5,864 matches
-
se desprind ramuri craniale, atriale, care se anastomozează abundant, și ramuri caudale ventriculare, care, la om, au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic, care, prin ocluzie de cauză variată (ateromatoză, embolie, tromboză) determină necroza peretelui ventricular, echivalentul clinic de infarct miocardic. * Circulația arterială a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra), ramuri ale aortei ascendente. Există la nivelul terminologiei anatomice o lipsă de uniformizare în ceea ce privește descrierea pozițiilor ostiumurilor arteriale coronare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de aterom, care micșorează ostiumul coronarian. Traiectul arterelor coronare este sinuos, arterele prezentând o rezervă de lungime necesară în timpul fazelor revoluției cardiace. Arterele coronare sunt plasate în șanțurile cordului, acoperite și protejate de grăsime, ceea ce conferă condiții optime pentru circulația miocardică din timpul sistolei ventriculare. * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) Artera coronară stângă are originea la nivelul unui orificiu osteal unic în sinusul coronar stâng, posterior de cuspa stângă a valvei aortice (fig. 9). De la origine, se bifurcă rapid în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
posterior care vascularizează și 1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a mortalității asociate una din cele mai frecvente procedee chirurgicale o constituie by-passul arterial. Abordul chirurgical are ca obiectiv reducerea zonei de infarctizare miocardică sau ameliorarea simptomatologiei ischemice, anginei persistente și/sau insuficienței cardiace congestive secundară afecțiunii obstructive severe a arterelor coronare. În cazul arterelor parțial obturate se folosește by-pass cu arteră toracică internă și segmente ale arterei radiale sau venei safene. O extremitate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept (rareori) Capitol 6 CRITERII DE EXAMINARE CLINICĂ ÎN AFECȚIUNILE CARDIACE <resume> Rezumat * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta * Sexul * Antecedentele heredo-colaterale * Antecedentele personale * Condiții de viață și muncă * Simptome din bolile cardiace * Durerea precordială de origine coronariană * Durerea în infarctul miocardic * Dispneea * Palpitațiile * Lipotimia și sincopa * Vertij * Cefalee * Tulburări auditive * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace * Inspecția * Palparea * Percuția * Ascultația </resume> * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta Cardiopatiile congenitale cianogene sau necianogene pot fi diagnosticate imediat după naștere și în copilărie, definind
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pericarditelor tuberculoase acute uscate sau exudative; o hipertiroidismul poate determina tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoza. Hipotiroidismul favorizează apariția cardiomiopatiei; o diabetul zaharat determină apariția micro și macroangiopatiei diabetice, cu toate complicațiile lor, ateroscleroza, cardiopatia ischemică dureroasă (incidență crescută a infarctului miocardic); o obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficiența respiratorie cronică, cordul pulmonar cronic; o anemiile severe pot duce la insuficiență cardiacă, aritmii, iar poliglobuliile dau frecvent HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice hidrostatice; o afecțiunile renale precum glomerulonefrita difuză acută sau
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial, cu sediul asemănător anginei pectorale și iradiere caracteristică; intensitate atroce, șocogenă; durată peste 30 de minute, până la câteva ore sau până la instalarea efectului medicamentos; condiții de apariție după stres, eforturi mari, nocturn, frecvent în repaus; condiții de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cardiacă stângă, debitul cardiac neputând fi asigurat nici în repaus. Bolnavul adoptă o poziție șezândă cu capul la 45°, și prezentă polipnee inspiratorie; dispneea paroxistică nocturnă reprezintă o formă acută de insuficiență cardiacă stângă, care poate să apară în infarct miocardic acut. * Palpitațiile Palpitațiile reprezintă perceperea de către pacient a bătăilor cardiace datorită modificării forței și/sau frecvenței lor. Palpitațiile pot fi resimțite de pacient ca bătăi izolate, ca o întrerupere sau lovitură în piept sau în gât (extrasistole) sau ca un
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială, flutter atrial, TPSV, BAV. * Vertijul reprezintă o senzație cronică sau intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia mișcării sau senzația de rotație a obiectelor în raport cu persoana sau a persoanei în raport cu obiectele. Vertijul, o senzație subiectivă descrisă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Prezența leziunilor inițiale, formate din depozite fibrino-trombocitare abacteriene 2. Formarea vegetațiilor infecțioase prin grefarea și multiplicarea germenilor la nivelul leziunilor inițiale, conducând la distrugerea valvelor prin ulcerare și perforare 3. Extinderea infecției la structurile vecine, cu ruptura cordajelor, constituirea abceselor miocardice, fistulelor cardiace 4. Extinderea infecției la distanță, prin două mecanisme: Prin embolii septice, cu apariția focarelor septice secundare Prin diseminarea antigenelor si complexelor imune (Ag-Ac), care se depun la nivelul vaselor mici și determină leziuni vasculitice. Tablou clinic Caracteristica principală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
vârstnice au riscul cel mai ridicat de apariție a decesului în primele 30 de zile postoperator. Cauzele cele mai frecvente sunt hematoamele, edemul cerebral cu hernierea cerebrală și progresia tumorală. Celelalte cauze de deces sunt reprezentate de embolia pulmonară, infarctul miocardic și septicemie [13]. Pe cazuistica noastră mortalitatea operatorie se situează la valoarea de 1%. URMĂRIREA POSTOPERATORIE Dacă evoluția postoperatorie a pacientului este favorabilă, și nu există nici un deficit neurologic, nu există motive întemeiate pentru a menține pacientul după ce se scot
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
reduce transformarea carotenului în vitamina A. Carotenemia crescută explică tenta gălbuie. Se reduce clearance-ul metabolic al acidului uric cu hiperuricemie observată mai ales la bărbați. Scade masa proteică musculară. Apar anomalii în sinteza miozinei ce pot explica anomalii ale contractilității miocardice; metabolismul fosfocalcic: crește absorbția digestivă a calciului, crește acreția osoasă și se reduce osteoliza, determinând o creștere a densității osoase. Scad hidroxiprolina și osteocalcina. Bilanțul calcic este pozitiv; metabolismul energetic: consumul de oxigen este redus. Scade metabolismul bazal, apare hipotermia
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
duce la echilibru. Efectele catecolaminelor în funcție de receptor sunt sumarizate în tabelul 33. Schematic, cele mai importante sunt următoarele: a1 vasoconstricție; hiperglicemie a2 inhibare presinaptică a catecolaminelor, prin recaptarea noradrenalinei; agregare plachetară b1 tahicardie (creșterea frecvenței și a forței de contracție miocardice); lipoliză b2 bronhodilatație; glicogenoliză musculară. Principalul rol al medulosuprarenalei este adaptarea la orice situație critică hipoglicemie, hipotensiune, frig, exercițiu fizic, stres fizic sau psihic. în timpul acestor stimulări, secreția de adrenalină poate crește de zeci de ori. Reglarea secreției este neurogenă
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
hiperglicemie, lipoliză) ale acestora. Efectele cardiovasculare sunt cele mai pregnante, datorându-se în mare parte acțiunii catecolaminelor la nivel de receptori (a vasoconstricție, b1 creșterea contractilității și a frecvenței cardiace), dar și unei acțiuni directe (toxicitate directă la nivelul fibrei miocardice). Simptomatologia clinică a feocromocitoamelor depinde de: à tipul de secreție a tumorii Alături de catecolamine, o serie de alte peptide pot fi secretate de feocromocitome: ACTH, GHRH, GHIH (acestea 3 de la nivelul tumorilor adrenale, nu și extraadrenale), eritropoietină, PTH-RP, ANF, VIP
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
scăderea tonusului reflexelor posturale ca urmare a expunerii prelungite la catecolamine. Feocromocitoamele pot secreta și o neuropeptidă cu acțiune vasodilatatoare (adrenomedulina), dar contribuția sa la apariția hipotensiunii nu este cunoscută. Manifestări cardiace domină în unele cazuri simptomatologia angină pectorală, infarct miocardic pot apărea în afara unei coronaropatii (posibil datorită creșterii consumului de oxigen și spasmului coronarian), cardiomiopatii (hipertrofică sau congestivă). Alte afecțiuni asociate Simptome gastrointestinale greață, vărsături, dureri abdominale constipație efect direct al CA de inhibare a contracției mușchilor intestinali diaree apoasă
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
parazitoze intestinale, ulcer duodenal) Durerea abdominală este un simptom nespecific extrem de frecvent în bolile digestive. Poate fi cauzată de orice organ digestiv sau glandă anexă, peritoneu, afectare vasculară (ischemie mezenterică) sau poate avea cauză extraabdominală: toracică (pleurezie bazală, pericardită, infarct miocardic acut postero-inferior), genito-urinară (colică renală, infecții urinare, pielonefrite acute, metroanexite, chist ovarian torsionat, sarcină extrauterină), de perete abdominal, iradiată de la afecțiuni ale coloanei vertebrale, sau este consecința unei afecțiuni metabolice (uremie, porfirie, cetoacidoză diabetică, intoxicație cu plumb etc). Durerea abdominală
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
colestază. Complicațiile infecțioase se însoțesc de sindrom biologic de inflamație. Diagnostic diferențial Se impune dacă sunt prezente: 1. colica biliară - se face cu criza ulceroasă, pancreatita acută, colica renală dreaptă, apendicita acută, pleurezie sau pneumonie bazală dreaptă, angina pectorală, infarct miocardic acut postero-inferior 2. icterul - se face cu alte cauze de icter obstructiv ca neoplasmul de cap de pancreas sau de căi biliare, ampulomul vaterian sau cu icterul hemolitic. Evoluție, complicații LB are evoluție adeseori imprevizibilă, poate rămâne asimptomatică toată viața
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
II. La rândul său Ag II stimulează secreția de aldosteron și catecolamine, retenția de Na+, menține RFG prin acțiune asupra presiunii arteriolare. Eritropoietina este un hormon esențial pentru eritropoieză, dar are și rol de limitare a leziunilor de ischemie-reperfuzie renală, miocardică, cerebrală. Rinichiul ajută și la transformarea vitaminei D în metaboliți activi asupra absorbției intestinale de calciu. NEFROPATII GLOMERULARE DATE GENERALE Definiție Nefropatiile glomerulare (NG) sunt afecțiuni renale de etiologie variată, caracterizate prin leziuni cu localizare exclusivă sau predominantă la nivelul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ca pericardită, miocardită, endocardită. Particulară este afectarea endocardului - endocardita verucoasă Libman-Sacks cu localizare predominantă la nivelul valvelor mitrală și aortică. Pe leziunea inițială se poate suprapune o infecție bacteriană, îmbrăcând tabloul clasic de endocardită infecțioasă. Afectarea coronariană poate determina infarct miocardic acut, este favorizată de boală și de ATS accelerată indusă de corticoterapie. Trombozele arteriale și venoase sunt relativ frecvente. Afectarea arterelor cerebrale predomină, iar tromboflebita superficială recurentă poate marca debutul bolii. Manifestările respiratorii constau în pleurezie uni- sau bilaterală ca
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
insulinoterapie definitivă: - DZ tip 2 la care medicația noninsulinică (în asociere și la doze maxime tolerate) nu induce controlul glicemic propus - prezența complicațiilor cronice evolutive - asocierea insuficienței hepatice asocierea insuficienței renale. 2. insulinoterapie temporară: - afecțiuni acute medicale sau chirurgicale: infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, infecții cu diferite localizări, tuberculoza, pancreatita acută etc - intervenții chirurgicale (pre-, intrași postoperator) - sarcina - starea hiperglicemică hiperosmolară. De reținut este faptul că insulina regular este singurul tip de insulină care poate fi utilizat intravenos și este
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
medicale cât și chirurgicale. Cele medicale, pot fi împărțite în organice și metabolice, specifice pacientului diabetic: 1. complicații chirurgicale: - nespecifice: apendicita acută, ocluzie intestinală, ulcer hemoragic etc - specifice: gangrena diabetică, hemoragia vitreană, cataracta diabetică etc 2. complicații medicale: - organice: infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, pneumopatii acute etc - metabolice acute și cronice 3. situații speciale: diabetul și sarcina, chirurgia la pacientul diabetic Complicațiile metabolice, specifice pacientului diabetic, pot fi clasificate astfel. - acute:stările hiperglicemice: cetoacidozică, hiperosmolară - hipoglicemia - cronice neuropatia - microangiopatia (retinopatia
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
este de la cetoză incipientă la cetoacidoză cu comă. Cetoacidoza diabetică poate surveni la un diabetic anterior necunoscut (cetoacidoză inaugurală) sau poate surveni la un diabetic cunoscut, datorită unei cauze declanșante ce poate fi reprezentată de: - afecțiune intercurentă: viroze, pneumopatii, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, gangrenă diabetică, pancreatită acută etc - întreruperea insulinoterapiei (accidental, în condițiile imposibilității alimentării) - cauze diverse: sarcina. Cele două faze, de cetoză și cetoacidoză, se succed mai mult sau mai puțin rapid. În faza de cetoză sunt prezente
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
hipercoagulabilității, tabloul clinic se poate complica cu semne de tromboză vasculară în diferite sectoare, atât periferic (ischemia acută a unui membru) cât mai ales central, la nivel cerebral (cu apariția semnelor de accident vascular cerebral instalat progresiv) sau coronarian (ischemie miocardică). Biologic, frecvent glicemia este > 800 mg/dl, osmolaritate plasmatică > 330 mOsm/l, pH-ul este normal, absența corpilor cetonici urinari dar putem întâlni insuficiență renală (funcțională), creșterea hematocritului și hiperlactatemie moderată prin hipoxie tisulară. Tratamentul preventiv constă în hidratarea corespunzătoare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau difuză, picioarele fiind frecvent afectate iar simptomele apărând mai ales nocturn. Leziunile de neuropatie autonomă pot interesa orice segment al sistemului nervos vegetativ cu manifestări caracteristice zonei afectate: - cardiovascular:tahicardie fixă de efort - hipotensiune arterială ortostatică - denervație cardiacă ischemie miocardică silențioasă - aritmii cardiace - moartea subită - accidente anestezice gastrointestinal: - disfuncție esofagianăgastropareza - diaree/constipație - incontinență fecală - diskinezie biliară - genito-urinar:disfuncție erectilă - ejaculare retrogradă vezica neurogenă - pupilare: - pupila tip ArgyllRobertson (asimetrică) - neadaptare la întunericneuro-vascular: - sudorație postalimentară - tegumente/mucoase uscateanhidroză - alterarea fluxului sangvin cutanat
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
obicei mai severe și mai extinse, chiar dacă aspectul anatomo-patologic este comparabil cu cel al persoanelor nediabetice. În ceea ce privește macroangiopatia coronariană, aceasta apare la vârste mai tinere iar riscul de mortalitate cardiovasculară este de 2-3 ori mai mare la persoanele diabetice. Infarctul miocardic acut la diabetici este mai frecvent față de persoanele nediabetice, este caracterizat frecvent prin absența simptomatologiei dureroase specifice și o mortalitate mai mare față de nediabetici, consecință a asocierii miocardiopatiei diabetice și a neuropatiei diabetice vegetative. Moartea subită se întâlnește mai frecvent
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
față de persoanele nediabetice, este caracterizat frecvent prin absența simptomatologiei dureroase specifice și o mortalitate mai mare față de nediabetici, consecință a asocierii miocardiopatiei diabetice și a neuropatiei diabetice vegetative. Moartea subită se întâlnește mai frecvent la diabetici, fie datorită unui infarct miocardic atipic, fie datorită unor tulburări de ritm precipitate de ischemie pe fondul cardiomiopatiei diabetice. Accidentele vasculare cerebrale, expresia clinică a macroangiopatiei la nivel cerebral, sunt mai frecvente la diabetici, inducând o mortalitate crescută. Leziunea cea mai frecventă este cea ischemică
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]