1,710 matches
-
Pe formular vechi 7. [VERONICA MICLE] 23 martie, 6 oare seara. [1882] Eminul meu cel dulce, Cu cât iubește cineva mai mult cu atât e mai nebun și mai nedrept în judecata ce și-o face de ființa lui dragă Mimi, singurul lucru adorat ce am pe acest pământ ticălos ești tu; iartă-mă dar dacă îți fac așa de des nedreptate și te acuz când de indiferență, când de cine știe câte mai trec prin mintea mea nebună, minte turburată în mare
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
s-a făcut jale de tine că suferi singur, fără ca o mână cu durere să-ți atingă fruntea ta, care plătește cât o împărăție, fără să ai suflet cu milă lângă căpătâiul tău. Ce faci tu în astfel de momente? Mimi, nu mai scriu că mă înneacă plânsul și e un plâns care pleacă din adâncul sufletului și mă gândesc cu drag la tine și la pudra mea de arsenic; sunt atât de aproape de ea și ce mă leagă pe pământ
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
că n-am avut vreme. Am avut atâtea trambalări, atâtea treburi, adică: mi-am dat rochia la făcut, mi-am cumpărat o pălărie Directoire, care-mi șade de minune, am fost la casierie, am luat pensia și am cheltuit-o. Mimi, am fost la M-me Humpel și i-am dat 50 de franci; ea abia voia să-i primească; eu i-am zis că, fiindcă nu am cheltuit decât 100 din acei ce mi-a dat d-neiei, o rog să-i
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și mă vede veselă! I-am zis că, dacă vei veni la Iași, vei propune logica, estetica și filozofia la școala d-neiei și dânsa mi-a zis: Vie! mi-ar părea foarte bine, el e un bun profesor. Eu zic, Mimi, la fete cam primejdios! Ce zici tu Burdulachi?! Dragul meu, scriu așa de repede că mă tem să nu pierd poșta și, cu iuțeala cu care scriu, te sărut dulce și nu-ți cer nimic în schimb decât să-ți
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
obicei. SINDROMUL FREGOLI: un sindrom rar întâlnit de identificare greșită, în care suferindul e convins că mai multe persoane diferite sunt de fapt una și aceeași persoană care-și schimbă înfățișarea. Sindromul poartă numele lui Leopoldo Fregoli (1867-1936), magician și mim italian, a cărui capacitate de a-și modifica fulgerător chipul și vocea pentru a întruchipa orice personaj uimea publicul... La fel ca și sindromul Capgras, Fregoli presupune un fel de scurtcircuitare a capacității de a distinge chipuri. Unii cercetători sugerează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mai recentă operă a lui Puccini, Boema: „Che gelida manina se la lasci riscaldar...“ Mi-a tradus papa, care știe italienește: Ce mânuță rece, dacă-mi permiți, ți-o încălzesc eu... El era un Rodolfo seducător, și eu o vecină Mimi care abia se stăpânea să nu râdă. Și-atunci conu Costache a continuat el aria lui Rodolfo, pe care, ce să vezi!, o știa foarte bine, și din când în când cânta uitându-se la mine, dar degeaba, n-am
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
coduri artistice, vizuale și auditive, în care intră vorbirea, muzica și efectele sonore) devin verbală (cu ajutorul limbajului), și corpul uman este un instrument de comunicare special: natural (depinde de existență, expresii faciale, mișcări ale membrelor, posturi) și cultural (dansul, clovnii, mimii). Acest limbaj cu semne ale propriului corp poate să depindă de o situație genetică ori de o situație referitoare la tensiunea psihică (în fața unui exercițiu cu public sau cu prieteni). MÂINI DE CONSTRUCTOR, ZUGRAV! mâinile devin mesaje ale artei: „Exercițiile
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
nou. ă Sunt de acord. Firele uimite ale sprâncenelor sale tufoase se adunară într-o privire încruntată. ă În cazul ăsta, cum de îți explici...? ă Cele două voci din apartament? Prokurorul Liputin încuviință nerăbdător. ă Govorov era actor și mim înzestrat. Sunt de părere că își vorbea sieși. Mai mult ca sigur că era beat. Dacă mai fusese și otrăvit, atunci poate că și delira. Cu toții ne cerăm în gând cu alții. Poate că pur și simplu verbaliza un asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
și spiritul „goliardic”, villonesc. Poemele publicate în anii ’20 în Contimporanul lui Vinea („Dragoste falită“, „Idilă“ ș.a.) confirmă, cu asupra de măsură, această întîlnire. Pe de altă parte, sintaxa minulesciană rămîne una cvasitradițională: s-a observat de la început faptul că mimul Minulescu „maschează” sub forma verslibrismului o prozodie clasică, alexandrină, similară celei a pașoptiștilor munteni, prin puneri în pagină improvizatorice: rimele devin astfel interioare, încorporate ritmului acestui discurs paradoxal-grandilocvent, afectiv, spumos ca o șampanie franțuzească bine agitată. Destructurarea sintactică nu afectează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
înțeles că o glumă, o vorbă de duh, un compliment venite din partea acestor artiști de circ sau de teatru puteau să însemne șansa sau nenorocirea unui politician. Așa că li s-au acordat drepturi până atunci de neînchipuit, astfel încât cântăreți, actori, mimi și dansatoare, de multe ori cu o inteligență îndoielnică și de moravuri ușoare, au început să comande, să dea sentințe și directive în senat. Profitând de o revoltă populară împotriva lui Iustinian, ei s-au proclamat apărători ai plebei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Eudokia, Heraclion, dăruit de tânăra lui nepoată Martina, pe care o luase de soție imediat ce rămăsese văduv, și nu fără un scandal pe cinste, și de Atalaric, fiul din flori. Actorii au început să rostească panegirice dedicate împăratului, dansatoarele și mimii au ridicat în slăvi ultimele isprăvi ale lui Heraclie în contra perșilor, în timp ce el părea absent, absorbit de alte gânduri. Am pierdut o mare parte din spectacol, uitându-mă la familia împăratului. Eram captivat mai ales de Heraclie. Nu atât datorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
toate formele te invitau să mănânci tablete de ciocolată, să bei Coca-cola, să folosești ulei Mobil, să-ți depui economiile la Banca Națiunii, să cheltuiești în Clubul Tropicana, să te îmbraci la Chez Nicole și să te dezbraci la Chez Mimi... Marele carusel al consumului, al sutelor de mii de obiecte care ispiteau zi și noapte specia umană, avea pe marele Bulevard din Santa Cruz unul din punctele lui tari. Se putea cumpăra de la un televizor de mărimea unui pachet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
așezase hârtia de carbon, copiind apoi, cum îl tăia capul, partea primă. Titi putu cânta după mari și sfâșietoare munci, spre satisfacția Aglaei, Vals din Vânzătorul de păsări, De ce nu vii, Colea-n grădiniță, Coroana femeiască, Cât te-am iubit, Mimi d'amour, Malgré toi, Reviens, Valsul vânătorilor, Si tu veux, Marguerite, Serenada lui Braga, Sous les ponts de Paris, Tu ne sauras jamais, Ochii căprii, Serments de femme, Călugărul, Nu pot crede, Marsilieza și altele. Prin urmare, Aglae, care venise
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și programîndu-ți seminariile și laboratoarele la Harcea-Parcea sau Deșteptarea. Pentru că, vădit, numai acolo îi puteai dibui și asculta pe marii bandiți vocaliști și instrumentiști, ce ciuguliseră toată înțelepciunea lumii ca pe grăunte, pe Tîrtolea, Bimbașa, pe Mavru, pe Limbă-Dulce, Cordac, Mimi Cuib, Lingurița ori Gina Carabina, pe Spaimac sau Bluzonea, toți oameni grei, lăutari cu instrumente și cântări adevărate, ce dădeau caracterului tău palme și-l încurajau să se precipite către fapte mărețe. Dar oare nu la ei fusese trimis? Nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ascultători" (vorbindu-i Erminiei ca și când ar redacta un tratat de "erotologie"; glosând despre câinele său Ștolț, cu amare observații preluate, parcă, din reflecțiile "mizantropului" etc.). Ca și în cazul parodiei (o asociere anapoda a unor elemente definitorii în ordine morală), "mimul" lui G. Călinescu (aici Ioanide), acceptă dialogul ca un mijloc, convențional de fapt, pentru a comunica și a exprima sensuri grave. G. Călinescu Balzacian prin construcție și formulă epică, Bietul Ioanide e totuși o carte barocă prin alternări surprinzătoare de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în antropologie INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt înainte / 7 Capitolul 1. Retrospective și perspective (L. Bazin și M. Selim) / 11 Economicul în substanță / 11 Economiile "tradiționale" și capitalismul / 15 Incizii ale economicului / 24 Ocurențele politice ale muncii / 29 Piața și mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
respective. Deoarece capitalismul nu mai cunoaște limite, este de dorit ca situațiile să fie înglobate prin analiză, încercându-se restituirea singularităților care nu se lasă reduse la diviziuni paradigmatice, ci se manifestă în extensiuni diferențiate ale complexității lumii. Piața și mimurile ei Mondializarea este într-adevăr în centrul tuturor dezbaterilor actuale: ea iradiază cotidianul atât prin mitologizările ei, cât și prin constrângerile care apasă înainte de toate asupra domeniului muncii și al angajării. Teatralizată în toate câmpurile sociale care merg dinspre economic
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
valorizare etică face de acum parte integrantă din piață. Perspectiva adoptată urmărește să decripteze, atât în privința actorilor și a grupurilor microsociale studiate, cât și în literatura de specialitate, modurile specifice de internalizare a termenilor care structurează piața. Focalizarea atenției asupra mimurilor pieței, respectiv asupra reinvestirilor, încorporărilor simbolice, imaginare, cognitive, dar și concrete ale acesteia, dezvăluie o autonomie demistificată, prin care este restituită amfibologia mistificărilor și a raporturilor sociale, densitatea și complexitatea intrinsece ale acestora. Să luăm un exemplu: SEL (sisteme locale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fiind totodată deja incluși într-un țesut asociativ dens. Convivialitatea care rezultă din SEL și care vine să îmbogățească rețeaua preexistentă este așadar cea dintâi satisfacție a acestora. Din acest moment, SEL nu poate fi înțeles altfel decât ca un mim care deplasează în aparență structurile dominante ale pieței pe baze substitutive, analogice sau metaforice. El reprezintă o simulare a autonomiei care se inspiră din monedele non-capitaliste, făcând în același timp să persiste afectele și raporturile care dirijează universurile relaționale capitaliste
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ne putem imagina decât cu greu continuitățile ca pe ceva ce nu se înscrie în modurile de gândire și de fabricare a plajelor societale care tind să se distingă în mod radical de normele jocului. A specifica astfel ideea de mim nu înseamnă a compune un peisaj în întregime marcat de dominațiile indiscutabile care se prelungesc în inconștientul actorilor, ci, dimpotrivă, a surprinde contradicțiile interne prezente în orice manifestare socială și modurile lor mereu singulare de soluționare imaginară. Un mim articulează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de mim nu înseamnă a compune un peisaj în întregime marcat de dominațiile indiscutabile care se prelungesc în inconștientul actorilor, ci, dimpotrivă, a surprinde contradicțiile interne prezente în orice manifestare socială și modurile lor mereu singulare de soluționare imaginară. Un mim articulează etajele de dominație, căreia îi coagulează fragmentele risipite, le cimentează într-o nouă combinație originală: el se află la distanță maximă față de duplicare și de mimetism. Un al doilea exemplu referitor la Madagascar în perioada de decolonizare (1960-72) ne
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diferite evidențiază măsura în care cuplul dominație / rezistență devine o imagine în care excesul de schematism este cu atât mai mult destinat a servi acțiunea ca militantism didactic și repetitiv cu cât deservește capacitățile hermeneutice. Dar, mai ales, aceste două mimuri ale pieței descriu imaginarele care susțin orice edificare singulară a economiei și care produc lanțuri de articulări între elemente în prealabil disjunctive, dar ulterior reconstruite după figurații semnificative niciodată înghețate și totdeauna apte pentru afirmarea schimbărilor de situație. "Economia în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și exhaustiv rațională dominația imaginarului la toate nivelurile", scria Cornelius Castoriadis 43. Aplicată noilor actualizări ale pieței globalizate, această propoziție deviază privirile în nenumărate direcții, inevitabil derutante prin aceea că pretind un efort real de gândire imaginativă. Să adăugăm că mimurile nu au tocmai anvergura necesară pentru a participa la demonstrațiile doctrinare. În același timp serioase și ușoare, ele seamănă cu geniile din Asia de Sud-Est44, care se constituie neîncetat în dubluri ale rupturilor politice și ale transformărilor economice. Încarnările lor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care se străduiesc să valorizeze o sferă socială și culturală ruptă de cea a muncii, se conformează acestei logici de contabilizare a "bogățiilor" și a economiei. Tocmai în momentul în care pretind că i se opun, ele participă, sub forma mimului, la extinderea raționalității formale a rentabilității acesteia. Unul dintre fervenții ei partizani poate justifica astfel o "economie solidară", a cărei vocație ar fi de a păstra sau de a reconstrui "legătura socială", invocând o enigmatică "rentabilitate socială"114. Pot fi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
original din Huși. Mai semnau: Giovana de la Piatra (pseudonim), sora lui Natahsohn, măritată cu I.D. Manolache, iar apoi cu Aur Marcu, cunoscută sub numele Holda, pe care l-a folosit și I.D. Manolache Holda. În revistele umoristice semna sub numele Mimi Pinson. Într-o notă biografică a Anei Aureliu Marcu (Holda), publicată în „Anuarul general al presei române pe 1907" (pagina 43-44), la portretul acesteia, se spune că e „născută la Epureni, că a învățat la Iași și la Dresda." Din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]