3,556 matches
-
sens. În sistemul Societății Națiunilor, un ansamblu de angajamente (declarații, convenții, tratate bilaterale) erau menite să garanteze cinci categorii de drepturi: cetățenia țării de rezidență; protejarea vieții, a libertății individuale și a religiei; egalitatea În fața legii; folosirea liberă a limbii minoritare; participarea la beneficiile oferite de fondurile publice destinate educației, religiei și carității (Fenet et alii, 1995; Plasseraud, 1998). Totuși, acest sistem n-a supraviețuit ascensiunii fascismului; În plus, imediat după al doilea război mondial, noțiunea Însăși de minoritate, din cauza asocierii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
punerea În aplicare a textului) sunt mai curând de natură politică decât de natură legală (Dunbar, 2001). Unele dintre progresele cele mai substanțiale pot fi căutate Însă Într-un alt document al Consiliului, respectiv Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare (http://conventions. coe.int/Treaty/FR/Cadreprincipal.htm). Dată fiind originalitatea acestui text, merită să ne aplecăm puțin asupra lui. În mod poate paradoxal, Carta, adoptată În 1992 și intrată În vigoare În 1998, nu vorbește despre „drepturi” și, deși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tuturor textelor menționate până acum. Fără Îndoială că din această cauză a fost și mai puțin studiată, atât de către juriști, cât și de către diplomația drepturilor omului. Carta este organizată În jurul unui „meniu” de 68 de dispoziții În favoarea limbilor regionale sau minoritare (și nu În favoarea celor care le vorbesc); măsurile se referă la educație (art. 8), la justiție (art. 9), la autoritățile administrative și la serviciile publice (art. 10), la mass-media (art. 11), la activitățile și dotările culturale (art. 12), la viața
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la mass-media (art. 11), la activitățile și dotările culturale (art. 12), la viața economică și socială (art. 13) și la schimburile transfrontaliere (art. 14). Semnatarii trebuie să aleagă minimum 35 de dispoziții din cele 68, precizând căror limbi regionale sau minoritare și În ce zone din teritoriul național se vor aplica aceste dispoziții. Transpunerea În practică a Cartei face obiectul unor rapoarte periodice, studiate de o comisie de experți; procedura, la care organizațiile societății civile sunt În mod special invitate să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dovedit că omogenitatea ar fi o condiție a democrației, ba chiar dimpotrivă, așa cum ne arată exemplul unor democrații multilingve viguroase, ca Belgia, Canada, Finlanda sau Elveția. În al treilea rând, argumentația care se opune drepturilor minorităților (În special În ceea ce privește limbile minoritare), independent de orice considerații juridice, pare să țină prea puțin seama de diversitatea culturală În sine. Or, observăm o generalizare tot mai accentuată a ideii că, pe lângă faptul că diversitatea contribuie la vitalitatea corpului social (În temeni atât artistici, cât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Castles, reprezintă o tentativă de acest tip (Castles, 1997). În sfârșit, În Suedia, țară de imigrare, În special pentru finlandezi și iugoslavi, politica adoptată În 1975 se bazează pe trei principii de bază: egalitatea În privința nivelului de trai Între grupurile minoritare și restul populației; libertatea de a alege Între identitatea etnică și identitatea culturală suedeză; voința de a asigura relații de muncă profitabile pentru productivitatea Întreprinderii (pentru mai multe detalii În privința acestor politici, recomandăm consultarea lucrărilor lui Wieviorka, 1998a și b
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
b). Cele trei experiențe arată legătura dintre chestiunea particularismului cultural și cea a participării la viața economică. Putem vorbi așadar, cum propune Michel Wieviorka, despre un multiculturalism integrat, care are drept caracteristică faptul că „nu separă cererile sociale ale grupurilor minoritare de cererile lor culturale, și nici nevoile economice generale ale țării În cauză de valorile sale politice și morale” (Wieviorka, 1998a, p. 238). Oare la fel stau lucrurile și În cazul Statelor Unite? Se pare că nu. Instituționalizarea multiculturalismului urmează În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să țină seama, dintr-o perspectivă ce se reclamă totuși de la liberalism, de exigențele pluralismului cultural, considerând că este vorba aici despre o miză democratică majoră (Kymlicka, 1995). Pentru filosoful canadian, principiile liberalismului presupun recunoașterea drepturilor colective ale anumitor culturi minoritare. Orice individ are dreptul la o apartenență comunitară, care constituie un „bun social de prim rang”. Or, dacă această apartenență este un astfel de bun, ea nu mai intră În categoria chestiunilor morale față de care este necesară neutralitatea statului. Totuși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sistem Închis, Într-o tradiție atât de copleșitoare Încât individul ar ajunge să nu mai fie decât un simplu precipitat cultural. Jean Leca a arătat cu claritate care este pericolul: „Multiculturalistul trebuie să afirme dreptul la recunoaștere necondiționată al culturii minoritare, ceea ce, În numele formulei «orice cultură este o putere», care justifică critica la adresa canonului liberal umanist, este echivalent cu a revendica pentru cultura ta o putere care nu se negociază: În numele criticii etnocentrismului, se afirmă o poziție etnocentristă” (Leca, 1996, p.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stilurilor care Îl compun. Este de altfel și o cultură de masă, pentru că a fost asociat de la bun Început cu succesul, cu sexul, cu banii, cu plăcerea și cu condiția vedetei. Mijloc de comunicare la nivel de masă și cultură minoritară, el conciliază contrariile. În Statele Unite, apoi și În Europa, muzicienii negri au exercitat o mare influență asupra unei părți importante a tineretului provenit din clasa de mijloc, care a și dat de altfel mulți artiști și inventatori acestui stil. În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
s-o Împărtășească și altora, diferiți, dar capabili să simtă aceleași emoții. Influențele se propagă cu atât mai mult cu cât se dezvoltă mijloacele tehnice de difuzare și cultura mediatică. De aceea rock-ul este În același timp o muzică minoritară și una de masă. Ea relevă proprietatea pe care o au indivizii și grupurile de a-și Însuși un „obiect” cotidian, produs al unei industrii, pentru a face din el ceva personal, cu scopul, mai mult sau mai puțin realizat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
umane și artefact pur. Un exemplu pentru această tendință paradoxală este lansarea, În februarie 2003, a celebrului film 8 Mile, având ca subiect viața faimosului rapper Eminem și punând În scenă cariera unui tânăr alb dintr-un ghetou negru. Experiența minoritară este celebrată aici cu artă și cu senzații. De aceea, rock-ul, ca și rap-ul, este un fenomen central al societății moderne, concentrând trăsături și contradicții esențiale ale psihologiei omului modern. Rezistențe culturale și influența minorităților În anii ’20
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acestea le desemnează ca minorități. Faptul că sunt atrase de reușita socială, vedetismul și dominarea maselor În concerte ne permit să le calificăm drept anomice, pentru că aceste elemente, simboluri ale influenței majoritare, le tulbură obiectivul de a inova și „puritatea minoritară”, creând confuzie În limbajul și atitudinea lor. Incertitudinea și analiza anxioasă de sine pe care o implică ea caracterizează o experiență numită stare acidă (Seca, 2001), care formalizează recunoașterea socială, devenirea publică a unei minorități anomice. Această stare se caracterizează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o heterofobie cu țintă etnică. În plus, este vorba despre o xenofobie internă, care nu are drept țintă țara vecină, cum se Întâmplă În cazul xenofobiei implicate de naționalismul șovin clasic, ci un fel de „națiune În națiune”, o comunitate minoritară despre care se presupune că este neasimilabilă și periculoasă pentru societatea percepută ca majoritară și normală. La fel ca anti-negrismul rasial În stil american sau ca antisemitismul rasial În stil european din ultima treime a secolului al XIX-lea, răul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor. Era un mod de a vedea În rasism o trăsătură proprie subculturii patologice a unei minorități albe de purtători presupuși ai unor prejudecăți superioare ca număr și intensitate celor ale mediei populației. Viziune destul de optimistă asupra rasismului ca fenomen minoritar, identificabil ca atitudine extremistă, semn ă pentru unii specialiști activiști ă de „conservatorism” sau de „fascism”. Pentru a depăși această viziune, Stokely Carmichael și Charles Hamilton au lansat În 1967, În cartea lor militantă Black Power (purtând subtitlul: „Politica de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a modelului colonialist de rasism, ceea ce permite redefinirea acestuia ca un colonialism intern (Blauner, 1969; Pettigrew, coordonator, 1980, p. 238 și urm.; Miles, 1989, pp. 51-52). Oricum, noțiunea polemică de „rasism instituțional” a dat naștere unei noi paradigme: din fenomen minoritar și patologic, ținând de disfuncționalitatea anumitor componente ale ordinii sociale, rasismul devine un fapt majoritar și „normal”, ba chiar un sistem normativ ilustrat de funcționarea instituțiilor și Înscris În interacțiunile obișnuite. Concluzia practică a acestei viziuni asupra unui rasism intrinsec
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acest termen numește o judecată negativă, devalorizantă, bazată uneori ă și parțial ă pe presupuneri pozitive; ea se referă la obiecte (materiale, simbolice, sociale), grupuri sau persoane caracterizate, din punct de vedere socio-demografic sau cultural, printr-o trăsătură specifică, adesea minoritară. Este vorba despre o atitudine care are, În mod clasic, trei componente: cea a afectelor și a evaluărilor la care acestea conduc (dispreț, respingere, negare, ură, dragoste, ambivalență); domeniul cognițiilor și al modurilor de organizare a lumii pe care acestea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Theodor Adorno și a colaboratorilor săi, au Întreprins prin Personalitatea autoritară o cercetare fundamentală În anii ’40, În Statele Unite (Adorno et alii, 1950). Era vorba de studierea atitudinilor și ideologiilor americanilor, mai ales ale celor cu prejudecăți despre grupurile minoritare. Autorii presupuneau că oamenii care au mai multe prejudecăți decât media au și o personalitate mai rigidă, conform ipotezei lui Sigmund Freud despre originea conflictuală și familială a nevrozelor. O primă anchetă a fost realizată pe două mii de subiecți din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prejudecățile În legătură cu evreii. Cei anchetați trebuiau să-și exprime acordul pe o scală bipolară de șase puncte. Scopul experimentului era de a vedea dacă exista vreo legătură Între un punctaj ridicat la acest test și răspunsurile privind evaluarea altor grupuri minoritare, cum ar fi negrii sau filipinezii. Observarea unor corelații Între diversele măsurători i-a incitat pe cercetători să postuleze existența unei tendințe spre etnocentrism, dimensiune cuprinzătoare, centrată pe valorizarea grupului de apartenență și pe deprecierea celorlalte comunități etnice. Și-au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
autoritariști” și, prin urmare, a unui stil aparte de elaborare a cunoștințelor, legat de anumite caracteristici personale, cum ar fi ambivalența față de părinții autoritari, Însoțită de o admirație excesivă și de un transfer al agresivității refulate asupra unor grupuri exterioare minoritare. Într-adevăr, părinții autoritari, care exercită o mai mare presiune disciplinară și au o conduită rigidă, pot genera sentimente negative la copiii lor, care vor trece În uitare impresiile nefaste din perioada supunerii lor față de familie. Dimensiunile pozitive vor fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
impresiile nefaste din perioada supunerii lor față de familie. Dimensiunile pozitive vor fi asociate cu părinții și cu viitorii educatori, șefi sau parteneri de muncă. Sechelele afective pot reapărea sub o altă formă, ca exigență extremă, persecutantă, față de grupurile străine sau minoritare. Se produce atunci un fel de diviziune accentuată Între cei „buni” și cei „răi”, cei „curați” și cei „murdari”, Între „bine” și „rău”, pe baza rușinii sau culpabilității indivizilor de a fi dorit să se revolte Împotriva autorității părinților. Această
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
colectivi și care identifică, justifică, descrie sau generează practici socio-economice, culturale, religioase sau politice specifice. ν Indivizii sunt influențați de RS și le imprimă la rândul lor, În mod mai mult sau mai puțin pașnic, evoluții, prin adoptarea unei strategii minoritare, În asociere cu câțiva tovarăși de drum mai puțin vizibili, rebeli sau inovatori (Seca, 1998). În practică, dar și În teorie, interacțiunile și comunicările dintre grupuri, indivizi și comunități, ca și Între subiecții Înșiși sunt deturnate, divizate sau organizate În funcție de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prima ediție americană: 1948). SHERIF Muzafer et alii (1979), „Les relations intra et intergroupes”, trad. fr. a unui articol apărut În 1961, in DOISE Willem (coordonator), Expériences..., ed. cit., pp. 121-149. SECA Jean-Marie (1998), „Pentru o psihologie socială a vocației minoritare”, („Pour une psychologie sociale de la vocation minoritaire”), in NECULAU Adrian și FERREOL Gilles (coordonatori), Psihosociologia schimbării, Iași, Polirom, pp. 68-76. — (2001), Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAJFEL Henri (1972), „La catégorisation sociale”, trad. fr., in MOSCOVICI Serge (coordonator), Introduction
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
activitățile științifice, culturale și educative au beneficiat de crearea, În 1925, a Universității Ebraice din Ierusalim. Deși s-au exprimat, față de acest sionism, reticențe sau chiar opoziții, generate de ortodoxia religioasă sau de o etică spiritualistă, acestea au rămas totuși minoritare și fără influență practică asupra evenimentelor. Dimpotrivă, datorită succeselor repurtate, recunoașterii statului și sprijinului politic obținut, aceste curente de gândire au beneficiat de o audiență pe care, cel mai probabil, n-ar fi atins-o altminteri niciodată. Pe plan internațional
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tineri, pre-delincvenți sau nu, care ă de exemplu, În Franța ă exprimă În mod ostentativ stereotipul „arăbetelui”, vorbind În verlan cu un amestec de accent de cartier periferic și de imigrant maghrebin. Stigmatizarea este totuși o problemă centrală a grupurilor minoritare pentru că produce adesea efecte de handicap. Ea poate genera o predispoziție spre eșec sau o formă de autodiscriminare (Gergen și Gergen, 1984, pp. 112-118). Chiar dacă drumul spre iad nu este Întotdeauna pavat cu astfel de scheme cognitive sau cu bune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]