1,365 matches
-
s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. S-a dezvoltat, în epocă, printre reprezentanții marii moșierimi un curent de sinucidere economică. S-au cheltuit și pierdut averi imense în numele unui dicton "trăiește clipa" care însemna sfirșitul clasei marilor moșieri care vedeau în noile curente europene (nazismul și comunismul) sfîrșitul lumii lor, a privilegiilor lor ancestrale. Populația orașului crește la 63 215 locuitori în 1930, foarte puțin față de creșterea populației altor orașe ale țării care s-au dezvoltat rapid în
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
și Bucureștiul precum și foarte mulți mici comercianți. Mișcarea comunistă, în ciuda propagandei sovietice, nu avea mulți adepți în Craiova și în consecință, comuniștii și-au îndreptat atenția către țăranii din jurul Craiovei și din tot județul Dolj. În Oltenia existau 753 de moșieri ce dețineau 400 000 ha teren, podiumul domeniilor cele mai întinse fiind: 1) Surorile Sanda și Adina Știrbei. 2)Magnatul Jean Mihail. 3) Dumitru Burileanu. Sub aspect politic, prefecții Craiovei beneficiau de un sprijin puternic din partea primilor miniștri ai României
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
nivel de instruire. Încă la începutul secolului XIX în Gîrlea era proprietar Ilie Botezatu, care la 1802 a devenit stăpân asupra unei părți din moșia ce i-o făcuse zestre Ștefan Bățu , socrul său. El era un fecior de nobil, moșier bogat , care avea și el doi feciori. Satul era răzășesc, în care trăiau 68 familii. Către 1859 el avea 128 case, 299 bărbați și 255 femei . Aici exista biserica sfântului Mihail zidită În anul 1805. În a doua jumătate a
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
colectivizării și al deportărilor. Pentru a grăbi acest proces la 28 iunie 1949, la aniversarea așa numitei „zi a eliberării”, a fost adoptată hotărârea Consiliului de miniștri a Moldovei „cu privire la deportarea de pe teritoriu Moldovei a familiilor de chiaburi, a foștilor moșieri și a marilor comercianți” fiind la număr de 11342 familii ce urmau a fi deportate în Siberia Rusia, iar toată averea lor să fie dată colhozurilor și sovhozurilor. Pentru a acorda ajutor organelor locale în orașe și sate au fost
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
1902 (ziua de naștere a împăratului Francisc Iosif I). Cu acest prilej, mitropolitul a lansat un apel în vederea convingerii tuturor păturilor sociale să contribuie cu donații, în funcție de starea materială. Mitropolitul însuși a donat 5.000 de coroane; de asemenea, marele moșier basarabean Vasile Stroescu a dăruit 3.000 de lei (peste 3.000 de coroane). Dr. Elie Cristea a fost trimis într-o misiune specială în orașele Sighișoara, Bistrița, Cluj și Orăștie, de unde a adunat aproape 14.000 de coroane. Clerul
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
prost, baioneta este de treabă - Пуля дура, штык молодец”. Aleksandr Vasilievici Suvorov s-a născut la data de 24 noiembrie 1729 într-o familie nobilă originară din Novgorod, în casa bunicului matern din Moscova. Acest bunic, Fedosei Manukov era un moșier din gubernia Oriol, care fusese și funcționar superior în timpul domniei lui țarului Petru I. Cum "Manuk" este un nume foarte comun la armeni, însemnând „tânăr”, se presupune că familia Manukov avea origini armenești. Suvorov a intrat de foarte tânăr în
Aleksandr Suvorov () [Corola-website/Science/306326_a_307655]
-
arest a fost funcționar înalt. 2. Cojuhari, Feodor Petrovici, 1879 a. n., colonel al armatei țariste. Ministru al Apărării în „Sfatul Țării”. Ulterior a fost deputat în Parlamentul României. 3. Neaga, Feodor Ivanovici, 1878 a. n., până la arest a fost moșier. 4. Bodescu, Vladimir Gheorghievici, 1868 a. n., naționalist de marcă. Procuror al Curții de Apel. 5. Ignatiuc, Ivan Gheorghievici, 1893 a. n., până la arest a fost moșier. 6. Sinadino, Pantelimon Victorovici, 1875 a. n., din 1907 până la 1917 membru al
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Parlamentul României. 3. Neaga, Feodor Ivanovici, 1878 a. n., până la arest a fost moșier. 4. Bodescu, Vladimir Gheorghievici, 1868 a. n., naționalist de marcă. Procuror al Curții de Apel. 5. Ignatiuc, Ivan Gheorghievici, 1893 a. n., până la arest a fost moșier. 6. Sinadino, Pantelimon Victorovici, 1875 a. n., din 1907 până la 1917 membru al Dumei de Stat a fostei Rusii Țariste. Moșier. Până la 1918 avea 4.500 ha. 7. Bivol Constantin Vasilievici, 1885 a. n., moșier. 8. Codreanu Ivan Stepanovici, 1879
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
naționalist de marcă. Procuror al Curții de Apel. 5. Ignatiuc, Ivan Gheorghievici, 1893 a. n., până la arest a fost moșier. 6. Sinadino, Pantelimon Victorovici, 1875 a. n., din 1907 până la 1917 membru al Dumei de Stat a fostei Rusii Țariste. Moșier. Până la 1918 avea 4.500 ha. 7. Bivol Constantin Vasilievici, 1885 a. n., moșier. 8. Codreanu Ivan Stepanovici, 1879 a. n., până la arest a fost moșier. 9. Cotelli, Emanuil Grigorievici, 1883 a. n., fost ofițer al armatei țariste, până la arest
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
n., până la arest a fost moșier. 6. Sinadino, Pantelimon Victorovici, 1875 a. n., din 1907 până la 1917 membru al Dumei de Stat a fostei Rusii Țariste. Moșier. Până la 1918 avea 4.500 ha. 7. Bivol Constantin Vasilievici, 1885 a. n., moșier. 8. Codreanu Ivan Stepanovici, 1879 a. n., până la arest a fost moșier. 9. Cotelli, Emanuil Grigorievici, 1883 a. n., fost ofițer al armatei țariste, până la arest a fost moșier. 10. Știrbeț, Luca Dimitrievici, 1889 a. n. , membru marcant al partidului
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
n., din 1907 până la 1917 membru al Dumei de Stat a fostei Rusii Țariste. Moșier. Până la 1918 avea 4.500 ha. 7. Bivol Constantin Vasilievici, 1885 a. n., moșier. 8. Codreanu Ivan Stepanovici, 1879 a. n., până la arest a fost moșier. 9. Cotelli, Emanuil Grigorievici, 1883 a. n., fost ofițer al armatei țariste, până la arest a fost moșier. 10. Știrbeț, Luca Dimitrievici, 1889 a. n. , membru marcant al partidului țărănist, până la arest a fost moșier. 11. Baltaga, Alexandr Stepanovici, 1861 a
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
avea 4.500 ha. 7. Bivol Constantin Vasilievici, 1885 a. n., moșier. 8. Codreanu Ivan Stepanovici, 1879 a. n., până la arest a fost moșier. 9. Cotelli, Emanuil Grigorievici, 1883 a. n., fost ofițer al armatei țariste, până la arest a fost moșier. 10. Știrbeț, Luca Dimitrievici, 1889 a. n. , membru marcant al partidului țărănist, până la arest a fost moșier. 11. Baltaga, Alexandr Stepanovici, 1861 a. n., fost deputat în „Sfatul Țării”, are 12 ordine și medalii ale guvernului român, până la arest a
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
a. n., până la arest a fost moșier. 9. Cotelli, Emanuil Grigorievici, 1883 a. n., fost ofițer al armatei țariste, până la arest a fost moșier. 10. Știrbeț, Luca Dimitrievici, 1889 a. n. , membru marcant al partidului țărănist, până la arest a fost moșier. 11. Baltaga, Alexandr Stepanovici, 1861 a. n., fost deputat în „Sfatul Țării”, are 12 ordine și medalii ale guvernului român, până la arest a fost mitropolit al Basarabiei. 12. Secara Nicolai Grigorievici, 1894 a. n., fost locțiitor al Ministrului Apărării în
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
n., fost deputat în „Sfatul Țării”, are 12 ordine și medalii ale guvernului român, până la arest a fost mitropolit al Basarabiei. 12. Secara Nicolai Grigorievici, 1894 a. n., fost locțiitor al Ministrului Apărării în „Sfatul Țării”. Până la arest a fost moșier. 13. Turcuman Grigorii Nicolaevici, 1890 a. n., fost ofițer al armatei țariste. Până la arest a fost moșier. 14. Botnariuc Stepan Mefodievici, 1875 a. n., membru marcant al partidelor burgheze. Până la arest a fost moșier. În timpul cercetărilor, s-a confirmat întrutotul
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
fost mitropolit al Basarabiei. 12. Secara Nicolai Grigorievici, 1894 a. n., fost locțiitor al Ministrului Apărării în „Sfatul Țării”. Până la arest a fost moșier. 13. Turcuman Grigorii Nicolaevici, 1890 a. n., fost ofițer al armatei țariste. Până la arest a fost moșier. 14. Botnariuc Stepan Mefodievici, 1875 a. n., membru marcant al partidelor burgheze. Până la arest a fost moșier. În timpul cercetărilor, s-a confirmat întrutotul că aceste persoane, în anul 1918, au săvârșit ruperea cu forța a Basarabiei de la Uniunea Sovietică și
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Sfatul Țării”. Până la arest a fost moșier. 13. Turcuman Grigorii Nicolaevici, 1890 a. n., fost ofițer al armatei țariste. Până la arest a fost moșier. 14. Botnariuc Stepan Mefodievici, 1875 a. n., membru marcant al partidelor burgheze. Până la arest a fost moșier. În timpul cercetărilor, s-a confirmat întrutotul că aceste persoane, în anul 1918, au săvârșit ruperea cu forța a Basarabiei de la Uniunea Sovietică și au alipit-o la România, fapt pentru care au primit de la guvernul român câte 50 ha fiecare
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
admninistrative ca să-i restabilească titlul și dreptul de moștenire al moșiei din Parcani. Prin anii 1836 satul Parcani cuprindea 60 gospodării cu o populație de 346 locuitori ( 179 bărbați și 176 femei), era biserică. În luna mai a anului 1857 moșierul Nicolae Dimo a fost în Chișinău. În anul 1867 moare Nicolae Dimo, moșier în satul Parcani, aici e și înmormîntat. La 03 noiembrie 1867 toată pădurea este vîndută lui Pavel Nicolaevici Dimo pentru a fi tăiată. În anul 1862 la
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
Prin anii 1836 satul Parcani cuprindea 60 gospodării cu o populație de 346 locuitori ( 179 bărbați și 176 femei), era biserică. În luna mai a anului 1857 moșierul Nicolae Dimo a fost în Chișinău. În anul 1867 moare Nicolae Dimo, moșier în satul Parcani, aici e și înmormîntat. La 03 noiembrie 1867 toată pădurea este vîndută lui Pavel Nicolaevici Dimo pentru a fi tăiată. În anul 1862 la Parcani s-a deschis școala parohială bisericească, iar în anul 1897 s-a
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
lor Alexandru (despre care cunoaștem că a decedat în 1819), a fost comis la Curtea domnească. În 1812 a intrat în supușenia Imperiului Rus, participând la adunarea nobilimii din 1814, figurând ca nobil și alegător și la 1818. A fost moșier la Căinarii Vechi, Heciu Vechi și Nou, Biliceni, seliștea Drochia, Mândâcul Nou, seliștea Șura și târgul Bălți (Soroca), Milești și Medeleni (Iași), Mașcăuți, Bălășești, Raculești, Jăvreni, Petricani, Temeliuți și Probota (Orhei). Este interesant faptul că una din fiicele lui Iordache
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
făcând parte din județul Chișinău. Satul număra 60 de gospodării, cu 275 de persoane de sex masculin și 251 de sex feminin, și o biserică ortodoxă. Conform datelor Comitetului de Statistică din Basarabia, publicate la 1867, satul figura deja după moșierul Crupenschi. Următoarele informații disponibile țin de anii 1871-1875, când în Basarabia are loc implementarea reformei agrare din 14 iulie 1868, conform căreia țăranii urmau a fi împroprietăriți cu între 8 și 13,5 desetine de pământ de familie. Potrivit acestor
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
când în Basarabia are loc implementarea reformei agrare din 14 iulie 1868, conform căreia țăranii urmau a fi împroprietăriți cu între 8 și 13,5 desetine de pământ de familie. Potrivit acestor informații țăranii din sat urmau să răscumpere de la moșierii D.E. Dimitriu și A.E. Robu pământul cu care au fost împroprietăriți. Însă, fiind nemulțumiți de faptul că în suprafața de împroprietărire au fost incluse și terenurile silvice, aceștia au atacat în instanțele judiciare decizia organelor locale, solicitând excluderea acestora
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
contractează de la aceeași bancă un credit pe o perioadă de 20 de ani, punând drept gaj moșia sa de la Temeleuți. Rambursarea creditului va reveni pe seama fiului său Pavel Vasile Cucicov, doctor în matematică, în calitate de moștenitor. În anul 1897 în lista moșierilor la Temeliuți îi găsim și pe Mihail Sebastian Wisniowski (Vișniovschi) cu fiii și frații săi, polonezi din Chelm, scriși din Kiev, purtători ai blazonului «Prus». Conform datelor înserate în "Dicționarul Geografic al Basarabiei "(1904), semnat de Zamfir Arbore, Temeleuții numărau
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
ale Temeleuților, Temeleuții-de-Jos figurând ca sat separat sub denumirea "Fundul Bâcului". În lista persoanelor cu drept de vot pentru alegerea membrilor Dumei de Stat a Imperiului Rus din anii 1906-1907 îi găsim pe următorii locuitori ai satului Temeleuți: Spinei Tudor (moșier), Matvieevici Mihail (moșier), Candel Șoil (mic-burghez), Ilașcov Pantelimon (mic-burghez și proprietar de pământ) și Cicalov Khacik (moșier). Khacik Zironov Cicalov era un mic-burghez evreu, creștinat cu numele Hristofor Mironov, despre care știm că a încercat și el în anul 1905
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
figurând ca sat separat sub denumirea "Fundul Bâcului". În lista persoanelor cu drept de vot pentru alegerea membrilor Dumei de Stat a Imperiului Rus din anii 1906-1907 îi găsim pe următorii locuitori ai satului Temeleuți: Spinei Tudor (moșier), Matvieevici Mihail (moșier), Candel Șoil (mic-burghez), Ilașcov Pantelimon (mic-burghez și proprietar de pământ) și Cicalov Khacik (moșier). Khacik Zironov Cicalov era un mic-burghez evreu, creștinat cu numele Hristofor Mironov, despre care știm că a încercat și el în anul 1905 să contracteze un
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
vot pentru alegerea membrilor Dumei de Stat a Imperiului Rus din anii 1906-1907 îi găsim pe următorii locuitori ai satului Temeleuți: Spinei Tudor (moșier), Matvieevici Mihail (moșier), Candel Șoil (mic-burghez), Ilașcov Pantelimon (mic-burghez și proprietar de pământ) și Cicalov Khacik (moșier). Khacik Zironov Cicalov era un mic-burghez evreu, creștinat cu numele Hristofor Mironov, despre care știm că a încercat și el în anul 1905 să contracteze un credit de la Banca Funciară din gubernia Herson, pe seama moșiei sale de la Temeleuți. În perioada
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]