1,659 matches
-
-n surdină fiecărei petale. Este ilustrat astfel sofianicul, „sentiment difuz, dar fundamental al omului ortodox, că transcendentul coboară, revelându-se din proprie inițiativă, și că omul și spațiul acestei lumi vremelnice pot deveni vas al acelei transcendențe.” (Lucian Blaga, Spațiul mioritic) Dacă totuși macii au și ei o menire simbolică pe acest pămînt, revelată, cum spuneam cu altă ocazie, În versul lui Dinescu, care numai din Întîmplare nu aparține unui haiku: grîu păzit de maci, atunci este cum nu se poate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o viață de om, este ingenios atenuat de o ipoteză fermecătoare: se pare că stelele, prea Înfierbîntate, doar e luna august, vecina lui Cuptor, cad cu dinadinsul, dornice de alinarea ierbii primitoare. Într-un mod asemănător asimilării morții cu nunta mioritică, căderea unei stele devine doar o pogorîre Într-un leagăn Îmbietor. Scena este Închipuită atît de simplu Încît aproape ascunde compasiunea umană care a plăsmuit-o. mai cade o steace primitoare e azi răcoarea ierbii Zvon Un alt poem surprinde
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
intervine o determinantă de caracter stilistic,care produce o remarcabilă diferențiere de viziuni. Această determinantă (...) e în multe privințe mai decisivă decât o metafizică precizată. Ea e un agent veșnic prezent, de efecte incomensurabile”<footnote L. Blaga, Trilogia culturii: Spațiul mioritic, E.L.U., București, 1969, p. 155.Autorul ia ca exemplu aici „sensul ascuns al construcției de splendidă faimă aAgiei Sofia”, căutând „senul metafizic al unor forme arhitectonice” (ibidem). În-tregul catedralei „înfățișează o lume suficientă sieși, care nu zace pe nimic
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de pasăre rumeniți în unt, alături de feliuțe de slănină, bucățele de cârnat de porc, totul fiind condimentat cu salvie și boabe de ienupăr (acestea din urmă creează impresia unui fel de mâncare vânătoresc). Bulzul, afirmă Radu Anton Roman, este „bucata mioritică a mai adevărată“. Dar trebuie spus că originea cuvântului este incertă. Alexandru Ciorănescu, în al său Dicționar etimologic al limbii române, îl clasează printre destul de numeroasele cuvinte cu „origine necunoscută“ (apropo de etimologie și de termenii specifici păstoritului, merită semnalat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cuvântului este incertă. Alexandru Ciorănescu, în al său Dicționar etimologic al limbii române, îl clasează printre destul de numeroasele cuvinte cu „origine necunoscută“ (apropo de etimologie și de termenii specifici păstoritului, merită semnalat faptul că majoritatea acestor cuvinte nu sunt defel mioritice, ci turcești get beget; până și bietul nostru „cioban“ este turcesc!). Pe de altă parte, doamna Ileana Tănase susține, în Călătorie prin Italia gastronomică, originea latină a termenului bulz, el fiind derivat din puls, ce desemnează o fiertură groasă de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se rumenesc tot în ulei de măsline. Bucătarii italieni din zilele noastre au și ceva noutăți în materie de bulz: Nidi di polenta con gorgonzola e mostarda („Cuiburi de mămăligă cu gorgonzola și muștar“). În concluzie, bulzul o fi el mioritic, dar, în acest caz, Miorița a emigrat în Italia... Așa cum am precizat anterior, și italienii fierb polenta în lapte, obținând preparate culinare asemănătoare balmoșului nostru; singurele diferențe constau în folosirea, în anumite rețete de balmoș, a smântânii în loc de lapte, variantă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
întâmplare stupidă ne-a adus față în față, lucram la o casă de cultură, casa de cultură municipală, cultura maselor, holul întreg frescă, nelipsita horă, țărăncuțe cu bujori în obrăjori, țărani gătiți de sărbătoare, români și maghiari înfrățiți pe plaiuri mioritice, apoi muncitori zvelți, purtând însemnele înnobilării lor, ciocanul, barosul, intelectualii ceva mai la urmă, cu cartea, nelipsita eprubetă în mâinile unui chimist în halat, într-un cuvânt tot poporul, cu mic cu mare, la hora bucuriei, asta trebuia să pictăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
e seară îmi dau bine seama după lumina de afară și mai am vaga senzație că au trecut milenii de la ultimele însemnări, în oglinjoara mică sprijinită pe-o poliță de lemn îmi plimb aparatul de ras, perfect bărbătesc, peste spațiul mioritic al obrazului meu, cred că sunt mai bine de două săptămâni de când am dat jos pictura meșterului Luca din biserică, strivit clipă de clipă de pereții orbi, făcând doar calcule inutile, neputincios, incapabil să mă apuc de pictură, îmi pregătesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se specifica că suferă de impotență, ca să scape de scandalul din Ministerul Culturii, corpul central, unde-a fost pozat cu blitzul În chiloți, dar la momentul pe care-l evoc, furios pînă la culme Întru o surprinzătoare Împroșcare a spațiului mioritic, aparținînd unei alte expresii artistice decît cea caracteristică lui. Este vorba de Petre Sălcudeanu și de scenariul la uimitorul film Privește Înainte cu mînie. Îndemnul, cel puțin, părea inițial cinstit, mai ales că nu se referea la autor ci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de amor, Soața-mi spune-abia șoptit: „Hai mai repede, că mor!” Iar pe urmă: “Te-ai grăbit!” Mărturisirea unei oltence fierbinți Surâzând privi văzduhul Și-mi expuse cum stă cazul: Sunt olteni săraci cu duhul, Și olteni săraci cu...prazul! Mioritică (estivală) La apus de soare, Au ieșit din mare, Un băiat și-o fată ...Gata-nsărcinată! De dragul soției M-am întors din deplasare, Mai devreme cu o zi, Și-a rămas surprinsă tare, Iar vecinul și mai și! Iarna în
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
a autoarei, reperabilă și în lucrările prezentate în CD-ul intitulat Portret musical, demască constanța și fidelitatea față de formele culturii muzicale tradiționale - sonată, lied, rondo, o predilecție pentru timbru cât mai apropiat de pastoral, reconfigurând astfel atât de personal plaiurile mioritice, mereu demonstrând apartenența la spațiul spiritual românesc. Compact discul de față debutează cu Rugăciunile regelui David, op. 77 (1998), pentru bas- solo, harpă și percuție, dedicat solistului Paul Basacopol, ciclul inspirat din textul a patru psalmi davidici: 37, 85, 17
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
-l caut la Biblioteca Universității). Plimbările celor doi, sub semnul unei inaparente încordări, printr-un orășel "încă profund rural, cu casele mici, acoperite cu draniță și cu pereții puternic văruiți în albastru", scot la iveală interesul caracteristic al autorului Spațiului mioritic față de vechimea indigenă pentru care nutrea o constantă evlavie. Clădirea bătrînească în care a poposit îl face să emită aprecierea că o "casă a viitorului" n-ar trebui "să pustiască lumea existentă, ci numai să o reorganizeze, prin Ťcivilizațieť. La
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
250 de euro, 6 săptămâni, carnet de sănătate - 200 de euro; Saint Bernard, 6 săptămâni, deparazitat, vaccinat, carnet de sănătate - 150 de euro, 3 luni, vaccinat, deparazitat, carnet de sănătate - 300 de euro; Pechinez, 6 săptămâni - 200 de lei; Ciobănesc Mioritic Românesc, 3 ani, pedigree - 250 de euro; Mastino Napoletano, femelă, 3 ani, pedigree - 400 de euro; Ciobănesc Caucazian, 6 luni, vaccinat, deparazitat, pedigree - 170 de euro; Ciobănesc de Bucovina, 2 luni, vaccinat, deparazitat - 250 de lei; Brack German, 10 săptămâni
Agenda2006-12-06-1-util ptr dumneavoastra () [Corola-journal/Journalistic/284891_a_286220]
-
republicând câteva note răzlețe scrise de acesta. Reluăm aici una dintre ele, care conține considerații despre condiția scriitorului român: „Până și în ce privește condiția sa profesională efectivă, scriitorul român pare lipsit de instinct de conservare și dispus la nesfârșite paleative. Spiritul mioritic ca boală națională de origine metafizică funcționează mai ales aici, în domeniul rosturilor existențiale, sociale și juridice ale scrisului cu o consecvență demnă de scopuri mai bune. Mioritismul înseamnă fatalitate, dar și defetism, fandare prudentă din fața realului și rezumare la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2848_a_4173]
-
de lei l Pisici - Persana, 8 săptămâni, carnet de sănătate - între 120 și 250 de lei l Câini - Tosa, 7 săptămâni - 150 de euro; Ciobănesc Caucazian, între 7 și 9 săptămâni, deparazitat, vaccinat - între 100 și 200 de euro; Ciobănesc Mioritic, 4 luni, vaccinat - 300 de lei; Labrador Retriever, femelă, vaccinata, carnet de sănătate, pedigree - 150 de euro; Pudel pitic, 8 săptămâni, carnet de sănătate, vaccinat - 200 de lei; mijlociu, carnet de sănătate - 300 de lei; Ogar englez, 3 ani - 250
Agenda2005-49-05-util ptt dvs () [Corola-journal/Journalistic/284471_a_285800]
-
afișul epocii îl amintește și pe maestrul Francisc Valkay. După cele două reprezentații din 1971 și 1972, s-a hotărât că opera „Măiastra“ va fi uitată... „O tăcere de peste un sfert de secol, datorată tezelor ideologice importate, dar și elementului mioritic autohton înscriu opera «Măiastra» în Spațiul Ratării definit de filosoful Emil Cioran“. La veșnicul, românescul „N-a fost să fie“ se referă Ovidiu Manole, care n-a încetat o clipă să-și promoveze opera. Astfel că fragmente ale acestei lucrări
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
rămăsese nimic, nici măcar cearșafurile nu mai fluturau, scufundate în praf și ipsos. Îmi pierdeam vremea. Mihnea dispăruse, harta fraților „Brothers“ lipsea, calculatorul ajunsese o bucată de plastic și tablă (nici cablurile nu i le mai găseai). În felul lui simplu, mioritic, Rapotan spusese adevărul: n-aveam ce să mai caut acolo. Am ieșit în curte. În aceeași clipă (nu mă întrebați de oră; de data asta, n-am verificat), s-a auzit un sunet slab, ca o văicăreală, și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere promotorii țărănismului, izvorât din aceeași matcă a doctrinelor agrarieneîn circumscrierea căruia pot fi reperate și contribuțiile ideologice ale lui Nicolae Iorga (sămănătorism) și ale lui Lucian Blaga, în special prin teoria sa a "spațiului mioritic" ca "matrice stilistică" a sufletului românesc. Exegeza gândirii cultural-ideologice interbelice, fie ea redusă doar la acest minimal set nominal, ar depăși cu mult parametri spațiali alocați acestei lucrări. Ne vom mărgini la a urmări scopul mult mai modest de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt imperativele identitare ale vremii la a căror împlinire își dau concursul literații României Mari. Niciunul însă nu plăsmuiește o poetică a românismului care să rivalizeze stilistic cu metafizica cronotopului românesc înfăptuită de Blaga. Coordonatele axiale ale spiritualității românești spațiul mioritic și timpul ondulat fuzionează în cronotopul abisal, noologic, al matricei stilistice de care este impregnată până în ultimele sale străfunduri ființa românească. Cu toate că se desparte, prin filosofia sa non-ortodoxistă, de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
viii). Sub efectul lecturii filosofiei sale antropologice, în care chintesența omului este găsită în actul creației culturale, înțeles ca acțiunea specific și exclusiv umană de "revelare întru mister", ne permitem să sugerăm că metafizica spiritualității românești elaborată în paginile Spațiului mioritic (1969) [1936] degajă mai curând un "naționalism cultural extatic" cultivat de filosoful poet. Scriitura lui L. Blaga este deconcertantă în cel mai înalt grad. Experiențial, lecturarea scrierilor lui filosofice are forța de a produce un efect paralizant. Cum să te
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
impas pare a fi soluția de a-i da cuvântul filosofului. Acesta este motivul care explică abundența de citate decupate și reproduse fără prelucrare ("prelucrarea" implicând, neîndoielnic, o oarecare pervertire stilistică). Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
axe structurale capătă valențe determinative: i) orizontul spațial al "infinitului ondulat" al plaiului cu ritmicile sale suișui și coborâșuri în alternanțele de relief ale căruia prinde viață doina ca expresie muzicală sublimă a sufletului românesc (p. 47). Acesta este "spațiul mioritic" ca viziune spațială specifică și cadru spațial inconștient al spiritualității noastre etnice; ii) orizontul temporal al românismului definit de o încăpățânată sfidare a provocărilor istoriei exprimată printr-un recurent "boicot al istoriei" (p. 230). Cele două axe orizontice spațio-temporale constitutive
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism românesc, Blaga reliefează că acesta este, "înainte de toate un anume ondulat orizont spațial, cel mioritic, și la fel un orizont de avansare legănată în timp. Ele formează coordonatele unei spiritualități. Fuzionează cu aceste orizonturi înainte de orice un sentiment al destinului [istoric], trăit tot ca o ondulare, ca o alternanță de suișuri și coborâșuri, ca o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc codificat într-o matrice stilistică autohtonă care se încrustrează indelebil în orice suflare culturală a geniului etnic, Blaga elaborează un foarte puternic argument, înrădăcinat într-un sistem metafizic de o robustețe geometrică, în favoarea permanenței ontologice a românismului în spațiul mioritic. Venerabila teză a continuității românești își găsește în metafizica blagiană a românismului aprioric desăvârșirea stilistică. Cuplată cu ideea la fel de tare a "unității stilistice" a spiritualității românești, care adaugă încă un contrafort doctrinei unității neamului românesc, avem în filosofia lui Blaga
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost ctitorit de fondatorul său Dimitrie Drăghici. Fenomenul nu este singular, el se regăsește În toată țara ca o revenire binecuvântată la ceea ce reprezintă esența noastră spirituală, adică credința strămoșească care ne-a durat peste veacuri În spațiul nostru mioritic. Este o dovadă convingătoare a faptului că Între vindecarea trupească pe care o girează știința medicală și vindecarea sufletească pe care o girează credința este o relație indestructibilă, ce rezidă În ultimă instanță În esența duală a ființei umane trup
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]