1,938 matches
-
film actrița (Fargo) este mama-profesoară-severă-și-grijulie care consimte tacit ca, după ce și-a văzut fiica luîndu-și zborul, să-și petreacă și fiul abandonat unei hazardate aventuri. Căci băiatul își uită de școală pentru o bună bucată de vreme fiind "dezlegat" de miraj abia într-un tîrziu, prin intervenția - hazardată de asemenea - a respectivului star rock! La lansarea în avanpremieră mondială la Festivalul de la Toronto din toamna lui 2000, Crowe a făcut mărturisiri ample despre acest subiect care îl obsedează de la 30 de
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
caracterizarea lui G. Călinescu referitoare la Eliade: "autodidact prin forța lucrurilor și mare devorator de cărți"". Însușindu-și învățătura de unul singur, Macedonski și-o completează prin dese călătorii pe meridianele continentului, care au rostul unei aventuri spirituale. Marele său miraj e Parisul. Acolo începe a scrie versuri în franțuzește și colaborează la un șir de publicații: La Revue du Monde Latin, La Revue Française, L'Elan Littéraire, periodicul belgian La Wallonie etc. După ce editase și o revistă proprie în limba
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
realitate, biografie fictiva și totuși recognoscibila, întîmplare a oglinzii și pictură trompe l'oeil) este o mică bijuterie ludica, scrisă à la manière de... ghiciți dumneavoastră cine. Ar trebui să vă ajungă primele fraze: În pustietatea ironică a cîmpiei, uneori mirajul e un poncif. De aceea, cînd se născu Francisco-Maria von Osberg, la ceasurile șase ale dimineții de 24 august 1899, nu se-ntîmplă nimic deosebit: erau doar o casă, tremurul arămiu al frunzelor în fața unei ferestre și un nor deasupra, ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
F. Scott Fitzgerald pe Vechiul Continent nu e probabil străin de asemenea considerente. Marele Gatsby reprezintă, desigur, cum notează Mircea Mihăieș în postfața romanului, o parabolă a Visului American - însă privită cu ochii noștri de europeni, captivați de un anume miraj optic vizibil la răsăritul soarelui în strâmtoarea Messina și cunoscut sub numele de Fata Morgana: „La urma urmelor, pentru singuratici precum Gatsby iubirea e perfectă doar atâta vreme cât e departe, de neatins, asemenea becului verde care arde toată noaptea la debarcaderul
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
simț ludic aparte. Aș începe cu O. Nimigean, care în cel mai recent volum al său, Nicolina Blues, recurge la arsenalul stilistic dimovian în special când are de ilustrat universul feminin al nimicurilor importante: „Inima beată îmi bate/ într-un miraj de șolduri legănate/ într-o boare înmiresmată/ de piele de fată/ sub o boltă de stele/ fundițe clipsuri brățări și inele/ cu globuri cu panglici cu ringhișpire/ și îngeri cântând la clavier/ e ceva de bâlci și de strană/ de
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
frumosul, bazat pe ordine, claritate și echilibru. Ruperea alianței tipic europene dintre artă și frumusețe este opera modernismului. Și ea conduce spre o globalizare artistică cu mult înainte de aceea economico-socială din ultimele decenii. Nu doar artiștii europeni se deschid spre mirajele orientului sau spre măștile africane, dar românul japonez sau arab se europenizează. Pentru modernismul european e o victorie à la Pirrus. Frumosul clasic, în sensul de măsură (est modus în rebus), cedează locul, în literatura, muzica sau plastică, uratului, în
Oh, les Beaux-Art! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4794_a_6119]
-
Sîntem ostatici ai unui anunț din care-i greu să ne răscumpărăm..." (Regele Marc și rîul Iza). Sublim "prizonier", "ostatic" de lux al limbajului, Șerban Foarță își ia revanșa lucrîndu-l aidoma unui orfevru fantast, nesățios de insolite forme, îmbătat de mirajul proteiform al produselor d-sale. Prețiozitatea semnifică damnarea sa, dublată de voluptate. Dedat jocurilor verbale infinite, unei cascade de aliterații, omonimii, omofonii, de amețitoare acrobații fonic-semantice, poetul își identifică o imanență dureroasă prin însăși limita conținută în orice postură stilistică
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
mai ia naștere din limbaj, ci din coloana sonoră. Nu o dată, poemele se referă limpede la, tocmai, limpezimea lor. În spatele acestei eficiențe aproape corporatiste (doar vorbim despre o carte cu încărcătură antreprenorială) se simte o forfotă aducătoare de echivoc, de miraj, de inefabil. Sinceritatea devoalării acestora e la originea unor pasaje memorabile: "Eu mi-am imaginat cu totul și cu totul/ altceva. Că vor fi versuri bine articulate, gândite limpede/ și enunțate cu claritate. Capabile să/ repună optimismul în drepturile/ lui
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]
-
Ea străbătea grădina). Luminozitatea intensă alcătuiește un atribut al inocenței primare: „Bîntuie lumina și nu mai pot vedea/ decît în pace decît în bucurie/ cu nevinovăție” (Discurs despre apoteoză). Sub unghiul viziunii, avem a face cu detritusurile încă dulci, purtînd mirajul începuturilor absolute, ale unui Paradis: „Îndoliat de fluturi/ un lac// albastrul aplecat/ într-o fîntînă// un echivoc de coapsă și măr dulce/ cu lăcomia apei/ cu lăcomia inimii în valve/ cu lăcomia viermelui în fructe/ cu lăcomia golului în cîntec
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
cărțile marii culturi sovietice poate pătrunde misterul, "pentru mulți nedezlegat", al felului în care "un simplu muritor poate să devină erou, un țăran neștiutor de carte - poet de frunte și o lume înapoiată - leagănul civilizației veacului al 20-lea" 8. Mirajul mefistofelic pe care se sprijină aserțiunea este evident... Cititorul român înțelegea pentru prima dată cât de indispensabil era pentru sine acest produs. Prin intermediul editurii, "încetul cu încetul, n-a mai rămas nici un om de bună credință care să nu fie
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
istoria și invalidată în același timp. Imaginea joacă un rol esențial în film alături de partitura sonoră, ea invocă arta fotografică a regizorilor ruși, dar și formula estetizantă a filmelor lui Peter Greenaway. Filmul lui Joe Wright se întreține din acest miraj pe care-l au dorințele împlinite numai în ficțiune.
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
apa pentru ciocolată de Alfonso Arau - ecranizare a romanului soției regizorului, Laura Esquivel, superbă saga despre o temperamentală eroină ce-și defulează frustrările gătind pentru iubitul ce i-a devenit cumnat... Arta a 7-a nu o dată a apelat la mirajul condimentelor - vezi Marea crăpelniță a lui Marco Ferreri - satiră grotescă a consumismului, Vatel al lui Roland Joffé - frescă gastronomică a culiselor politicii totdeauna indigeste, Nouă săptămîni și jumătate de Adrian Lyne - faimoasa idilă masochistă. În agreabila comedie Femeia totdeauna deasupra
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
organizează. * Un fapt uimitor: printr-o anume "angajare" în procesul bolii, diferența între existență și nonexistență se reduce considerabil. Să fie acel instinct al stingerii vieții despre care vorbește Freud, adică marele eveniment ce încunună viața? Ori e un sărman miraj, o butaforie de umbre între cele două încă incomunicabile tărîmuri? * Ruptura - cea mai de temut - între teoria și practica morții s-ar părea că se anulează prin harul bolii (boala poate ajunge un har!). * În definitiv, ce căutăm altceva decît
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
rog, sînt perfect lămurit. Nu voi avea nimic a face cu ei"), întreg discursul se desfășoară la umbra lor malefică, fiind tot atît de convingător în rezerva sa melancolică precum un rechizitoriu. Uneori trecerea de la cotidianul anost, inconfortabil, în lumea mirajului livresc e bruscă, spectaculară. Scriitorul săvîrșește gestul unui înotător care sare în apă cu dibăcie de pe o înaltă trambulină: "În fine, la 10,30 am ajuns în C. A. Rosetti cu pantalonii uzi, m-am dezbrăcat repede și am intrat
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
impură, dar prin eliminarea tipurilor reprobabile ce o populează (versatilul nedemn, "lipsit de buna-cuviință în acest moment pentru ca în celălalt să-ți sărute mîinile", sau cel ce nu este decît "un simplu dezaxat"), tînărul se oprește la insul "ademenit de mirajul singularizării", adică la sine însuși. Provincialul interiorizat se vede nevoit a evada din concret, căci acesta îi dă simțămîntul "unei monotonii insuportabile", al recunoașterii "unei limitări personale organice". Adică al unei înfrîngeri. Compensator, un atare individ idealizează violent, utopic: "Orice
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
lituanian pentru că mă impresionase enorm Hamlet-ul lui. Care, nu știu de ce, n-a prins la Avignon, în vreme ce, în Italia, și nu numai, a avut mare priză, mare succes. Fascinația Avignon-ului vine, fără dubiu, din frumusețea orașului, din istoria lui, din mirajul sudului Franței în care este amplasat și din al căror parfumuri mă îmbată și astăzi cel de levănțică. Dar toată această frumusețe este înnobilată de cea a teatrului. El augmentează toate datele formidabile ale cetății. Am văzut Avignon-ul și toamna
Visul unor nopți de vară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13644_a_14969]
-
care, vexați de opțiunile scriitorului, vor găsi în ele un motiv pentru a-i bagateliza literatura, merită compătimiți pentru ceea ce refuză: sunt pagini de mari frumuseți „răsăritene”, risipite nonșalant de un „florar” extatic și sufletist (impresionante apar, îndeosebi, secvențele despre mirajul ninsorii, unde regăsim - intactă - vraja unei cărți pentru copii din urmă cu cîteva decenii: Caii albi din orașul București ). Ar fi, cred, oportună o editare unificată a celor două volume de jurnal, însoțită de un paratext explicativ care să contextualizeze
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
teatru. Totuși, pe ici, pe colo ies spectacole care mai au forța să ne întoarcă la bucuria inegalabilă pe care o provoacă farmecul teatrului. Nici nu ne dăm seama ce nevoie avem de această bucurie, de această diversiune, de acest miraj. Locuitorii Veneției din secolul al XVII-lea și al XVIII-lea îmi vine să spun că știau mai bine decît noi cei de astăzi că nu se pot lipsi de teatru. Și de aceea poate premiera Teatrului Odeon cu Cafeneaua
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
corpul, și îmi dau seama la sfîrșit că totuși cîștigul este mai mare decît atunci cînd mîna, care este prelungirea esențială a creierului tău și corporală, e folosită ca instrument“. Prin urmare entuziasmul unui convertit la progresul tehnic, doldora de miraje pe suportul informaticii. Ceea ce nu înseamnă că alți scriitori nu rămîn pe făgașul tradițional, adică la mijloacele „romantice“ ale scrisului, în afara cărora nu-și regăsesc ființa sensibilă, nu-și pot continua operația productivă. Din nou lapidar, fin ironic, Livius Ciocârlie
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
Cristina Alexandrescu Un fost jucător al echipei CFR Cluj a scris un mesaj disperat pe Twitter. Mirajul banilor din Arabia Saudită s-a transformat într-un coșmar pentru Rafael Bastos, care a evoluat la CFR Cluj între 2010 și 2012, fiind considerat unul dintre cei mai spectaculoși și talentați jucători. În ianuarie 2013, a decis să părăsească România
Fost jucător al CFR Cluj, ostatic în Arabia Saudită. "Sunt disperat" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/53054_a_54379]
-
prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției, Editura Cartea Românească, București, 2013, 183 pag. Să ne închipuim pentru o clipă lumea fără opreliști. Fără doar și poate, într-un clasament al proiecțiilor ideale de altădată, ar fi câștigătoare. Nu numai prin mirajul nestăpânit ori intensitatea provocării. Ci prin sentimentul înfrângerii unui tip de infern. Însă unei asemenea imagini îi lipsesc farmecul și dorința, crede Corina Ciocârlie; ea respinge spațiul Schengen - numit „paradis de mucava”- într-un amplu exercițiu de imaginație despre ideea
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
ar fi să traversezi lumea fără obstacole? Frontiera definește eul, structurează depășirea de sine și orizontul mental. Chestiuni, să recunoaștem, fără urgențe însemnate în afara literaturii. Deși lucrurile s-au schimbat începând cu secolul trecut. Nu știu cât apel la un tip de miraj face spațiul Schengen, însă e limpede că semnificațiile, în zona noastră, nu sunt prea adânci. Din punct de vedere cultural, e cert că imaginarul frontierelor noastre ține exclusiv de Mitteleuropa. Uneori de Balcani - ce-i drept, nu la fel de instigator. Ce
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
grupurilor minoritare - etnice, sexuale, confesionale, politice, intelectuale - cu majoritatea decidantă". Asamblarea e atît de meșteșugită, încît nu-ți dai seama unde ajungi de la un paragraf la altul, de la o frază la alta. Insinuat în demonstrație, jocul îi chezășuiește tensiunea imprevizibilului, mirajul surprizei. Totuși miza se dovedește de cele mai multe ori de factură moralistă, cu atît mai atracțioasă cu cît obiectului i se dau ocoluri degajate, impenitente în aspectul lor facețios, de către un plin de grație arlechin al speculației care nu acuză, nu
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
În acest context, A. J. Greimas avea meritul de a studia semantica, un domeniu pe care structuralismul îl ignorase. Generozitatea lui mi-a permis să scriu o teză ne-dogmatică, din care am reluat mai tîrziu unele părți în cartea Mirajul lingvistic. Ajuns la Ottawa, v-am spus ce mi-a plăcut. Adaug caracterul destins, spontan, al studenților din America de Nord, care nu se simt deloc intimidați și susțin propriile lor idei sau le critică pe cele ale profesorului chiar în timpul cursului
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
ca pe vremuri de postumele lui Eminescu. Iar din literatura juneței mele, nu pot uita Bietul Ioanide de Călinescu, Moromeții de Marin Preda și Groapa lui Eugen Barbu. Cărțile care v-au făcut cunoscut publicului din România sunt Lumi ficționale, Mirajul lingvistic, Arta Îndepărtării. Cum ați resimțit reîntâlnirea, după 1989, cu literatura română, cu publicul ei cititor? Fiecare vizită făcută în România după 1990 a fost o imensă bucurie: tinerii continuă să citească, scriitorii să scrie, filosofii să gîndească și să
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]