15,064 matches
-
șocul „catastrofei” și să acorde ascultătorului privilegiul de a decripta sentimentul și motivația care au generat această scriere. Dacă a urmărit într-adevăr acest lucru, a reușit cu prisosință. Jordi Savall și Dinastia Borgia Este un cadou al zeilor atunci când minunatele sonorități ale arcușului mânuit pe strunele violei lui Jordi Savall răsună mângâind delicat marmura sălii de concert...fie că provin din Le concert spirituel au temps de Louis XV El Cant de la Sibi·la , Battaglie& Lamenti , Diego Ortiz-Recercadas del Tratado
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
mai înaltă calitate. Concertul pentru două piane în re minor de Poulenc este o lucrare plină de farmec și bravură, ce întruchipează un caleidoscop variat de imagini muzicale, adeseori contrastante, care se succed într-un tempo amețitor. Compozitorul creează o minunată lume sonoră, în care sunt percepute reminiscențe diverse din creații scrise de Mozart, Liszt, Saint-Saëns, Ravel, dar și influențe jazistice și de music-hall. Într-o scrisoare adresată lui Igor Markevitsch, compozitorul francez menționa printre sursele sale de inspirație și o
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
Cântec de dor cu care liedul nostru e frate bun și în ziua de azi, așa cum nu e străin de marile confluențe cu cel german, francez (la chanson), italian (la canzone), maghiar sau rus, și cum au demonstrat cu brio minunatele Recitaluri ale tinerilor noștri artiști îndrumați de Mariana Nicolesco, căreia îi datorăm și acest florilegiu comparativ care a statornicit o nouă conștiință de sine a genului, reașezat în statutul de mare artă. Definiția magistrală dată liedului de Mariana Nicolesco: «Îngemănare
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
o fată tânără. A povestit c-a îmblânzit un cal năzdrăvan și c-a uimit o lume întreagă. Scriitorul era Caragiale, fata se numea Cella Delavrancea, iar calul năzdrăvan era pianul. Acum e rândul meu să scriu despre o copilă minunată care a îmblânzit un cal năzdrăvan și a parcurs cu el un drum greu, care o va duce la glorie... Muzica care să fie slujită cu smerenie. Să încerci să te ridici până la sufletul marilor creatori, să asculți de poruncile
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
muzicale într’un avânt a cărui pulsație se naște în el, dar fără știința lui, dintr’o transă a clipei care desleagă tehnica de judecată și o supune unei vibrații în care tremură chiar sufletul compozitorului. Pentru ca să se realizeze această minunată comuniune, trebue să fi reflectat mult asupra cauzei care a determinat expresia muzicală. Prin urmare să-și fi închipuit atmosfera momentului de creație și evenimentele din viața compozitorului, suprapuse ca straturi geologice, în sensibilitatea lui. Chopin scria unui prieten: „Prefer
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
-l slăbește din ochi o clipă, o întinse cu multă grație. Regina Maria are ținută plină de majestate, însă ochii triști. Printre mosafiri se află și doamna Veturia Goga, soția marelui nostru poet. Cu melancolie îmi vorbește despre muzică, despre minunatele lieduri de pildă: Meine Liebe ist grün, de Brahms, cu care repurtase în trecutul ei de cântăreață mari succese. Apropiindu-mă după aceasta de exregina Elisabeta a Greciei, sunt întrebată despre subiectul conversației mele cu Veturia Goga. Spun despre ce
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
mâna lui Ioachim Raff, fost secretar al lui Franz Liszt. Numaidecât trec la descifrat și o găsesc de cea mai autentică factură lisztiană. Temele românești abundă, ici colo și câte o temă de caracter maghiar, însă totul incontestabil presărat cu minunate melodii românești. Regina Maria Concertul se fixează, nu pe octombrie, ci pe ziua de 17 decembrie la Ateneul Român. În trei săptămâni această rapsodie fu învățată pe dinafară spre uimirea și bucuria lui O. Beu, care deveni cel mai asiduu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
pe octombrie, ci pe ziua de 17 decembrie la Ateneul Român. În trei săptămâni această rapsodie fu învățată pe dinafară spre uimirea și bucuria lui O. Beu, care deveni cel mai asiduu vizitator al casei noastre. Între timp îmi adusese minunatele jocuri românești de pe Mureș de Z. Kodály, compozitor de frunte maghiar. Și pe acestea, cu toată dificultatea inabordabilă, le-am pregătit în cel mai scurt timp și le-am așezat în memorabilul program din 17 decembrie 1931. Toate ziarele din
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cu o mare frumusețe și foarte serioasă pentru frageda vârstă de 8 ani. A doua zi dimineața, după concert, trebui să mă fotografiez în sala de concert la pian și în mare toaletă de seară. Fotografia artistică Guggenberger îmi făcu minunate fotografii, iar după masă pornirăm spre Brașov. Aci furăm primiți de Tiberiu Brediceanu, cunoscutul folclorist și compozitor român. Și aci succesul fu mare. De aci plecarăm spre Cluj. N-am să uit frigul îngrozitor îndurat în sălile de concert în
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
mai aflau încă alte 3 piane de concert, unul mai prost ca altul. Bunii mei prieteni Brzezinski au fost cât se poate de drăguți cu mine, așa că am plecat din Varșovia și de data aceasta cu amintiri plăcute. Am vizitat minunatul muzeu plin de tablouri prețioase, dintre care lucrările monumentale ale marelui pictor polon Mateyka mi-au rămas în suflet. Fratele compozitorului Brzezinski, Stanislas m-a poftit din nou la un dejun în frumoasa sa locuință, unde am revăzut pe soția
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
nu mai ceda nimănui pianul meu. După câteva zille, în noaptea de 10 noiembrie se întâmplă groaznicul și catastrofalul cutremur în care pieiră atâția oameni. Din fericire casa noastră fu foarte rezistentă și ne-am ales cu mici pagube, afară de minunata figurină care reprezenta o femee harfistă, din marmoră și onix, un dar al reginei Elisabeta, care căzu de pe soclu și se fărâmă în bucăți. Am trecut cu vederea să spun‚ între timp am avut prilejul să ascult la Timișoara noua
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
de veste că mă aflam acolo, au început să vie tineri pianiști din alte localități ca să-mi cânte și să-mi ceară sfaturi. Veni și luna mai. În 16 fiind ziua mea, la dejun mă așteptau pe masă cele mai minunate mărgăritare. Era o profunzime de flori, care răspândeau miresme îmbătătoare în tot cuprinsul camerei. Horia îmi aduse și câteva cadouri, care îmi făcură bucurie și pentru moment uitasem că eram pribeagă și departe de casa mea. Nu mult după aceea
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
dirijor Tiberiu Soare. Ingineri de sunet: Andrei Barbu, Călin Ioachimescu. Producător executiv din partea Radio România: Oltea Șerban Pârâu. Coproducție Fundația Angela Gheorghiu și Radio România. “Jolt Kerestely a fost extrem de inspirat cu această melodie, dar și cu alegerea primului interpret, minunatul Aurelian Andreescu! Amândurora le port recunoștință pentru că m-au făcut de mică să îmi promit că într-o zi o voi relua în cel mai măreț mod posibil în România. Am încercat efectul piesei pe mai multe scene din lume
?Copacul? - videoclip cu Angela Gheorghiu by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/84220_a_85545]
-
Ceaikovski - Nachev / Goiți Corina BURA Cronica artistică a lui 2009 - an care va rămâne în memoria culturii românești prin provocarea adusă declinului economic de către acel minunat Festival Internațional „George Enescu” - se încheia cu o seară destinată creației lui Ceaikovski. Prevestind această iarnă, inspirată parcă din vastitatea câmpurilor ninse ale stepei ruse, același alcătuitor enigmatic al programelor stagiunii bucureștene a repetat subiectul la sala Radio, de această
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
este cu atât mai potențială cu cât mai temeinică este virtuozitatea. Și tare mă tem că astăzi meșteșugul nu mai precede canoanele, nu se mai acumulează în vederea ilustrării lor. Așa se face că de multe ori talentul și vocația devin minunate înzestrări fără obiect. Or, tocmai de aceea, dincolo de virtuozitate, arare ori mai răsare acel ceva care să „controleze” și să poziționeze posibilele etaje morale și spirituale ale unui opus muzical. Puțini compozitori conștientizează faptul că etajul estetic (în fond, un
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
lui Feliz Dahn, Julius Dahn, Gustav Falke, călăuziți de Strauss spre limpede sau trist sau duios. Așteptam, nu degeaba, să treacă fiecare moment, pentru a ajunge la ultima lor promisiune care, de fapt, era cea a unei continuități dorite, cu minunatul Morgen, continuitate oferită mie în taină, celui ce își amintește acum veșnicul “mâine”. Trăiam o dublă ascultare, vocea pianului și pianul vocii, cei doi urmărind cuvântul spus prin sunet, de la unul spre celălalt. Desigur, atât Bianca Manoleanu cât și Remus
Ceasurile liedului ?i melodiei by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84244_a_85569]
-
lungă durată, ce și-a pus amprenta pe ceea ce poate fi definit, finalmente, ca stil personal, comunicare împletită cu trăiri spontane, numai de ei cunoscute, Nu cu mult mai târziu ne-am reîntâlnit, pentru o cu totul altă călătorie - în minunata Italie! - parcă altfel măsurată în timpul ceasurilor melodiei. Descopeream acum sunetul poetic meridional, profund deosebit de taina trăirilor în timpul alpestru. Nu mă întreb degeaba: pot fi oamenii atât de deosebiți în felul lor de a simți? Iată, mari compozitori de operă, trăind
Ceasurile liedului ?i melodiei by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84244_a_85569]
-
pasiune, distanța dintre inginerie și artă nu este chiar atât de mare cum cred unii. "Povestită" de un spirit rafinat, cum este Nicolae Șt. Noica, ingineria se transformă în artă pură, aptă să bucure deopotrivă ochiul și mintea. Răsfoind această minunată carte nu se poate să nu te întrebi oripilat ce se întâmplă astăzi cu Bucureștiul? Cum este permis ca în preajma unor edificii construite cu dragoste, sacrificii materiale și infinită grijă pentru detalii să se înalțe mastodonți diformi, al căror loc
Radiografia unui miracol by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8424_a_9749]
-
stat la baza unor viitoare partituri tradiționale, clasice coregrafice, dar mai ales cu un stil special de dans: stilul August Bournonville, care ajunge, în sfârșit, pe scenă. Seara premierei a fost încărcată de frumusețe prin prezența în rolul principal a minunatei noastre balerine Alina Cojocaru. În același timp, spectacolul a fost realizat în coregrafia originală Bournonville de către primul balerin Johan Kobborg, care a regizat acest spectacol și pe scena de la Covent Garden din Londra. Fiind de origine daneză, Kobborg este familiarizat
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]
-
Constantin Drăghici Ioana SANDU Acum câteva zile (19 ianuarie) maestrul Constantin Drăghici a împlinit 82 de ani! Timpul este de partea sufletului său minunat, care nu s-a lăsat doborât de numeroasele greutăți întâmpinate „Tot pe drum...” . A fost o zi minunată... m-am înființat victorioasă la maestru cu un tort simbolic, pe care una dintre pozele lui trona sub semnul „De nebun ce
Constantin Dr?ghici by Ioana SANDU () [Corola-journal/Journalistic/84320_a_85645]
-
Drăghici Ioana SANDU Acum câteva zile (19 ianuarie) maestrul Constantin Drăghici a împlinit 82 de ani! Timpul este de partea sufletului său minunat, care nu s-a lăsat doborât de numeroasele greutăți întâmpinate „Tot pe drum...” . A fost o zi minunată... m-am înființat victorioasă la maestru cu un tort simbolic, pe care una dintre pozele lui trona sub semnul „De nebun ce eram...”. Un buchet de trandafiri galben-mov, florăreasa parcă mi l-a aranjat și mai frumos aflând că este
Constantin Dr?ghici by Ioana SANDU () [Corola-journal/Journalistic/84320_a_85645]
-
Symbol o emană de fiecare dată cu atâta sinceritate. Zeci de admiratori - adulți, copii, frați, surori, părinți, bunici și oameni de cultură au fost prezenți marți seara la Ateneu. “Colinde, colinde”, concertul care ne-a purtat minute întregi către lumea minunată a cântecelor de Crăciun, s-a dovedit a fi un adevărat spectacol, de unde nu au lipsit surprize și momente inedite. Minuțios prezentat de simbolista Daniela Greere (studentă emerită la medicină), programul amplu de cântece de iarnă a debutat cu
O seara magic? cu Symbol by Janina B?DICI () [Corola-journal/Journalistic/84306_a_85631]
-
mai ales a vocilor. Încă doua bisuri și noi, cei care în seara de 10 decembrie am părut “mici” în fața jovialității, ne-am retras spre case mai buni, mai bogați și cu siguranță mai demni la gândul că acești copii minunați fac parte din viețile noastre. Ei își văd în continuare de drumul lor artistic, iar nouă nu ne rămâne decât să visăm la încă o seară magică oferită în dar de Corul de copii și tineret Symbol.
O seara magic? cu Symbol by Janina B?DICI () [Corola-journal/Journalistic/84306_a_85631]
-
de inspirație muzicală dar și literară o reprezintă folclorul românesc. Regăsim aici, alături de unele titluri cunoscute, lucrări noi ale căror versuri aparțin de asemenea compozitorului: În orașul Betleem, La poartă la Ștefan Vodă, Veniți cu toți dimpreună, O, ce veste minunată!, Coborât-a, coborât-a, Asta-i casa cea frumoasă, Colind pentru suflet, Sus la vârful muntelui, Mândru joacă Pătru-n raiu, Steaua sus răsare. Construcțiile sonore sunt bazate pe structuri modale, arhaice, completate cu acorduri de cvarte, cvinte sau eterofonii. Din
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
altfel Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin), Stela Enache și-a împletit în cea mai mare parte cariera artistică cu aceea a regretatului compozitor Florin Bogardo, cu care s-a căsătorit în 1971, căsnicie din care au rezultat doi copii minunați, Lăură și Anton. De altfel, Bogardo a compus pentru ea nu mai puțin de 76 de melodii! Câteva din ele au fost aplaudate la scenă deschisă de entuziastul public de la spectacolul eveniment “Ziua muzicii ușoare românești de altădată”, de la Sibiu
Femina by Georgiana PÂRVU () [Corola-journal/Journalistic/84316_a_85641]