11,876 matches
-
o lume pierdută, mijlocind delimitarea unui spațiu sacru. a. Nașterea Imediat după naștere, pământul îl primește pe copilul nou-născut ca pe o ofrandă, moașa așezându-l pe pământ sau sub masă, datină moștenită de la romani 252. La huțuli, după naștere, moașa ("baba") îi dă mamei "holercă" (rachiu) fiartă cu unt de oaie, apoi o așază jos, pe podea, pe fân sau pe pământ. Pentru a vesti nașterea unui copil, pe prispă se așternea o velință, iar în fereastră se punea o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o așază jos, pe podea, pe fân sau pe pământ. Pentru a vesti nașterea unui copil, pe prispă se așternea o velință, iar în fereastră se punea o carafă cu must de sfeclă. Pentru a dezlega casa de toate făcăturile, moașa deznoda toate lucrurile pe care le găsea în gospodărie.253 Pentru a-l feri de deochi, moașa își face cruce, îl scuipă pe copil și bate pământul cu piciorul, zicând: "Să se așeze toate deochiturile / Cum se așează pământul / Sub
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prispă se așternea o velință, iar în fereastră se punea o carafă cu must de sfeclă. Pentru a dezlega casa de toate făcăturile, moașa deznoda toate lucrurile pe care le găsea în gospodărie.253 Pentru a-l feri de deochi, moașa își face cruce, îl scuipă pe copil și bate pământul cu piciorul, zicând: "Să se așeze toate deochiturile / Cum se așează pământul / Sub lume, sub țară / Sub toate cară. / Așa să se așeze / Toate durerile / Tot deochiatul ..." 254. Când începe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau dezleagă. Astfel, femeia care trebuie să nască nu are voie să calce pe foc deoarece copilul care se va naște va avea un fel de "foc", numit "foc viu" 280. După "scăldarea" copilului, pentru a-l feri de deochi, moașele din Bucovina fac un "cănaf" de lână roșie și-l bat cu un cui deasupra ușii, având putere "de a apăra orice deochituri și fărmăcătură". În Moldova, "strămătura roșie" este împlântată deasupra ușii cu un ac, iar în Macedonia, se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lui Svarog, zeul focului și al soarelui.282 Astfel, la naștere, copilul era așezat pe "vatra casei" apoi la "vatra de foc", iar casa se afuma în chip magic, pentru a fi apărată de duhurile rele.283 La huțulii bucovineni, moașa atârna la mâna dreaptă a copilului nou-născut o punguliță în care punea usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine, așa cum nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a fi apărată de duhurile rele.283 La huțulii bucovineni, moașa atârna la mâna dreaptă a copilului nou-născut o punguliță în care punea usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine, așa cum nu se prinde huma aceasta; să nu te deoache nimeni, cum nu poate deochea cuptorul!" În momentul în care așeza cărbunii, moașa spunea: Ochii răi ce s-ar uita la tine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine, așa cum nu se prinde huma aceasta; să nu te deoache nimeni, cum nu poate deochea cuptorul!" În momentul în care așeza cărbunii, moașa spunea: Ochii răi ce s-ar uita la tine, să ardă cum au ars tăciunii!" Iar pentru "urma câinelui" descânta: "Să nu se uite după tine, cum nu poate urmări urma câinelui!" După acest ritual, moașa înapoia copilul mamei, tămâiază
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în care așeza cărbunii, moașa spunea: Ochii răi ce s-ar uita la tine, să ardă cum au ars tăciunii!" Iar pentru "urma câinelui" descânta: "Să nu se uite după tine, cum nu poate urmări urma câinelui!" După acest ritual, moașa înapoia copilul mamei, tămâiază totul în jur, rostind: "Lumina-voi lumină, / Pleca-voi după cotruță / Să caut tămâie, / Casa s-o afum."284 În Transilvania, mama sau tata se taie la degetul mic de la mâna stângă și lasă să cadă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la mâna stângă și lasă să cadă trei picături de sânge sub leagănul copilului, zicând: "ia și ne apără pe noi pe toți de foc și de apă, de fier și de piatră, de boală și nepricepere (bolânzie)285. Cele mai multe moașe din Bucovina, după ce au scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun pe vatră 286. Când prinde a se îngâna ziua cu noaptea, în Bucovina, moașele aprind o lumânare, o pun pe masă ca să ardă toată noaptea deoarece "venind ursitorile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de apă, de fier și de piatră, de boală și nepricepere (bolânzie)285. Cele mai multe moașe din Bucovina, după ce au scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun pe vatră 286. Când prinde a se îngâna ziua cu noaptea, în Bucovina, moașele aprind o lumânare, o pun pe masă ca să ardă toată noaptea deoarece "venind ursitorile și neaflând lumină în casă (...) se mânie și-i ursesc o soartă rea" 287. Bucovinencele au foarte mare grijă să păstreze lumânările de la botez pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mare grijă să păstreze lumânările de la botez pentru că nu e bine să le dea cuiva, "ci să ardă numai în casa unde se află copilul de curând botezat" 288. Pentru ca femeia să iasă din starea de "necurăție", după ce e spălată, moașa ia așternutul în care a născut, îl scoate din casă și-i dă foc 289. Dacă nou-născutul suferă de plânsoare, femeia pândește, seara, o casă cu copii mici și, cum zărește lumină la casa aceea, ia copilul în brațe, pâine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acest copil să crească, să-nflorească și să rodească precum pomul(...), zicând "Să crească mare ca pomul și să fie sănătos ca dânsul!". Apoi, toți cei de față înconjură pomul de trei ori, jucând atât împrejurul lui, cât și al moașei" 322. La întoarcerea acasă, tatăl copilului ("gospodarul de casă") le întâmpină pe femei (moașa, mama, nașa) cu o lumină aprinsă, întrebându-le "pe unde au călătorit și ce-au făcut". Femeile răspund că au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mare ca pomul și să fie sănătos ca dânsul!". Apoi, toți cei de față înconjură pomul de trei ori, jucând atât împrejurul lui, cât și al moașei" 322. La întoarcerea acasă, tatăl copilului ("gospodarul de casă") le întâmpină pe femei (moașa, mama, nașa) cu o lumină aprinsă, întrebându-le "pe unde au călătorit și ce-au făcut". Femeile răspund că au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina unui arbore pentru ca, prin gestul lor, copilul "să crească și să rodească" precum arborele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trei lumânări din ceară curată, iar în jurul farfuriei se presară cereale (grâu, porumb); după aceea, se măsoară pruncul nou-născut cu trei fire de mătase roșie care se înfășoară în jurul paharului cu apă, de pe masă.192 În Bucovina, în cinstea ursitoarelor, moașa aprinde o lumânare și o pune pe masă, ca să ardă toată noaptea.193 La moarte, se ia un fir de cânepă și se măsoară mortul, iar, după această lungime, se face "toiagul" din ceară curată, în formă de spirală (labirint
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
semantic, gnoseologic semnul poetic, "ghemul vieții" poate fi reprezentat astfel: Atât umanul, cât și cosmicul, se supun unui "destin" trecut prin furcile caudine ale "ursitei", traiul desfășurându-se sub pecetea norocului sau a nenorocului. După naștere, când are loc cumetria, moașa închină copilul nașilor, zicând: "Din găoază, din rogoz / O ieșit ist făt frumos. / Și cere scufă și salbă / Să se ducă-n lumea albă. Cere cal de călărie / Și o stea la pălărie, / Ca să treacă de pustie; / Și mai cere
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noroc. Și mai dă-i măicuț-o sită, / Ca să-și cate de ursită; Și mai fă maic-o plăcintă, / S-o mâncăm până la nuntă. / Ca grâul N. N. să crească / Și-ntru mulți ani să trăiască!"199 Nou înfășat cu darurile aduse de nași, moașa dă copilul mamei, printr-un ritual al sortirii: "Poftim, cumătră, finul / Cu pâne și cu sare, / Cu darul sfinției sale. / Eu l-am scăldat / L-am spălat / L-am îmbrăcat / Și l-am înfrumusețat. / Iar dumneata-l ține / Și mi-l
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
grai grăiè: / Puternicu` soare / Și-al meu frățioare, / Atunci ți-oi fi ție, / Eu ție soție / Până la vecie / Când tu mi îi face / O scară de fier / Din fundul de mări / Pân` la naltul ceri, / Pân` la moș Adam / Și moașa Eva, / Și mi-i întreba: Fi-o bin` așa, / Pă lume să iè ( O soră c-on frate / Și-on frate c-o sor` / Pă lume de dor? / Puternicu` soare / Cu gându-mi gândi, / Scara să făcè / Și mi să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să iè ( O soră c-on frate / Și-on frate c-o sor` / Pă lume de dor? / Puternicu` soare / Cu gându-mi gândi, / Scara să făcè / Și mi să suiè / Pân la naltul ceri, / Pân` la moș Adam / Și la moașa Eva. / Dragă moș Adame, / Vin la întrebare, / Tot pe dumneatale; Fi-o bin` așa / Pă lume să iè / O soră c-on frate / Și-on frate c-o sor` / Pă lume de dor? / Iar moș Adam / Și cu moașa Eva
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la moașa Eva. / Dragă moș Adame, / Vin la întrebare, / Tot pe dumneatale; Fi-o bin` așa / Pă lume să iè / O soră c-on frate / Și-on frate c-o sor` / Pă lume de dor? / Iar moș Adam / Și cu moașa Eva / Pă soare-l lega / Și-n iad mi-l băga, / Iadul lumina, / Lume-ntuneca. / Iar moș Adam / Și cu moașa Eva / Ce să mai gândè? / Pă soare-l scotè, / Iar mi-l slobozè, / Și el să ducè / Pân` la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
soră c-on frate / Și-on frate c-o sor` / Pă lume de dor? / Iar moș Adam / Și cu moașa Eva / Pă soare-l lega / Și-n iad mi-l băga, / Iadul lumina, / Lume-ntuneca. / Iar moș Adam / Și cu moașa Eva / Ce să mai gândè? / Pă soare-l scotè, / Iar mi-l slobozè, / Și el să ducè / Pân` la soră-sa: / Țese, Ano, țese / Ca să-mi faci cămeșè, / Fir și ibrișin, / Haine de mătasă / Ca să-mi fi mireasă. / Ana Sânziana
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
649 din acest act normativ, cu denumirea marginală "Acordul pacientului informat" prevede că: "(1) Pentru a fi supus la metode de prevenție, diagnostic și tratament, cu potențial de risc pentru pacient, după explicarea lor de către medic, medic dentist, asistent medical/moașă, conform prevederilor alin. (2) și (3), pacientului i se solicită acordul scris. (2) În obținerea acordului scris al pacientului, medicul, medicul dentist, asistentul medical/ moașa sunt datori să prezinte pacientului informații la un nivel științific rezonabil pentru puterea de înțelegere
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cu potențial de risc pentru pacient, după explicarea lor de către medic, medic dentist, asistent medical/moașă, conform prevederilor alin. (2) și (3), pacientului i se solicită acordul scris. (2) În obținerea acordului scris al pacientului, medicul, medicul dentist, asistentul medical/ moașa sunt datori să prezinte pacientului informații la un nivel științific rezonabil pentru puterea de înțelegere a acestuia. (3) Informațiile trebuie să conțină: diagnosticul, natura și scopul tratamentului, riscurile și consecințele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, riscurile și consecințele lor
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ca copilul, crescînd mare, să aibă cinste cum are cinste masa în casa omului, să aibă noroc la oi, să aibă atîta noroc la toate cîtă lînă are oaia și să fie așa de norocos ca și ea. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ai face două mîneci de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou-nă scutul, se pune peste toate un fuior de cînepă, ca să aibă păr mare. Căușul sau strachina plină, pentru ca copilul să ție degrabă capul în sus. La
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou-nă scutul, se pune peste toate un fuior de cînepă, ca să aibă păr mare. Căușul sau strachina plină, pentru ca copilul să ție degrabă capul în sus. La botezul unui copil se dă moașei un căuș de făină cu căuș cu tot, în care înfige ea un fir de busuioc, ca copilul să țină curînd capul în sus. Din banii ce se cîștigă de un copil la botez să i se cumpere căldare, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]