării, București, 1982; Corabia mistuită, București, 1983; Brelocuri, București, 1985; Zori în ceață, București, 1985; Pasagera, București, 1989. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Microbuzul de seară”, GL, 1965, 4; Gabriela Adamesțeanu, „Port dunărean”, CNT, 1965, 4; Simion Bărbulescu, „Microbuzul de seară”, IL, 1965, 4; D. D. Șoitu, „Port dunărean”, IL, 1965, 8; Constantin Cubleșan, „Frumoasele garnizoanei”, TR, 1969, 49; Lucian Raicu, „Frumoasele garnizoanei”, RL, 1970, 2 ; Mircea Constantinescu, „Podul de foc”, RL, 1976, 4; Popa, Dicț. lit. (1977), 564
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
sunt tot atîtea condiții de calitate pe care le oferă. În prezent Însă acest mijloc de transport este În mod intens utilizat, el asigurînd condițiile cu care ne-am obișnuit și pe care le considerăm ca necesare. Parcul de autocare, microbuze și autoturisme se constituie astăzi În cele mai comode și mai agreabile mijloace de transport În turism. Gradul de mobilitate, condițiile de confort cît și prezența mijloacelor de transmitere a informațiilor și de organizare a unor programe turistice antrenante, sunt
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Fundata, Moeciu, Rășinari, Rucăr, Sâmbăta de Sus, Bâlea Cascadă și Bâlea Lac, Parâng, Sureanu etc. d) s-a dezvoltat Într-un ritm accelerat, baza materială de transport turistic, nu numai prin autoturismele proprietate personală, dar mai ales prin: parcul de microbuze și autocare, modernizarea vagoanelor de transport persoane pe calea ferată, Înființarea unor aeroporturi noi În orașele arealului Carpaților Meridionali, etc. Important pentru activitatea turistică este faptul că investițiile au efecte deosebite atît de ordin direct cît și indirect. De pildă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
clar pentru constituirea unei „flote” proprii de autocare, în locul unei variante care să implice închirierea de la un terț. Fiecare an a însemnat creșterea și îmbunătățirea calitativă a parcului auto, ajungându-se în 2006 la 140 de autocare și 60 de microbuze. Acestea sunt completate de parcuri auto modernizate ale celorlalte firme din grupul Atlassib, ceea ce permite realizarea unor scheme eficiente de suport al efortului principal de transport. Pe acest drum, marcat de eforturi substanțiale, s-a ajuns la un nivel la
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Efectul îmbunătățirii acoperirii teritoriale a mărit marja de manevră în fixarea prețurilor și a făcut ca Atlassib să fie preferată de un număr sporit de călători pentru noile destinații. Pe axa centrală de transport spre Occident, București-Brașov-Sibiu-Deva-Arad, se transferă, cu ajutorul microbuzelor, călători din aproape toate marile orașe din țară pe direcțiile din tabelul I.4, ce formează un graf-arbore de tip „schelet de pește”. Tabelul I.4 Sursă: Atlassib În marile țări occidentale, Germania, Franța, Italia și Spania, există mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și Spania, există mai multe direcții distincte care încearcă să acopere cât mai bine destinațiile dorite de călătorii români, după cum se remarcă din tabelul I.2, ceea ce implică un număr mai mic de rute secundare. Rutele secundare sunt deservite de microbuze, în timp ce direcțiile principale sunt acoperite de autocare cu capacitatea între 32 și 75 de locuri, adaptate cererii existente. Deși autocarele au o capacitate rezonabilă de transport a bagajelor, de regulă ele sunt însoțite de remorci pentru bagaje. Acestea sunt necesare
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a bagajelor, de regulă ele sunt însoțite de remorci pentru bagaje. Acestea sunt necesare îndeosebi pentru returul în România, pentru că în acest caz numărul bagajelor românilor este mult mai mare decât la dus. Îmbunătățirea calitativă a parcului de autocare și microbuze a fost o preocupare constantă. Pe de o parte, normele existente în țările occidentale exclud din trafic tipurile vechi sau induc o serie de costuri de penalizare. Pe de altă parte, creșterea pretențiilor călătorilor și lungimea traseelor au impus produse
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
transport, ca și cele ce implică existența și configurația unei rute. Acest flux se închide operațional la nivelul directorului de vânzări, iar strategic la nivelul patronului. Transportul înseamnă deplasarea simultană a unui număr de peste 100 de autocare și zeci de microbuze pentru segmentele de completare, care au fost detaliate în tabelul I.4 pentru zona internă. În fiecare zi pleacă din țară aproximativ 25 de autocare corespunzător numărului de linii. Aproximarea este dată de faptul că unele linii nu au curse
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
B: student la petrol↓ [aici? A: [nu. la masterat↓ la bucurești. B: a: faceți invers. credeam că veniți la plo[iești la facultate. A: [nu. mă DUC la facultate. la bucurești. B: am înțeles. ((între timp sosise în stație un microbuz nou-nouț)) B: nu îl luați pe acesta? A: o să merg cu ăsta. arată mult mai bine (IVLRA: 27). Demonstrativele acesta, acela sunt mărci puternice ale discursului formal; ele persistă în discurs, în ciuda relaxării parțiale a limbajului prin diverse alte procedee
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
final, sentimentul misiunii îndeplinite, dacă nu am fi primit, în loc de mulțumiri, critici și aprecieri acide legate de parcul de mașini din dotare și de... aglomerația din oraș. Am învățat atunci că o misiune diplomatică trebuie să aibă în dotare un microbuz pentru situații similare; și am înaintat propuneri pertinente Centralei. Am mai învățat, desigur, cum nu ar trebui să fie un demnitar român, indiferent de poziție și apartenență... politică, aflat sau nu la putere. Alte situații-limită am avut și atunci când, într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
care se schimbă abia acum, după un an și jumătate de valabilitate al celui vechi, și Mirtea de unde să bage trenuri suplimentare, spunea, eventual pe vreo rută care m-ar interesa și pe mine, cînd el are firmă concurentă, de microbuze, spre Rîmnicu-Vîlcea și pe alte trasee? să nu cadă nici pe unul ca el blestemul unuia ca mine, ceferist vocațional, prin vocație și prin destin: s-a întîmplat un travaliu în acceleratul Iași București și m-am născut, luați cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de Miroși Costești la tabel, linie dezafectată țăranul cîmpiei, călătoria nu-și arată călătorii ei, mărfarele fundal, garniturile sosite retrăgîndu-se, țîșnitoare de peron adaptată organismului feroviar, consumatorul real, Roșiori București, de la Videle are mers de accelerat, stațiile suprimate de concurența microbuzelor lîngă metropolă, femeia altă emigrație, cu florile pe care mi le poartă băiețelul, cu roșu, cu pantaloni trei sferturi, București Craiova pe vagoane, nu le pasă, trenul se întoarce la București cu inscripțiile de sosire, și acelea false, anunțurile la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Fănel are cancer, auzi, el, cît e de gras! trei fete trei înghețate mașină Volga pe drum, număr de Ucraina, regiunea 26, șah pe străzile Rădăuțiului casele scad ulițe de tîrg vechi în drumul spre gară. Ora 14,00, în microbuzul Rădăuți Suceava, pe strada Iraclie Porumbescu, rudă cu compozitorul, sigur tatăl lui, preotul, tatăl lui Enescu n-are stradă pe modulul Dorohoi, mai oriental în urbanism și în performanța incomparabilă, Rădăuțiul gospodărește cultură apuseană, Bogdan întemeietorul albului strălucitor, "Oficiul Național
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pășune, fîneață și pîlc de foioase pe 200 de metri din cartierul de blocuri, trei minute de mers pe jos, iar pămîntul pietros, nici cartofi, nici flori, firul văii pîrîu în întuneric, cinci-șase case, araci de fasole două petice, urcă, microbuzul exact în curbă, LEA nouă, bătaia luminii în piloni, panta cel puțin 7%, "Pădurea e chiar cea mai de preț podoabă a naturii. Ocolul silvic Alba Iulia. Guță Popîndău inginer silvic", fata bălaie lîngă maxima silvică, pantă bună de acoperișuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la proști, da' de cîte ori n-am pățit așa! azi am băut un cola, am pus un pliculeț de nes șî uite acum, da' nu-i mult, nu-i mult deloc! mie de obicei nu mi-i rău în microbuz, să-mi vărs și mațele! mai ai ș-o soră acasă, a, mai ai și un frate? c-aveam o jumătate de an de cînd lucram, niște zile libere ș-am stat cu el cît o fost în vacanță, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
CFR alături, meri de livadă garduri fructifere, clipim rîndurile pe zare, Tecuci în prima barieră de blocuri, țîșnește biserica de siluetă Maramureș, Școala "Iorgu Iordan"/nr. 11, călugărul trecînd pe oraș lași la vedere servieta neagră. Ora 8,53, în microbuzul Galați Piatra-Neamț, din autogara Tecuci, pe capetele Europa eFeM, știrile care contează, Europaaaăăă! le scurge rîul Tecucel "Nelu Gălbenuș import-export" face să încapă înăuntru tot ce stă scris pe dinafară, Sadoveanu încăpea, oricît confundase dinafara cu natura, Arghezi s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mal negru plecarea din Ghimeș, pînă închipuirea n-a fost deșartă paloarea deasupra cădea mai grea, o zîs că n-are un canat la două chei, de cîte ori te-o sunat, banii-i vrea, nu cheile! la Bacău cu microbuzul, pe 29, pentru ce? stau acasă! oricîte stele ard în înălțime Palanca ediția Maiorescu, nocturna în lună, triangulație cu electricitate prin crăpături, Simbrea eticheta nopții, montură pe gol cu biserica bijuterie, a ridicat-o tăpșanul la vedenia ei, Preluci întunericul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
electric, toate sfarogite și vechi ca pămîntul, "Petrom", ca să aibă înțelesuri ieși la ele înde sine, provoacă pe alb, e drept că te-ai bronzat uniform, partea civilă a lumii radicală prin femeie, Bălți autogara românizată pe manele, translat în microbuz Mercedes, nu am călători pînă la Chișinău! Bălți Moara de Piatră eleganța designerului remanențe gri-petrol, la tine catalogul de cosmetice de călătoare între două municipii, țipete de manele, România bate balcanismul, nu, ne-am suit din autobuz, care ducea spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu scurgerea turmei de oi, bordul lateral în crengile nucilor, polițistul fuge și rămîne urcat pe scară, la școală bustul sadovenian, pe coastă relicva piesei antiaeriene, nici funcțională nici monument, ultima în plasa fumurilor stepei Dunărea. Ora 13,56, în microbuzul Galați Bîrlad, în autogara "Dumitru" Galați, ventilatorul! față de tabel pleacă anticipat, Doamne, m-ai lăsat să-l prind! "La nea Mitică. Vin roș de vînzare" grădina cu roșii veștede, "104 Țiglina III Centru Parc CFR și retur", orașul de asfalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
roșii veștede, "104 Țiglina III Centru Parc CFR și retur", orașul de asfalt în faliment, moarte naturală pe caniculă, alimentăm la "Rompetrol", scurgere de videoinformații pe pompă, Giurgiulești coasta de dincolo la puterea Domnul, cum ne mîi prin autogară și microbuze! irigă Parcul CFR cu pămîntul pietrificat sub stropi, Brateșul ochi de gol, Tîrgu Bujor 26 "Romstal", culmea toată bordura Prutului pe rîpă, la fel curge decindea, delphinium cavaleri, nemțoaice, le mai zice și găinușe! rămîne cum am stabilit, tăișul deviat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]