2,401 matches
-
traseu de tip rezolvare de probleme ori discuție de învățare; participanții la discuție vor fi chestionați de moderator, înainte de începerea ședinței, în vederea sugerării unor întrebări referitoare la problematică (o listă cu toate aceste întrebări va ajunge la fiecare dintre ei); moderatorul se va comporta așa cum am văzut deja la strategiile privind conflictul, în direcția oferirii unei egalități în oportunitatea de a vorbi și va clarifica remarcele ambigue (ori va cere participanților să o facă). Discuția-panel poate fi completată cu două alte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de către participanții la discuția-panel; organizarea presupune stabilirea unor reguli cum ar fi anunțarea în timpul programului-panel că va urma o discuție-forum în care cei care vor să pună întrebări trebuie: (a) să ridice mâna și să aștepte să fie numiți de către moderator; (b) să nu vorbească de două ori până ce toți cei care doresc să intervină nu o vor fi făcut; (c) să-și adreseze comentariile ori întrebările unei persoane anume din cadrul grupului-panel, remarca trebuind să aibă loc într-o anumită perioadă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
alternativelor, provocărilor și schimbărilor. 6. Pălăria albastră legiferează rolul de control al întregului proces, focalizarea nefiind asupra subiectului discutat, ci asupra modului în care s-a desfășurat procesul de gândire la adresa acestuia (metacogniție). Rolul jucat este cel al organizatorului, al moderatorului întregii activități. 13.2.3.8. De la jocul de rol la dramatizarea creativătc "13.2.3.8. De la jocul de rol la dramatizarea creativă" Campbell, Campbell și Dickinson (2004) sugerează că, spre deosebire de metoda teatrului formal (când este pusă efectiv în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de către J. Donald Phillips de la Michigan State University, metoda este una deschisă spre largi posibilități de utilizare, de la practica școlară curentă la activitățile de pregătire cu adulții. În cadrul microgrupurilor formate, se desemnează câte un conducător de discuții, cu rol de moderator, activitatea în echipă desfășurându-se pe trei coordonate: pregătirea, desfășurarea și valorificarea producției de idei. Reuniunea Phillips 66 se poate întinde pe durata a aproximativ două ore și presupune două faze: discuția pe grupuri și dezbaterea în plen. Discuția pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
numită negatoare, prezintă idei opuse. De menționat faptul că cele două „cazuri” nu trebuie să evolueze paralel, ci ideile trebuie să se întâlnească pe câmpul argumentării. Moore (1994, pp. 207-208) susține că într-un debate sunt necesare următoarele etape generale: - moderatorul introduce topicul participanților; - fiecare participant face o scurtă, formală prezentare; persoana care cronometrează prezentările îl atenționează pe cel care prezintă când timpul se apropie de sfârșit și oprește vorbitorul când timpul a trecut (timpul constă într-un număr de minute
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dinamizarea grupurilor mai neimplicative și ponderarea celorlalte). Concret, așa cum observă Jakob Nielsen (1997 - online), focus-group-ul constă în aducerea laolaltă a unui număr de persoane (între șase și nouă cursanți) pentru a discuta o problematică anume, discuția fiind condusă de un moderator; simultan cu focalizarea pe achizițiile de natură cognitivă (învățare și producerea unor noi idei), focus-group-ul urmărește capacitarea reacțiilor spontane ale participanților, experiența personală a acestora (deoarece se observă că există de multe ori diferențe între ceea ce oamenii afirmă comparativ cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oamenii afirmă comparativ cu ceea ce oamenii fac efectiv în situațiile respective). Participanții trebuie să perceapă metoda ca fiind definită de un flux liber al discuției, relativ nestructurat; în realitate, în spatele acestei perspective trebuie să se afle o activitate laborioasă a moderatorului, activitate ce se bazează pe stabilirea cu rigurozitate a obiectivelor construite în vederea obținerii informațiilor dorite. În același timp, moderatorului îi revine dificila sarcină de a ține discuția focalizată pe problematică fără ca prin intervenția lui să inhibe fluxul de idei și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de un flux liber al discuției, relativ nestructurat; în realitate, în spatele acestei perspective trebuie să se afle o activitate laborioasă a moderatorului, activitate ce se bazează pe stabilirea cu rigurozitate a obiectivelor construite în vederea obținerii informațiilor dorite. În același timp, moderatorului îi revine dificila sarcină de a ține discuția focalizată pe problematică fără ca prin intervenția lui să inhibe fluxul de idei și comentariile spontane ale cursanților. Conform lui Richard Krueger (online), moderatorul trebuie, de asemenea, în timpul aplicării metodei, să controleze comportamentul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
obiectivelor construite în vederea obținerii informațiilor dorite. În același timp, moderatorului îi revine dificila sarcină de a ține discuția focalizată pe problematică fără ca prin intervenția lui să inhibe fluxul de idei și comentariile spontane ale cursanților. Conform lui Richard Krueger (online), moderatorul trebuie, de asemenea, în timpul aplicării metodei, să controleze comportamentul verbal și nonverbal al participanților, evitarea adresării unor calificative propunerilor cursanților (exprimări de tipul „o idee bună”, „o idee greșită”), prin administrarea rolului și locului diferitelor categorii de cursanți (Krueger vorbește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
greșită”), prin administrarea rolului și locului diferitelor categorii de cursanți (Krueger vorbește despre patru astfel de categorii: „experții”, vorbitorii dominanți, participanții timizi, „palavragiii”). Primele momente în focus-group sunt critice, se apreciază în literatura de specialitate; astfel, într-un timp scurt, moderatorul trebuie să creeze o atmosferă de concentrare a gândirii, dar permisivă, să dezvolte regulile de bază și să stabilească tonul discuției (de altfel, se consemnează că o mare parte din succesul unui focus-group se află în aceste prime momente). În
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
profundă implicare și o motivație majoră pentru activitate a acestora din urmă. Procesul de desfășurare a focus-group-ului presupune deci o planificare a studiului (constând în stabilirea scopului, a tipurilor de întrebări - întrebări care trebuie să pară spontane, dar pe care moderatorul focus-group-ului trebuie să le gândească în prealabil, în funcție de ceea ce cunoaște despre participanți). Bulai (2000, pp. 61-62), citându-i pe K. Wheatley și W. Flexner, ne oferă o clasificare a acelor întrebări, utilă pentru cadrul didactic care dorește să utilizeze această
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a acordului forțat (de tipul „aveți încredere în mine” - implicit „acceptați de bun tot ceea ce spun eu”); (4) folosirea întrebărilor închise pentru a „pune la zid” o persoană (cerința „te rog să răspunzi prin da sau nu”). De aceea, rolul moderatorului în cazul focus-group-ului este unul extrem de important (cum, de altfel, se poate sesiza și din varietatea și însemnătatea întrebărilor cuprinse mai sus); pe lângă aceste considerente teoretico-relaționale, putem avansa și anumite determinante practice ale activității moderatorului, printre care: - la începutul activității
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sau nu”). De aceea, rolul moderatorului în cazul focus-group-ului este unul extrem de important (cum, de altfel, se poate sesiza și din varietatea și însemnătatea întrebărilor cuprinse mai sus); pe lângă aceste considerente teoretico-relaționale, putem avansa și anumite determinante practice ale activității moderatorului, printre care: - la începutul activității salută participanții și se prezintă (în acest scop, este utilă desenarea unei hărți/diagrame a locurilor din sală); - moderatorul trebuie să obțină informații despre participanți și să valorizeze orice poziție exprimată; - împreună cu participanții, stabilește un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întrebărilor cuprinse mai sus); pe lângă aceste considerente teoretico-relaționale, putem avansa și anumite determinante practice ale activității moderatorului, printre care: - la începutul activității salută participanții și se prezintă (în acest scop, este utilă desenarea unei hărți/diagrame a locurilor din sală); - moderatorul trebuie să obțină informații despre participanți și să valorizeze orice poziție exprimată; - împreună cu participanții, stabilește un set de reguli; - explică obiectul întâlnirii și subiectul (introducerea în tema focus-group-ului); - insistă asupra faptului că nu există răspunsuri bune și răspunsuri rele; de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu este o replică la poziția exprimată de altcineva (chiar dacă o contrazice pe aceasta), ci este o idee nouă; - își expune propriul rol, în care nu va aduce contribuții de substanță la desfășurarea focus-group-ului, ceea ce-i conferă legitimitatea rolului de moderator; - nu pune mai multe întrebări o dată etc. Există cel puțin două maniere de lucru în grup în cazul focus-group-ului. Modul cumulativ presupune obținerea unui evantai mai larg de informații. În esență, într-o primă etapă, un grup nr. 1 discută
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
analiza de tip focus-group, apreciază Krueger, se vor urmări: (1) cuvintele - reflecția asupra cuvintelor utilizate de către participanți și asupra înțelesului acestor cuvinte (diferențe și similarități între ele); (2) contextul - răspunsul participanților a fost declanșat de ceva (o întrebare adresată de moderator ori un comentariu al altui participant); se va analiza contextul identificând acest declanșator și interpretând comentariile în lumina acestuia; (3) consistența internă - participanții în focus-group își schimbă opiniile și uneori chiar își modifică întru totul poziția adoptată; atunci când se întâmplă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comentariu al altui participant); se va analiza contextul identificând acest declanșator și interpretând comentariile în lumina acestuia; (3) consistența internă - participanții în focus-group își schimbă opiniile și uneori chiar își modifică întru totul poziția adoptată; atunci când se întâmplă acest lucru, moderatorul va încerca să afle ce motivează/explică o asemenea schimbare; (3) frecvența sau magnitudinea - unele subiecte sunt discutate mai mult de către participanți (magnitudinea), altele apar în cadrul discuției mai des, participanții simțind nevoia să revină la ele (frecvența); aceste subiecte se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cele mai substanțiale și incitante intervenții. În ce mă privește, am vrut să vorbesc despre "îngheț" și "dezgheț" în politica culturală postbelică, dar mi-am calculat rău timpul și abia de am izbutit să fac introducerea. Tot Mircea Martin, în calitate de moderator al secțiunii "A existat o rezistență prin cultură?", la trecerea celor 12 minute regulamentare, mi-a retezat fără milă cuvântul, cerându-mi să închei ceea ce eu abia începusem. M-am supus, ce era să fac?
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
în deciziile privind ce vrea să învețe, cum va folosi ceea ce a dobândit și care vor fi modalitățile de evaluare, iar profesorul este facilitatorul învățării și autoformării, partener al elevului într-o relație educațională interactivă. El este proiectant, tutore, manager, moderator,organizator și gestionar al conținuturilor, activităților și experiențelor de formare. În acest context, strategiile evaluative includ valorile multiculturale și favorizează diversitatea alternativelor metodologice. Evaluarea urmărește să dea elevului posibilitatea să-și perfecționeze propria activitate, dezvoltându-și autonomia în învățare. Accentul
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
ce lapte bei”; “Cerealele și alimentația”; “Leguminoasele cultivare și utilizare” ș.a. “*” Dezbateri. Teme interesnte de dezbătut, pornesc de la cele aflate din emisiuni pe posturile stiințifice “Discovery”, “Animal planet”, “National Geografic” și subiectele sunt disecate până la epuizare. Profesorii au rolul de moderator, de a pastra caracterul științific al dezbaterii, acesta având de multe ori tendința de a luneca spre povestire, imaginația lor depașind granițele dintre realitate și ficțiune. “*” Serate științifice. Prin acestea s-a urmarit consolidarea la elevii pasionați de acest domeniu
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
and Comparisons. 5th ed. St. Louis, Facts and Comparisons, Inc.:122-128, 1997 Calmus Y et al. La ciclosporine et ses indications: de la théorie à la pratique. Novartis Pharma S.A., 1999 Chrousos GP. Mechanisms of action, pp 1198-1200. In: Boumpas DT, moderator. Glucocorticoid therapy for immune mediated diseases: basic and clinical correlates. Ann Intern Med 1993; 119:1198-1208. Hachulla E. Corticothérapie par voie générale, pp.209-222. En E. Hachulla et P-Y. Hatron. Détecter les maladies systémiques auto-immunes. Masson, Paris, 2000 Helfer
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
oniric (1997), fiind astfel repuse în circulație, spre edificarea celor interesați de un episod multă vreme ocultat al istoriei literaturii române postbelice. Revista „Amfiteatru” organizează o masă rotundă cu Leonid Dimov, Daniel Turcea, Laurențiu Ulici și Dumitru Țepeneag, iar ca moderator din partea redacției Paul Cornel Chitic, ale cărei discuții, publicate, constituie manifestul indirect al grupului. O. tinde să devină (după opinia inițiatorilor și a simpatizanților chiar devine) un curent literar, și anume unul care - precizează D. Țepeneag - „se opunea radical realismului
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
aceea a omului cu inițiativă care a făcut ceva în comunitatea din care face parte. Printre personajele remarcate se numără promotoarea proiectelor locale din Zizin, județul Brașov. Pe de altă parte, dintre cei care „au făcut” emisiunea, se distinge imaginea moderatorului, Emil Hurezeanu, care este o figură foarte populară în rândul populației rurale, majoritatea celor intervievați menționându-l ca personaj important. Notorietatea sa depășește însă grupul celor care au vizionat emisiunile, fiind menționat și de către alți săteni care îl numesc „băiatul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sufletului omenesc” la „liderul de opinie” (având meritul incontestabil de a face ca mai multe milioane de români să citească pentru prima dată de bunăvoie un ziar, și în genere să citească din proprie inițiativă), eroii comunicării publice au fost „moderatorul” logoreic care ocupă microfonul și ecranul, precum și opusul său țâfnos, zidit în tăceri posace - unica lui elocvență -, ambii urmându-și imperturbabil „desfășurătorul”, obsedați să atingă cote maxime de audiență prin cele mai „pragmatice” abateri de la toate regulile jocului - minciună și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de șuetă pe toate subiectele, de loterii, de umor grobian și altele asemenea, aflate altminteri în meniul tuturor televiziunilor din lume, nu a contribuit la profilarea prin contrast a emisiunilor de oarecare nivel intelectual, pentru care există cu siguranță și moderatori competenți, și public. Dimpotrivă: emisiunile inteligente au fost de cele mai multe ori anulate, scurtate, rărite ori mutate la ore de minimă audiență. Situația nu a fost mult îmbunătățită de apariția posturilor specializate în informații și dezvăluiri. Tot radiourile - românești sau filiale
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]