64,274 matches
-
Tratatul de estetică muzicală, plasează o secțiune mediană, cu structură ternară simetrică și cu un material tematic propriu, înrudit, însă, la nivel micro-structural, cu cel anterior, ritmul punctat, rămânând o constantă. Evoluția tonală se produce în zona dominantelor: DD (fa# minor) și D (si minor), potrivit interpretărilor muzicologiei moderne. Ulterior, când va gândi propriul său sistem muzical, Cuclin va considera zona ca aparținând subdominantelor modului invers (SD expansivă și Neutrul expansiv), această incursiune în sfera tonalităților Subdominantei fiind caracteristică dezvoltării sonatei
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
plasează o secțiune mediană, cu structură ternară simetrică și cu un material tematic propriu, înrudit, însă, la nivel micro-structural, cu cel anterior, ritmul punctat, rămânând o constantă. Evoluția tonală se produce în zona dominantelor: DD (fa# minor) și D (si minor), potrivit interpretărilor muzicologiei moderne. Ulterior, când va gândi propriul său sistem muzical, Cuclin va considera zona ca aparținând subdominantelor modului invers (SD expansivă și Neutrul expansiv), această incursiune în sfera tonalităților Subdominantei fiind caracteristică dezvoltării sonatei. Amintim că funcțiunile au
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
de fraze să derive firesc, din nuclee tematice înrudite, ceea ce creează o coeziune a discursului sonor. Fluxul melodic ce pare să „țâșnească” din inspirație, oarecum rapsodic, este, insă, riguros controlat în plan logic. Concertul pentru vioară și orchestră în la minor nu are număr. Manuscrisul original al partiturii generale, aflat în colecțiile aceluiași cabinet, M.R.9062, este datat 1 ianuarie 1929, cu mențiunea „Ended 1st of January 1929 As a New Year’s Gift to my Wife.” În colecțiile cabinetului de
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
proporții din perioada 1955- 1978 va releva veridicitatea acestei ipotezei. Tema principală a concertului, acel „trait de concerto”, nu mai este precedată de o melodie introductivă, asociată și înrudită în plan motivic, așa cum am văzut în construcția concertului în mi minor. În schimb, ea devine „motorul” dezvoltării, prin „aventurile tonale” pe care le experimentează. Este o temă derivată dintr-un motiv desfășurat într-un cadru tetracordal, el însuși arcuit într-o mișcare melodică ascendent-descendentă. În interpretarea funcțională, potrivit gândirii lui Cuclin
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Este o temă derivată dintr-un motiv desfășurat într-un cadru tetracordal, el însuși arcuit într-o mișcare melodică ascendent-descendentă. În interpretarea funcțională, potrivit gândirii lui Cuclin, mișcarea este întâi în sensul dominantei, între ceea ce Cuclin numește Tonica modului minor și Dominanta (în sens invers - interpretată în muzicologia tradițională drept subdominantă), apoi în sensul subdominantei, direcția depresivă/expansivă rămânând aceeași în ambele interpretări. Concertul debutează cu o suprapunere de acorduri. Cel propriu-zis, un acord micșorat cu septimă mică în răsturnarea
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
rămânând aceeași în ambele interpretări. Concertul debutează cu o suprapunere de acorduri. Cel propriu-zis, un acord micșorat cu septimă mică în răsturnarea I (la-mi- fa#-do) este considerat de Cuclin ca având drept originator<footnote În sistemul funcțional, cvinta acordului minor, deci invers, este numită originator, ea corespunzând cu armonicul 1 în sens descendent. În ordinea descendentă a cvintelor , acordul fa-la bemol-do este dispus: do-fa-(si bemol-mi bemol) -la bemol, în care do = originator, fa= fundamentala, la bemol = terța, elementul
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
mișcării funcționale de la un element la altul, distanța parcursă între sunetele semitonului cromatic este de 7 cvinte. Tonal, din perspectiva armoniei tradiționale, în măsura a treia ne aflăm pe subdominantă, dar aceasta este dominanta, în modul invers sau în modul minor în concepția lui Cuclin. Așadar, conform interpretărilor funcționale date de Cuclin, un scurt ascensio către subdominanta expansivă, apoi o cădere pe dominanta (depresivă). Acest tip de mișcare funcțională este caracteristic armoniei lui Cuclin, iar sonoritatea ei devine o stilemă. Grupul
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
a formei sonată, dezvoltarea propriu-zisă”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de forme muzicale, (București:tip. Bucovina,1934), 48-49 footnote>. Dezvoltarea debutează cu o secțiune de instabilitate tonală care precede tema episodică, teoretizată de Cuclin în Estetică, expusă la început în la minor. Ceea ce urmează este un marș, în cvinte, ascendent/descendent, pe care îl parcurge tema principală, reluată în diverse tonalități. Punctul de „ruptură” îl constituie modulația enarmonică: Do# major - Lab major din măsura 71, care marchează o coborâre bruscă de 11
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
este asociată cu creația umană, ca răspuns la gestul creator inițial, și cu aspirația spre armonia originară pierdută, care, odată recâștigată, va spori în frumusețe prin experiența reînălțării după cădere. Repriza aduce și ea surprize tonale: tema principală în La minor este urmată de tema episodică, expusă în tonalitatea sextei napolitane, Si bemol major, puntea conducând către Mi bemol major, tonalitatea primei teme a grupului secundar. A doua temă a aceluiași grup este prezentată în La major; așadar, un salt ascendent
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
conducând către Mi bemol major, tonalitatea primei teme a grupului secundar. A doua temă a aceluiași grup este prezentată în La major; așadar, un salt ascendent de 6 cvinte, care precedă o mică dezvoltare finală, ce readuce tonalitatea inițială, la minor. În scrierile sale, Cuclin compară planul dramatic general al simfoniei (gândită în 4 părți) cu lupta și unitatea contrariilor. Acțiunea (partea I) și reacțiunea (partea a II-a) sunt urmate de meditație (partea a III-a) și triumf (partea a
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
îndelung, păstrând mereu rezerve. Totuși era frământat de genul pe care încă nu-l pătrunsese. E de presupus că până la urmă s-ar fi lăsat condus cu încetul de „Titanul no II”. Nu s-a împăcat însă niciodată cu tonul minor al melancolicului Chopin și de asemenea cu tristețea necontenită a lui César Frank, spunând că-i vine să „leșine sau să bocească”. Îi plăcea Beethoven pentru optimismul și eroismul lui plin de măreție. Tata avea un auz muzical de mare
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
care era strâns legat și a căror companie o căuta. Aveau însă amândoi acelaș cusur - aveau obiceiul să fredoneze. Ne spunea despre ei: „Ce bine ar fi dacă ar renunța la muzică, că au obiceiul să transforme toate melodiile în minor și doinesc a jale!” Deasemenea îl supăra „lipsa de respect al ritmului” zicea că foarte des confundă unii muzicanți măsura de 2/4 cu cea de 4/4. mai spunea că totul se poate învăța în muzică afară de ritm, cu
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
o conformează ritmului unei epoci”. Acest aforism se aplică la toți marii compozitori. Toți au trăit istoric epoca lor, toți au fost exponenții sociali ai timpului lor, toți s’au adăpat la izvoarele cântecelor populare din țara lor. Dintre artele minore, meseria de interpret muzical este cea mai grea. Nefiind încadrată în cuvinte, lasă un spațiu larg între indicațiile autorului și putința de exprimare a virtuozului, spațiu în care relațiile psihice ale intervalelor sonore sunt în constant conflict cu măsura impusă
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
iar marea de o culoare de plumb topit mi se așternea la picioare, luna se ridica enormă de culoarea aramei. Nici un zgomot, totul pare că îți ținea răsuflarea în așteptarea furtunii. Fără să vreau îmi răsunau în ureche preludiuîn si minor de Chopin ale cărui armonii dezolante pare că izvoreau din acest peisagiu unic. La întoarcere la hotel, vestea ca un trăznet ne lovi drept în inimă: murise regele Ferdinand! După o lungă boală fără nădejde și pe care o suportă
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Marele Voievod Mihai, Printul Nicolae si Regele Carol al II-lea Societatea “Muzica” sub conducerea d-lui Simion Nicolescu compozitor, organizează un concert unic în felul său, rugându-mă să-i dau concursul meu cu următorul program: Concert în do minor p. pian și orchestră de Mozart, Concert p. 2 piane în mi bemol Mozart, Concertele p.3 și 4. piane de Bach. Ultimele cu mine la pian cu următoarea distribuție de soliști: Pian I eu, II pian D-șoara Clara Galin
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
următoarea distribuție de soliști: Pian I eu, II pian D-șoara Clara Galin (o excelentă elevă a mea); III A. Kleitsch ; IV pian Eduard Stein minunat pianist și elev tot al meu, care cântă și ca solist în Concertul în do minor de Mozart și în Concertul mi bemol de Mozart (alături de d-șoara Galin). A fost un succes delirant pentru noi. Lumea năvălise pe scenă după concert, manifestându-și admirația pentru execuția impecabilă, mai ales pentru Concertul de 4 piane de Bach
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Schalcht bei Vittoria. Milen Nachev a imprimat o energie deosebită fluxului melodic, reliefând în același timp accentele stilistice care pun în contrast trăsăturile spirituale specifice celor două națiuni. A urmat Concertul nr.1 pentru pian și orchestră, în si bemol minor, la elaborarea căruia Ceaikovski a lucrat în mai multe etape, început la Boston în 1875, ultima revizuire având loc în 1889. În repertoriul pianistic acesta face legătura între literatura de gen scrisă de Liszt și Rahmaninov, iar interpreții se găsesc
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
încărcate de strălucire. Prin bisul selectat din Stravinski, Daniel Goiți a bucurat sufletul unul public dispus să înfrunte vremea nefavorabilă. Partea a doua a concertului a menținut expresia aceleași perioade a creației ceaikovskiene, cu Simfonia a IV-a în fa minor terminată în 1877. Lucrarea intensifică acele contururi ale ideii de Fatum care străbat/e de fapt întreaga sa operă. Preocupat în paralel de elaborarea operei Evghenii Oneghin, corespondența cu Nadejda von Meck- căreia îi și dedică simfonia - și mariajul nereușit
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
Meck- căreia îi și dedică simfonia - și mariajul nereușit, evenimentele încep să configureze ideea acelui implacabil care spulberă aspirația spre fericire. Milen Nachev a realizat culori orchestrale de mare o diversitate, corespunzătoare stărilor sufletești extrem de fluctuante, narate în acest fa minor plin de semnificații: tristeți fără ieșire, angoase, aluzii la atitudini decăzute, sentimente nedefinite puse în contrast cu teme evocatoare ceva mai luminoase, amintiri, stări de melancolie sau calm, generate de bucuriile simple ale vieții mediului țărănesc. Epica discursului muzical a fost reliefată
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
Sombard, ne-a oferit starea de revelație în și din universul chopinian, cu perindarea înțelesurilor și luminozităților de mare frumusețe în însuși spectacolul prodigios al spiritului. Elisabeth Sombard ne-a oferit viziunea sa interpretativă în redarea Nocturnei în si bemol minor, op. 9, nr.1 Nocturnei mi major op. 9, nr, 2, Nocturnei în si bemol major op. 9 nr, 3, Nocturnei în fa diez minor, op, 27, 2, Nocturnei în re diez minor, op. 55, nr, 2o, Nocturnei în si
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
spiritului. Elisabeth Sombard ne-a oferit viziunea sa interpretativă în redarea Nocturnei în si bemol minor, op. 9, nr.1 Nocturnei mi major op. 9, nr, 2, Nocturnei în si bemol major op. 9 nr, 3, Nocturnei în fa diez minor, op, 27, 2, Nocturnei în re diez minor, op. 55, nr, 2o, Nocturnei în si bemol major op, 62, nr.1 și Nocturnei în Mi major, op 62 nr. 2. Aceste muzici de Chopin în starea de grație creeată de
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
interpretativă în redarea Nocturnei în si bemol minor, op. 9, nr.1 Nocturnei mi major op. 9, nr, 2, Nocturnei în si bemol major op. 9 nr, 3, Nocturnei în fa diez minor, op, 27, 2, Nocturnei în re diez minor, op. 55, nr, 2o, Nocturnei în si bemol major op, 62, nr.1 și Nocturnei în Mi major, op 62 nr. 2. Aceste muzici de Chopin în starea de grație creeată de Elisabeth Sombar, au fost trecute în audibil cu
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
de la Universitatea Națională de Muzică din București. Programul recitalului pe care pianista Daria Tudor l-a prezentat la Sala mică a Ateneului Român, în seara zilei de 28 ianuarie 2014, a fost impresionant. Am ascultat Studiul nr. 10, în si minor, op.25 de Frederic Chopin, Preludiu și fugă în re major, BWV 850, de Johann Sebastian Bach, Sonata nr. 14, în re minor, KV 457, de Wofgang Amadeus Mozart, Voix de la Steppe și Carillon Nocturne din Suita nr. 3, op.
Recitalul pianistei Daria Tudor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84297_a_85622]
-
în seara zilei de 28 ianuarie 2014, a fost impresionant. Am ascultat Studiul nr. 10, în si minor, op.25 de Frederic Chopin, Preludiu și fugă în re major, BWV 850, de Johann Sebastian Bach, Sonata nr. 14, în re minor, KV 457, de Wofgang Amadeus Mozart, Voix de la Steppe și Carillon Nocturne din Suita nr. 3, op. 18, de George Enescu, Sonata nr. 26, în mi bemol major, op.81a, Les Adieux de Ludwig van Beethoven, Mephisto-Vals nr.1, în
Recitalul pianistei Daria Tudor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84297_a_85622]
-
Nocturne din Suita nr. 3, op. 18, de George Enescu, Sonata nr. 26, în mi bemol major, op.81a, Les Adieux de Ludwig van Beethoven, Mephisto-Vals nr.1, în la major, de Franz Liszt și Studiul nr.12, în do minor, op.10, de Frederic Chopin. La cererea insistentă a publicului Pianista Daria Tudor a interpretat, în bis, Balada nr. 1 de Frederic Chopin. Daria Tudor are un mod personalizat și de mare efect al evoluțiilor sale pe claviatură, are suflu
Recitalul pianistei Daria Tudor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84297_a_85622]