1,480 matches
-
mai trebuie spus că ea nu constituie un monopol creștin. Sufiți și adepți ai Cabalei vorbesc cu același realism despre experiența înghițirii, despre o intimitate, realizată și mereu intensificată, între omul dorinței și Dumnezeu. Tot așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dat de deschidere și de morală: să scapi de îngrădirea specialității tale și să iei în serios o etică a ideilor, o morală care se opune însă unei estetici (fuga după original, picant și paradoxal) și, în egală măsură, unei mistici a ideilor (o pretinsă putere de ispită, de extaz a acestora). Cel ce își sparge limitele propriei profesii este numit de Morin metaintelectual. Spuneam că intelectualii alcătuiesc, poate, cea mai teribilă putere a unei comunități. În sistemul nervos al puterii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu sunt suficiente atunci când e vorba de a-L descrie, iată motivul pentru care rugăciunea își găsește cea mai înaltă expresie într-un avânt al dragostei prin labirintul inteligenței. Cum trebuie să ne rugăm? Tehnica rugăciunii am învățat-o de la misticii creștini, începând cu Sfântul Pavel și mergând până la Sfântul Benedict, precum și de la mulțimea apostolilor necunoscuți, care de douăzeci de veacuri au inițiat popoarele Apusului în tainele trăirii vieții religioase creștine. Dumnezeul lui Platon era inaccesibil în măreția lui. Cel al
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și imediat contemporane. O compilație nu poate fi înlocuită printr-o altă compilație, ci doar prin sinteze personale. 3. O nouă cultură politică urmărește, mai ales, în modul cel mai explicit posibil, și o dublă și radicală respingere: atât a misticii, ideologiei și politicii de extremă dreaptă, cât și a misticii, ideologiei și politicii de extremă stângă. Ea își propune să umple un gol evident și o lacună esențială a ideologiei românești democratice, actuale, de centru. Valorile sale cardinale: rațiunea, spiritul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o altă compilație, ci doar prin sinteze personale. 3. O nouă cultură politică urmărește, mai ales, în modul cel mai explicit posibil, și o dublă și radicală respingere: atât a misticii, ideologiei și politicii de extremă dreaptă, cât și a misticii, ideologiei și politicii de extremă stângă. Ea își propune să umple un gol evident și o lacună esențială a ideologiei românești democratice, actuale, de centru. Valorile sale cardinale: rațiunea, spiritul critic, individul, drepturile omului și societatea deschisă. Ele sunt contestate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
impulsuri și foarte bune, dar și foarte rele. De unde și nevoia unei cenzuri raționale, a unui echilibru reflexiv indispensabil. Obiecția cea mai gravă pe care o aducem culturii de tip guru este însă că ea propagă iraționalismul și intuiționismul, primatul misticii, revelației și gnozei tulburi, prin suspendarea judecății personale și compromiterea spiritului critic. Ceea ce este mai mult decât contestabil. între șeful carismatic, înțeleptul de penumbră și Căpitanul, inclusiv filozofic, nu există, de fapt, nici o diferență esențială. Nu ezităm să declarăm toate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
adică poezia este absolutizarea limbajului, chiar și în sensul cel mai curent și mai banal al faptului că expresia poetică rămâne ca expresie absolută a cuiva 68). Fără a intenționa să revină asupra unui conflict care împarte în savanți și mistici, Rigolot plasează problema lecturii numelui propriu într-o perspectivă istorică care permite o mai bună înțelegere a mizelor unui atare conflict. Înainte de a analiza locul pe care îl ocupă onomastica în istoria tradiției "mimologice", revine la faimosul dialog platonician, considerat
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
e satisfăcută, duce la nevroză și sterilitate 396. Copilul divin cu care Henri Rocquet îl pune în relație pe Fărâmă - decriptare pe care Eliade o găsește "foarte adevărată" - este încărcat de un simbolism inițiatic revelând misterul unei "renașteri" de ordin mistic 397. În ceremoniile de inițiere, simbolismul renașterii mistice presupune și primirea de alte nume de către neofiți, care vor fi numele lor adevărate 398. Aparent insignificantul, Fărâmă, cu tonul mereu umil, cu veșnica atitudine încurcată pe care o afișează, cu nesfârșitele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
primește ("Mi se fac semne"), dar, amnezic fiind, nu le poate decripta. Al doilea este la Platani unde în 1930, debutează cu În curte la Dionis, loc care stă sub semnul renunțării la solaritate, la orficul instrument, și la ritualul mistic dionisiac practicat la Floarea -soarelui. Melancolia de la Platani o prelungește pe cea de la Floarea-soarelui. În ultima vreme, când Leana cântă la alte cârciumi modeste ca Albatros, Trei ochi sub plapumă, Dorul Ancuții, Dor mărunt, Scrânciob, "felul ei de a fi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
determinările și modurile de existență din lumea concretului sunt egale, identice 309. 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate O zonă de gândire care a întreținut oarecum nestingherit un raport pozitiv cu antinomicul a fost aceea a misticii. Specific gândirii și cunoașterii mistice e faptul că are ca obiect ceea ce este situat dincolo de lume și ființă acel "cu totul altul"310, "realitatea", "absolutul"311 sau "Unul"312, cum a fost numit. Acest obiect la care se raportează misticul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
misticii. Specific gândirii și cunoașterii mistice e faptul că are ca obiect ceea ce este situat dincolo de lume și ființă acel "cu totul altul"310, "realitatea", "absolutul"311 sau "Unul"312, cum a fost numit. Acest obiect la care se raportează misticul depășește conceptele rațiunii și capacitatea noastră de cunoaștere și înțelegere. El este considerat un mister de nivel maxim. Pentru a arăta lucrul acesta și a-l determina totuși într-un fel, misticul îl descrie prin atribute contradictorii, recurgând la antinomie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fost numit. Acest obiect la care se raportează misticul depășește conceptele rațiunii și capacitatea noastră de cunoaștere și înțelegere. El este considerat un mister de nivel maxim. Pentru a arăta lucrul acesta și a-l determina totuși într-un fel, misticul îl descrie prin atribute contradictorii, recurgând la antinomie. Gândirea rațională își epuizează resursele conceptuale în fața acestui obiect și atunci singura cale de a-l exprima într-un fel este limbajul antinomic. Antinomia este "forma cea mai acută" sub care obiectul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
îl descrie prin atribute contradictorii, recurgând la antinomie. Gândirea rațională își epuizează resursele conceptuale în fața acestui obiect și atunci singura cale de a-l exprima într-un fel este limbajul antinomic. Antinomia este "forma cea mai acută" sub care obiectul misticii se înfățișează 313 În mistica iudaică, de exemplu, se spune că în Dumnezeu coexistă imobilitatea absolută și absoluta mișcare, Ființa și Neființa, Binele și Răul. Una și aceeași realitate, "mitul biblic o înfățișează despărțind unitatea primordială a Arborelui Yod, rădăcina
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este indiferent față de real și ideal, căci el este identitatea acestora. Această "filosofie a identității" se transformă în cele din urmă într-un panteism, pe care comentatorii îl leagă de numele lui Bruno, a lui Spinoza și de cel al misticului german Jakob Böhme329. "Panteismul este dominat de ideea monistă a unei singure substanțe: a identității ei cu natura, cu Dumnezeu; ideea spinoziană devine la Schelling ideea aceluiași Absolut care se manifestă în "moduri" deosebite, în Spirit și în Natură, în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai mult, în toate lucrurile care purced din el se află un da și un nu, un principiu al iubirii și un principiu al mâniei, focul care unește și focul care separă, raiul și iadul"333. Comentând această idee a misticului german, Ștefan Afloroaei îi extrage întreaga substanță metafizică. E vorba aici de faptul că "într-un anumit sens ființa păstrează în sine ceea ce o contrazice total și constant. Acest din urmă element, oricum ar fi numit neființă, negativitate sau abis
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
face cu putință manifestarea și recunoașterea de sine a "ființei"", idee cu origine sigură în mistica lui Jakob Böhme336. De fapt, însuși Hegel, după câte se pare, afirmă legătura dintre speculativ și mistic, faptul că speculativul, la fel ca și misticul, cuprinde o doză de mister, de inconceptibil, încălcând de cele mai multe ori legile gândirii obișnuite 337. Să vedem cum interpretează Lucian Blaga ideea coincidenței contrarilor și ce raport se poate stabili între gândirea sa antinomică și acest univers de gândire mistică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fiind dincolo de opoziția conceptelor și ideilor. În felul acesta, formula antinomică devine o cale către depășirea rațiunii și saltul în trăirea mistică a obiectului. Este un preludiu al extazului mistic. Lucian Blaga, dimpotrivă, încercă să delimiteze aspectul epistemologic de cel mistic. Pentru el, formula antinomică este o cale pentru ecstazia intelectului, pentru ieșirea rațiunii din cadrele logice normale și încercarea de revelare a misterului. Este o revelare în direcția minus a cunoașterii, care potențează misterul. Însă este o încercare aparținând intelectului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii, care potențează misterul. Însă este o încercare aparținând intelectului, o formă de luciferism al cunoașterii. Chiar dacă Blaga atribuie minus-cunoașterii o funcție de potențare a misterului, intenția acesteia este una revelatorie. Nu aceeași este ținta mistică. Formula antinomică nu este pentru mistic un mod de a gândi, ci un mod de a apăra un mister "a cărui certitudine vine din evidența sau credința în faptul revelației", revelație care nu este un imbold de transcendere pentru minte, ci un act de "destăinuire a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu este un imbold de transcendere pentru minte, ci un act de "destăinuire a misterului transcendent", fără de care nu este cu putință nici o transcendere, nici o ecstazie 339. Datorită luciferismului ascuns în minus-cunoașterea blagiană, censura transcendentă rămâne veșnic închisă. În cazul misticii, ea se deschide uneori, ca un act de grație divină. Pentru mistic, misterul este spațiul absolutului divin, o noțiune religioasă. Lucian Blaga generalizează ideea de mister, transformând-o într-o noțiune epistemologică. În sfârșit, metoda antinomiei transfigurate diferă mult de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
destăinuire a misterului transcendent", fără de care nu este cu putință nici o transcendere, nici o ecstazie 339. Datorită luciferismului ascuns în minus-cunoașterea blagiană, censura transcendentă rămâne veșnic închisă. În cazul misticii, ea se deschide uneori, ca un act de grație divină. Pentru mistic, misterul este spațiul absolutului divin, o noțiune religioasă. Lucian Blaga generalizează ideea de mister, transformând-o într-o noțiune epistemologică. În sfârșit, metoda antinomiei transfigurate diferă mult de metoda coincidenței contrariilor. În spatele acesteia din urmă stă "ideea absolutului acategorial", Dumnezeu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
altă parte, de a "luneca într-o eterogenitate prea liberă", care va genera dispariția formei și invazia detaliului, a fragmentarului. O altă experiență ce funcționează după logica terțului inclus este, în opinia lui Ștefan Lupașcu, experiența mistică. După el "comportamentul misticului este și mai paradoxal decât cel al artistului"525. Când spune acest lucru, are în vedere faptul că experiența mistică se situează, pe de o parte, la fel ca și cea estetică, în zona contradictoriului, adică a conștiinței conștiinței, a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în vedere faptul că experiența mistică se situează, pe de o parte, la fel ca și cea estetică, în zona contradictoriului, adică a conștiinței conștiinței, a psihismului înalt, iar pe de altă parte, ea se angrenează pe panta noncontradicției, deoarece misticul nu se mulțumește cu ficțiunea, așa cum face artistul, ci ar vrea să trăiască materia, să o realizeze. "Misticul se împarte, astfel, între calea unei experiențe contradictorii și aceea a unei experiențe necontradictorii"526. El este, în același timp, un estetician
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în zona contradictoriului, adică a conștiinței conștiinței, a psihismului înalt, iar pe de altă parte, ea se angrenează pe panta noncontradicției, deoarece misticul nu se mulțumește cu ficțiunea, așa cum face artistul, ci ar vrea să trăiască materia, să o realizeze. "Misticul se împarte, astfel, între calea unei experiențe contradictorii și aceea a unei experiențe necontradictorii"526. El este, în același timp, un estetician și un om care vrea să facă experiența etică, în sensul ei de bază, ca fugă de contradicție
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca fugă de contradicție în direcția actualizării uneia dintre valori. Dacă experiența estetică este început al logicii cuantice sau al posibilului pur, cea etică este început al logicii cunoașterii. Fiind prinsă între acestea, experiența mistică dobândește un caracter extrem de tensionat. Misticul este simultan cufundat în lume și în sine însuși, aspirant la cunoașterea cunoașterii și totodată la cunoașterea pură527. Experiența mistică se află la întretăierea a ceea ce condiționează suferința și bucuria deopotrivă. De aici aspectul chinuit al misticului. Situându-se în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
caracter extrem de tensionat. Misticul este simultan cufundat în lume și în sine însuși, aspirant la cunoașterea cunoașterii și totodată la cunoașterea pură527. Experiența mistică se află la întretăierea a ceea ce condiționează suferința și bucuria deopotrivă. De aici aspectul chinuit al misticului. Situându-se în estetic, adică în contradictoriu, misticul este pradă suferinței, iar căutând noncontradicția, adică eticul, el este lăcașul bucuriei. Ștefan Lupașcu susține 528 că acest ansamblu afectiv, în care fuzionează durerea și plăcerea, este adevărata dragoste, în sensul cel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]