1,501 matches
-
Abia cînd Unul e conceput în retragerea sa, cînd tautologia principială Unul care este Unu se deschide către predicația Unul este, abia atunci apare în chiar interiorul Unului plaja ființei, abia atunci se ivesc categoriile contrare, pluralitatea, posibilitatea ființărilor. în mistica ebraică, o linie care culminează cu doctrina lurianică a contracției (țimțum) susține că spațiul creației se ivește ca efect al concentrării, restrîngerii sau interiorizării lui Dumnezeu, absorbit de Infinitul lui radical. în termenii lui Meister Eckhart, creatura apare în teritoriul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trăit, îl are teologia lui Nichifor Crainic. E semnificativ în această privință că dânsul a introdus pentru prima dată la noi preocupările de teologie mistică, sistematizând chiar o disciplină cu acest nume la Facultatea de Teologie din București. Cursul de mistică ortodoxă, ținut studenților, e prima adunare și sistematizare a imensului material de doctrine și de fapte ascetice și mistice din cuprinsul spiritualității ortodoxe. Un sector întins de preocupări, cele mai centrale, cele mai importante pentru înviorarea vieții creștine, a fost
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dacă harul e creat, nu mai e posibil să ne împreunăm cu Dumnezeu prin Iisus Hristos dogma fundamentală a creștinismului ci prăpastia între Dumnezeu și om rămâne și mai departe în ființă. Despre îndumnezeire vom vorbi în legătură cu descrierea sistemului de mistică. Aici să spunem un cuvânt despre ideea teandrică, pusă la noi în circulație de Nichifor Crainic. Teandria este uniunea intimă între Dumnezeu și om. Modelul desăvârșitei teandrii îl avem în Iisus Hristos în care natura dumnezeiască și omenească sunt unite
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aceasta îți dă o înălțare, o tărie, o mulțumire, o pace misterioasă în suflet. De lumina dumnezeiască se spune categoric în Sf. Scriptură și în Tradiția ortodoxă că e mântuitoare. A te apropia de Dumnezeu însemnează a vedea lumina Lui. Mistica ortodoxă e întreagă străbătută de năzuința după vederea luminii dumnezeiești. Iar lumina nu e, în concepția ortodoxă, decât harul dumnezeiesc (în latinește gratia = frumusețe), în măsura în care se dă de la o anumită treaptă de apropiere a sufletului purificat de Dumnezeu. E harul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
realitate de subiectul dumnezeiesc, așa cum când învălui pe cineva în iubirea și bucuria mea, sunt eu însumi subiectul acestei atențiuni și îmbrățișări, ființa mea rămânând totuși, ca izvor al acestor efuziuni, dincolo de ele. O a doua idee de temelie a misticei sale este cristocentrismul. „Caracteristica izbitoare de la început a misticii ortodoxe, în comparație cu alte varietăți de mistică, este că ea e cristocentrică... Prin Hristos omul la Hristos Dumnezeu, iată metoda vieții creștine și a misticii ortodoxe”. (Curs de teologie mistică, 1936, pg
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
eu însumi subiectul acestei atențiuni și îmbrățișări, ființa mea rămânând totuși, ca izvor al acestor efuziuni, dincolo de ele. O a doua idee de temelie a misticei sale este cristocentrismul. „Caracteristica izbitoare de la început a misticii ortodoxe, în comparație cu alte varietăți de mistică, este că ea e cristocentrică... Prin Hristos omul la Hristos Dumnezeu, iată metoda vieții creștine și a misticii ortodoxe”. (Curs de teologie mistică, 1936, pg. 60). Unora li s-a părut tocmai dimpotrivă că în tradiția mistică ortodoxă, în trăirea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
importanța covârșitoare ce o dau așa-numitei rugăciuni a inimii sau a lui Iisus, a cărei esență constă tocmai în permanenta fixare a gândului la Iisus Hristos. Nichifor Crainic dă și dânsul un loc de frunte rugăciunii lui Iisus în mistică. Curios este, de altfel, că acești critici catolici care îi reproșează misticii ortodoxe că lipsește Hristos din ea, o acuză că așteaptă înălțarea spiritului pe culmile vederii luminii dumnezeiești de la o facilă repetare a unei scurte rugăciuni către Iisus. Uită
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și grafica oricărei temperaturi, grafica vieții spirituale înfățișează necontenite suiri și coborâri, oscilații ale luptelor cu înfrângeri și biruinți, care nu se sfârșesc decât o dată cu moartea. Coborârile, înfrângerile și oboselile își găsesc întotdeauna reazimul de odihnă și de refacere în mistica liturgică. Ea e un aeroport de unde pleacă și unde se reîntorc avioanele duhului din înălțimile pe care au izbutit să le străbată” (Curs de Teologie mistică, pg. 154). „Mistica individuală e legată atât de strâns de mistica sacramentală încât cea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
oboselile își găsesc întotdeauna reazimul de odihnă și de refacere în mistica liturgică. Ea e un aeroport de unde pleacă și unde se reîntorc avioanele duhului din înălțimile pe care au izbutit să le străbată” (Curs de Teologie mistică, pg. 154). „Mistica individuală e legată atât de strâns de mistica sacramentală încât cea dintâi apare ca o reverberație imaterializată, spiritualizată a celei din urmă” (pg. 226). De altfel concepția panbisericească, areopagitică, asupra căreia Nichifor Crainic stăruie atât de mult în sistemul său
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de refacere în mistica liturgică. Ea e un aeroport de unde pleacă și unde se reîntorc avioanele duhului din înălțimile pe care au izbutit să le străbată” (Curs de Teologie mistică, pg. 154). „Mistica individuală e legată atât de strâns de mistica sacramentală încât cea dintâi apare ca o reverberație imaterializată, spiritualizată a celei din urmă” (pg. 226). De altfel concepția panbisericească, areopagitică, asupra căreia Nichifor Crainic stăruie atât de mult în sistemul său de mistică, este cea mai puțin proprie de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e legată atât de strâns de mistica sacramentală încât cea dintâi apare ca o reverberație imaterializată, spiritualizată a celei din urmă” (pg. 226). De altfel concepția panbisericească, areopagitică, asupra căreia Nichifor Crainic stăruie atât de mult în sistemul său de mistică, este cea mai puțin proprie de a se concilia cu izolaționismul unei mistici individualiste. Vom da acum pe scurt o descriere a treptelor vieții mistice, așa cum sunt expuse la Nichifor Crainic. Ele sunt: purificarea, iluminarea și desăvârșirea sau unirea. Faza
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
treptelor vieții mistice, așa cum sunt expuse la Nichifor Crainic. Ele sunt: purificarea, iluminarea și desăvârșirea sau unirea. Faza purificării cuprinde îndeosebi silințele ascetice ale omului. Accentul principal cade pe lucrarea voinței omenești. Iluminarea se clasează la mijloc între asceză și mistică, accentul căzând atât pe lucrarea voinței omenești, cât și pe colaborarea harului dumnezeiesc. Faza desăvârșirii sau a îndumnezeirii se plasează în sectorul misticii propriu-zise, unde accentul este pe voința dumnezeiască, omul aflându-se în această fază într-o stare de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de forța atractivă și întăritoare a acelor realități. E vorba de o ascuțire, de o sensibilizare, de o învigorare a puterii de pătrundere a inteligenței noastre. „Mintea e tronul lui Dumnezeu în suflet” proclamă Nichifor Crainic în acord cu toată mistica ortodoxă. „A fi desăvârșit în sensul ortodox însemnează a vedea lumina lui Dumnezeu strălucind în propria ta minte și a-ți vedea propria minte strălucind suprafiresc în lumina lui Dumnezeu”. Între alte citate categorice, Nichifor Crainic aduce unul de-al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de-al lui Evagrie Ponticul, spunând: în contemplația mistică „Hristos ridică firea cugetătoare omorâtă de răutate”. Așa încât nu prin inconștient, ci mai degrabă prin supraconștient, cunoaște omul în stările mistice. („Locul inspirației”). E adevărat că Nichifor Crainic, în aderență cu mistica unui Eckart și Iakob Böhme, vorbește și de un eu profund, de sinea substanțială a spiritului, de Grund-ul misticii germane, ca loc în care misticul trăiește și vede prezența lui Dumnezeu, dar ține să sublinieze că „acest Grund, acest
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
psihologia mistică și în tratatul său mult citat Psychologie de l’art, face adeseori apel la fenomenele vieții spirituale pentru a lumina pe cele estetice, fără să aibă însă curajul de a-și impune o metodă din aceste analogii accidentale. Mistica, deosebind cu gelozie viziunile lăuntrice de halucinațiile maladive, distinge în suflet o dedublare internă a celor cinci simțuri externe sau, mai exact, puterile spirituale corespunzătoare lor. Cultivate în aspra disciplină ascetică, aceste puteri devin capabile de percepții fără ajutorul organelor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
totală uitare de sine și de trăire într-o ordine nemărginită, artistul își contemplă opera, ca și misticul viziunea, printr-o percepție interioară, printr-o senzație suprasensibilă. Fenomenul nu e de natură comună și analogia cu ceea ce îi corespunde în mistică ni-l arată ca pe un fenomen extraordinar. în mistică, aceste fenomene se și numesc „fapte extraordinare”. Încă o dată deci, modul pur spiritual de percepere a formei artistice revelate ne determină să înlăturăm confuzia unui Benedetto Croce, să diferențiem și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nemărginită, artistul își contemplă opera, ca și misticul viziunea, printr-o percepție interioară, printr-o senzație suprasensibilă. Fenomenul nu e de natură comună și analogia cu ceea ce îi corespunde în mistică ni-l arată ca pe un fenomen extraordinar. în mistică, aceste fenomene se și numesc „fapte extraordinare”. Încă o dată deci, modul pur spiritual de percepere a formei artistice revelate ne determină să înlăturăm confuzia unui Benedetto Croce, să diferențiem și să așezăm pe un plan superior primul proces al creației
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artistul susține că vede în inspirație o lumină ce-i descoperă fondul inefabil al lucrurilor, interpretul declară că e vorba de un fotism, rezultat al unei turburări fiziologice. Cu inspirația artistică se întâmplă același lucru ca și cu fenomenele de mistică religioasă. Credinciosul e convins că, în extrema încordare a contemplației sau a extazului, pipăie cu întregul lui suflet strălucirea divină. Totuși, interpretul pozitivist ține să-i demonstreze că n-a fost decât prada unei iluzii. Îndeosebi viziunea mistică e un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și teologii. Henri Bremond(Henri Bremond. Priereet poesie, cap. IX ) ne servește o serie de citate, ce dovedesc că analogia dintre cele două feluri de inspirație a chemat mai întâi atenția unor savanți teologi apuseni. Astfel, în tratatul său de mistică, englezul A.B. Sharp scria în 1910: „Există fără îndoială asemănări izbitoare între fulgerele de inspirație, prin care se revelează și se definește geniul și între intuiția misterioasă a prezenței divine acordată misticilor”. Tot astfel teologul francez Leonce de Grandmaison
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a explica cu ajutorul lui pe cel religios. Henri Bremond se deosebește de ei prin faptul că, pornind de la aceeași recunoaștere a notelor comune, inaugurează metoda, ce s-a discutat atât de mult în Franța ultimului deceniu, de a lămuri nu mistica prin poesie, ci poesia prin mistică. Considerând poesia în geneza ei, ca fapt subiectiv, Bremond demonstrează cu mare lux de amănunte și exemple că ea nu e de natură logică, ci de natură mistică. Chiar dacă în momentul al doilea, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
religios. Henri Bremond se deosebește de ei prin faptul că, pornind de la aceeași recunoaștere a notelor comune, inaugurează metoda, ce s-a discutat atât de mult în Franța ultimului deceniu, de a lămuri nu mistica prin poesie, ci poesia prin mistică. Considerând poesia în geneza ei, ca fapt subiectiv, Bremond demonstrează cu mare lux de amănunte și exemple că ea nu e de natură logică, ci de natură mistică. Chiar dacă în momentul al doilea, care urmează inspirației, adică în realizarea operei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
însă lămuri mai bine cu ajutorul misticii. Întâia oară, Bremond a formulat această metodă într-un faimos discurs la Academia franceză, ținut la 24 octombrie 1925. Teza lui, valabilă mai ales pentru un teolog, este că, sub raportul ce ne preocupă, mistica religioasă e mult mai adânc studiată decât poesia. Mărturisirile artiștilor despre natura inspirației sunt prea vagi și de prea puțină însemnătate față de minuțioasele, subtilele și precisele analize, pe care le oferă autobiografiile misticilor. „Nu experiența lui Shelley, zice Bremond, mă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și transfigurate ca fierul în flacără, care se înroșește și își mărește volumul, fără să și piardă conturul. Concluzia lui Marechal este că: „între modurile fundamentale ale activității psihologice omenești și între feluritele realizări mistice înțelegând cuprinsă aici chiar o mistică supranaturală există analogii de formă și comunități de mecanism”(Joseph Marechal: Etudes sur la Psychologie des Mystiques, p. 185 186, Vol. I. ). Același principiu e valabil și în experiența artistică. Pentru a-l înțelege mai bine, să luăm un exemplu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
expresia feței de asemenea diferită în bucurie și în durere, dar modul fiziologic în care ochiul secretează lacrimile e același și într-un caz și în celălalt. Tot astfel, fie că e mișcat de o inspirație artistică, fie de una mistică, mecanismul nostru sufletesc funcționează la fel. Dar dacă tehnica psihologică a mișcării sufletești e aceeași, putem conclude că puterile care au provocat-o sunt de aceeași natură? Nimic nu ne îndreptățește să tragem o asemenea concluzie, precum același mod fiziologic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mult mai limpede din mărturisirile artiștilor și el e de-aproape înrudit cu al misticilor, numai că la mistici e o certitudine nezdruncinată că acela care își impune prezența luminoasă în suflet e însuși Dumnezeu. Dar inspirația artistică și cea mistică sunt deopotrivă precedate de un răstimp de elaborare care nu e obligatoriu. În mistică, elaborarea constă din acea dramatică și îndelungă lucrare de purificare morală, care e o pregătire pentru a primi lumina extazului. În artă, ea e preocuparea continuă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]