11,461 matches
-
boierească, formată din proprietari, în general mici și mijlocii, reprezentată în lupta politică și de presă de Petru Opran și prietenii săi din jurul Gazetei “Oltul”, ce apărea la Craiova, susținea necesitatea recunoașterii dreptului de proprietate deplină a unei treimi din moșie pentru foștii boieri, țăranilor urmând a li se recunoaște dreptul de proprietate deplină asupra loturilor deja lucrate sau sădite de ei, precum și a locurilor de casă și a celor pentru pășunatul și hrana vitelor, urmând să-i despăgubească pe proprietari
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
conservatori din Muntenia), autor al seriei de articole Cestiunea proprietății înaintea Adunărilor legislative (publicate în ziarul “Conservatorul Progresist”, nr. 14, 15, 16, 19, 20, 21 din 1860), unde exprimase poziția acestei grupări de susținere deschisă a necesității păstrării integrale a moșiilor, în deplină proprietate, ca o garanție a menținerii rolului dominant în conducerea și administrarea statului, în societate în general. Olteanul Petru Opran se dovedește un analist redutabil în polemica de presă cu 25 Mihail Kogălniceanu, Îmbunătățirea soartei țăranilor (....) cu o
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
Îmbunătățirea soartei țăranilor (....) cu o prefață de Petru Grădișteanu și o introducere de Vasile M. Kogălniceanu, București, 1907, p.115; A.D. Xenopol, op.cit., p.149. 26 O variantă a acesteia a apărut bilingv la Paris sub titlul Cestia proprietății de moșii în Principatul România ( I. Pătroiu, op. cit, p. 79). Se pare că această varianată a fost reluată și completată în broșura din 1864, citată ( a se vedea și studiul elaborat de profesorul univ. Dr. Ion Pătroiu, Un program unionist craiovean
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
desființau, de a-l înfrunta public, într-o chestiune fundamentală pentru existența însăși a clasei boierești, pe marele proprietar și finanțist Apostol Arsachi, alogen ca proveniență și deci mai “tăios” în susținerea recentelor drepturi de mare boier și proprietar de moșii. Se înfruntă aici nu numai reprezentanții a două categorii boierești, aflate în același amurg “ghepardian”, dar, mai ales, două concepții asupra evoluției viitoare a societății românești în cadrul căreia proprietatea își consolida rolul pozitiv. Modul în care reprezentantul boierimii liberale oltene
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
Lahovari, Costache Glogoveanu, Barbu Vlădoianu, Constantin Brăiloiu, Dimitrie Filișanu ș.a. În finalul “expozeului” său, Petru Opran concluziona: “Precum, dar, nu ne-am unit nici cu un temeiu pe care-l aduce autorul acestui articol despre absolutul drept al propritarilor asupra moșiilor, tot așa nu ne putem împăca numai cu măsurile ce ni se recomendă de d-lui, pentru îmbunătățirea soartei săteanului; fiindcă deși este de netăgăduit ce folos se trage dintr-însele; dar pe cât timp vor fi sătenii siliți a se
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
din nou, fără să aibă voie a vinde sau împărți pogoanele între copii, familie, ca să le lase numai unuia prin tragere la sorți sau cum se crede că este bine și copiii ceilalți să se îndestuleze tot de către guvern din moșiile statului. 4. Ca proprietarii să se despăgubească de venitul locurilor destinate pentru existența sătenilor și să dobândească pentru totdeauna absolutul drept asupra prisoaselor, care declarare îi va îndemna apoi a face oarecare sacrificii cu această ocaziune. Asemenea măsuri ar preciza
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
anticipând Unirea dar nu a beneficiat de condiții favorabile. Înaintea bătăliilor ținea post împreună cu întreaga oștire și se înălțau rugăciuni în biserici. A avut doi importanți duhovnici: pe Simeon Sihastrul și pe Daniil Sihastrul. Pe oștenii viteji îi răsplătea cu moșii și dregătorii înalte ca de exemplu pe Șendrea, Hatman, Luca Arbore, aprodul Purice din care s-au tras mai târziu Movileștii. Mulțumea întotdeauna lui Dumnezeu pentru ajutorul în lupte și înălța cu bucurie biserici. A întărit cetățile, a dotat armata
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > IN MEMORIAM - PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1149 din 22 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Astăzi, 22 februarie 2014, când Biserica Ortodoxă face Pomenirea morților - moșii de iarnă, se împlinesc trei ani de la trecerea la cele veșnice a Părintelui Protosinghel Petroniu Tănase. Starețul Schitului Românesc Prodromu din Muntele Athos avea 97 de ani în momentul trecerii la Domnul.Părintele Petroniu s-a născut în anul 1914
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362810_a_364139]
-
povară! Este povara celor 200 de ani de blesteme grele ale românilor care și-au văzut ruptă vatra străveche a neamului. Este povara rușinii ce am suferit atunci și mai apoi, pentru a nu fi putut să apărăm moștenirea de moșie veche a mușatinilor și basarabilor. 200 de ani de umilință și așteptare care ne bântuie și astăzi! Anul 2012 împlinește pe mutește și cei 15 ani de tratat nevrednic cu vecinul de la nord, pe care l-au încheiat niște aventurieri
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
precum și a unor categorii ale micii burghezii rurale și urbane. Un accent deosebit se punea pe culturalizarea maselor și pe factorul moral, considerat de Nicolae Iorga ca decisiv pentru evoluția României. În programul partidului erau înscrise deziderate ca exproprierea tuturor moșiilor mai mari de 100 de hectare, impozit progresiv pe venit, descentralizarea administrativă, lărgirea dreptului de vot și asupra femeilor ‘' Iorga a fost de asemenea: - Președintele Adunării Deputaților în perioada 9 decembrie 1919 - 26 martie 1920 - Senator în 1939 - Președintele Senatului
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
de documentele ce aduc la lumina contemporaneității atestarea documentară a comunei Șușani, “cunoscută ca localitate într-o carte dată de Pătru Voievod la 4 iunie 1567( 7075), în cetatea de scaun București, care întărește proprietatea Șușanilor și feciorilor lor, asupra moșiei Șușani( ... ) “. Monografia cuprinde, în amănunțime, descrierea așezărilor satelor aparținătoare, după care se face vorbire, în capitol separat, despre evenimente din viața omului, precum nașterea, nunta și înmormântarea. Capitolul important din această lucrarea “Evenimente isorice “ cuprinde ” Întâmplări- evenimente ce au avut
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
și sfinte hramuri. Al Pietrei Duh și tatăl bun Lui bunul Dragobete, Își chemă fiu-ntr-un ajun De praznic pentru fete Și îl lipi de pieptul lui La pieptu-i să îl știe, Cu grija înțeleptului Să-l vază pe moșie. Și să nu-l scape îndrăcit De vreo ispită goală, De la cornaciul îndrăgit De piaza de sub poală, Rugă pe Maica Celui Sfânt Și milostiv și falnic Să-l schimbe-n plantă de pământ Cu numele Năvalnic. Și-așa purcese și
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
Ochii-mi plânși ursiți să poarte Doliul maicilor, purtam Doliul blestematei soarte. Nu am țară câtă frică Pentru țară am și neam, Pentru România mică Fără Dumnezeu și hram, Pentru gloata ei calică... Nu am țară nici la țară, Nici moșia ce-o săpam: Mi-o vândură, mi-o furară, Și cui, Doamne să reclam Când cu ea mă-nstrăinară?
NU AM ŢARĂ CÂTĂ ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364152_a_365481]
-
taie coada (în basm i se tăia un picior) și Spaima-Spaimelor se predă și, în chip neașteptat, îl invită pe învingător acasă și-i propune ca soție pe una din cele trei fete ale sale, ca și o treime din moșia care găzduia o câmpie enormă de oseminte de temerari ce se avântaseră pe teritoriul ei. Voinicul nu cedează tentației și-și continuă drumul, mai bine zis se teleportează în alt topos malefic, căci „Vremea trece...să revină/Și revine ca să
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
de moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă de venituri 26. Întâlnim astfel atestați de documente coproprietari asupra unor mori sau făcăi pe Nicolae Rogoz și moșnenii din Câlceștii de Sus ce aveau împreună pe moșia moșnenească 2 mori și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
mori și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28, iar la Turcenii de Sus trei. Mitropolia
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28, iar la Turcenii de Sus trei. Mitropolia închiria cinci locuri la Piria 29, mânăstirea Strehaia avea închiriate 12 locuri la Breznița, 13 pe
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28, iar la Turcenii de Sus trei. Mitropolia închiria cinci locuri la Piria 29, mânăstirea Strehaia avea închiriate 12 locuri la Breznița, 13 pe moșia Strehaia și 2 locuri la Slătinic,30mânăstirea
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28, iar la Turcenii de Sus trei. Mitropolia închiria cinci locuri la Piria 29, mânăstirea Strehaia avea închiriate 12 locuri la Breznița, 13 pe moșia Strehaia și 2 locuri la Slătinic,30mânăstirea Gura Motrului mai multe locuri la Țînțaru etc. Dintre marii proprietari laici vornicul Barbu Știrbei avea închiriate 13 locuri la Drincea și șase la Izimșa , Costache Oteteleșanu patru locuri la Gârla Mare, Catinca
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
în Oltenia și întreaga Țară Românească. Importanța sectorului morăritului pentru economia părții de vest a Oltenie, rezidă nu numai din numărul mare de instalații existente în această zonă, dar și din faptul că în acest sector proprietarii și arendașii de moșii fac printre primele importante investiții de capital, investiții care capătă treptat caracter capitalist. Sunt semnificative pentru însemnătatea pe care morile o aveau pentru acești proprietari și arendași de moșii, numeroasele conflicte ce aveau ca obiect morile. Astfel, în perioada 1831-1838
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
și din faptul că în acest sector proprietarii și arendașii de moșii fac printre primele importante investiții de capital, investiții care capătă treptat caracter capitalist. Sunt semnificative pentru însemnătatea pe care morile o aveau pentru acești proprietari și arendași de moșii, numeroasele conflicte ce aveau ca obiect morile. Astfel, în perioada 1831-1838, mai ales, dar și în deceniile următoare din totalul pricinilor judecate la judecătoria Mehedinți cele mai multe se refereau la pământ, urmate de cele privitoare la stăpânirea și exploatarea moșiilor 33
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
de moșii, numeroasele conflicte ce aveau ca obiect morile. Astfel, în perioada 1831-1838, mai ales, dar și în deceniile următoare din totalul pricinilor judecate la judecătoria Mehedinți cele mai multe se refereau la pământ, urmate de cele privitoare la stăpânirea și exploatarea moșiilor 33. Dezvoltarea morăritului, extinderea folosirii acestor mijloace tehnice în partea de vest a Olteniei, sunt semne certe ale pătrunderii și pe această cale a relațiilor de producție capitaliste în agricultură. Sectorul morăritului devine în acest fel, datorită plasării și rulării
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
țara cu poante, Ori cu ponturi și cu ponți(!), Ungurind clici aberante De baroni, de grofi, de conți... Nu salvăm țara cu titluri Pe lucrări de plagiat Și cu impostori în cicluri De tâmpiți cu doctorat... Nu salvăm țara cu moșii Ce docenți și indecenți, Sunt scursura ciumei roșii, Academici delicvenți... Nu salvăm țara cu fraze De docți lași și profesori Ce nu spun ce grav necaz e Țara-n mâini de inpostori... Nu salvăm țara la cazne Cu șefuți patriotarzii
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
aceasta s-ar fi dărâmat cu totul. De aceea, maghistratul fără ai mai (popri) de această lucrare, îi va da slobozenie ai face acel meremet, având numai înț’elegere de a nu să da cinevașilea acolea și să strice livezile moșii cu lucrarea această. Mihai Cornescu Anul 1835, iunie 7 secția 1-a masă 2-lea no. 3426 Arhivele Naționale Drobeta Turnu Severin, fond Primăria orașului Tr. Severin, dosar 1/1833, f. 493, orig. Referință Bibliografica: Un document privind protejarea vestigiilor
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]