1,712 matches
-
în concordanță cu cerințele epocii. Din punctul de vedere al tematicii abordate, al surselor de inspirație "recomandate" este, într-adevăr, un deceniu de tranziție. Și, în acest sens, se observă oscilările, ezitările unora dintre poeții care debutează cu o poezie modernistă chiar cu influențe avangardiste și care se vor "converti" curând la poezia de inspirație socială, cea în care este cântată lupta de clasă. Poezia deceniului al V-lea care pare, într-adevăr, să conteze într-o istorie a literaturii române
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lui Raul Teodorescu nu propune un program aparte al revistei, unul care ar putea individualiza gruparea, dimpotrivă revista este deschisă tuturor celor ce vor să facă "artă adevărată", "fie ea tradiționalistă, fie dacă voiți s'o numiți artă nouă sau modernistă". Ideile afirmate nu sunt nici ele noi, dar reprezintă o luare de poziție față de presiunile exercitate asupra literaturii de diversele tendințe ("politice, sociale, pedagogice, moraliste sau oricum s'ar numi și oricât de nobile ar fi"). Se susțin ideile maioresciene
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
recuperare a lirismului după o perioadă de sterilitate în plan literar. Totuși unii dintre reprezentanții săi anunță prin recurgerea la ironie, la demitizare, prin jocul intertextual sau prin autoreferențialitatea postmodernismul din anii '80. Așa cum generația albatrosistă se opusese exceselor literaturii moderniste, tot așa cei ai generației ‛80 operează o distanțare polemică față de ceea ce a însemnat literatura anilor '60. E interesant că cel mai adesea teoreticienii postmodernismului și ai generației '80 au fost chiar membrii săi, ca și în cazul generației războiului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
azi cu tine,/ Visule, totală pasiune?" (Mesagiu pentru colivia poetului). Mutilarea lumii ca și mutilarea sufletească se insinuează în substanța poemelor nu numai la nivel tematic, ci și în organizarea profundă, versurile sunt sincopate, abrupte în stilul multora dintre cele moderniste, dar anticipând totodată și ruperile de ritm ale poeziei contemporane. Se dezvoltă un univers paralel, conturat în tușe îngroșate, de o violență ce-l face mai real decât realul: "La podul din Pădurile Nevroză/ delirul crește straniu din portret/ picherul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
activ în cadrul genului. Eu consider, însă, că aceste teme sunt active alături de alte teme ca influențe și nu în calitate de categorii, iar faptul că acest gen funcționează într-un orizont, sau un continuum narativ face imposibilă o clasificare în categorii formulate modernist. Ajungem acum la selecții de texte care contribuie la istoricizarea genului. Dar, tocmai pentru că sunt selecții, nu au un concept istoric sintetic care să fie folosit permanent. Dar ceea ce le lipsește formal echilibrează prin faptul că umplu un gol și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lumea indeterminată. Ambele comentarii, a lui Garland și cel din Scribner's sunt în mod special remarcabile și prin aceea că anticipează pozițiile postmodernismului cu privire la narațiune în general și asupra jurnalismului literar narativ în particular, și asta înainte de ascensiunea literaturii moderniste și a esteticii ei esențializante. Dar apariția aceasta nu trebuie considerată o surpriză dacă luăm în considerație fermentul critic din ultima jumătate a secolului al XIX-lea. Din punctul de vedere al acestui ferment Nietzsche a scris în 1873 eseul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
deoarece T. S. Elliot a publicat Cântecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock, considerat "poemul modern exemplar", în ciuda aspirației lui Pattee la o "nouă epocă romantică" (Ruland și Bradbury, 257). A fost un an al ascensiunii modernismului estetic. Spiritul modernist și căutarea profundă a adevărului artistic sublim va fi formulată în 1920 de către Elliot în Criticul perfect. Aceste puncte de vedere vor influența ascensiunea Noului Criticism, descris drept "cea mai influențabilă teorie literară a secolului al XX-lea, după cum se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ne ajută să întelegem de ce jurnalismul ca formă și incluzând jurnalismul literar narativ va fi mai târziu marginalizat de mediila academice engleze. În secolul al XX-lea jurnalismul literar narativ a fost marginalizat și datorită dominației ideilor estetice ale literaturii moderniste în ceea ce privește ceea ce poate fi considerat ca fiind literar. La final rezulta o paradigmă care nu putea decât să înlature jurnalsimul literar narativ din lumea literaturii. În mod asemănător o asemenea hegemonie a fost impusă și de Noul Criticism ca răspuns
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi considerat ca fiind literar. La final rezulta o paradigmă care nu putea decât să înlature jurnalsimul literar narativ din lumea literaturii. În mod asemănător o asemenea hegemonie a fost impusă și de Noul Criticism ca răspuns la încercările literaturii moderniste de a transcende prin artă scopul producției culturale. În cazul jurnalismului, teza de bază care a ajuns să domine practica celor mai mulți jurnaliști în America în acest secol, este conceptul de "obiectivitate", care trebuie să excludă, datorită unor considerații cât se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
New Journalism and the Image-World (Noul jurnalism și imaginea lumii) face o diferență între ceea ce el numește textele "realiste" ale jurnalismului literar așa cum sunt cele ale lui Gay Talese, în care "stilul convențional al înțelegerii încă mai funcționează" și textele "moderniste" ale lui Joan Didion "în care nu există nici un consens asupra unei grile de referință" (192). Un alt exemplu de investigare din punctul de vedere al studiilor culturale îl face Shelley Fisher Fishkin în Borderlands of Culture - Granițele culturii. Fishkin
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și meci, iar la Iași, în buna tradiție a conservatorismului, hrănindu-se doar din memoria spectacolui clasic (ubi sunt Miluță Gheorghiu, Annie Braetsky sau Teofil Vâlcu), gata să rupă porțile Teatrului "Luceafărul" la Gaițele Odeonului bucureștean și insensibil la Macbeth-ul modernist (ce-i drept, trântit de actori!) al lui Mănuțiu. De aceea, cu toată tristețea responsabilă cu care am scris aceste rânduri, cu tot respectul pentru cei câțiva mari actori de la Iași și cu toată simpatia și încrederea pentru domnul Paleologu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai riguroși parnasieni este un poet brazilian, Olavo Bilac. El a prelucrat versurile și metrul poetic fara sa elimine Întru totul emoția poetică. În literatura română, Încă din 1880 până În perioada interbelică, alături de simbolism, parnasianismul a Însemnat o importantă direcție modernistă a poeziei noi / decadente, direcție promovată - În „simbioza parnasianism-simbolism“ - Îndeosebi de revistele „Literatorul” și „Vieața nouă” apărute la București, precum și „Versuri și proză” de la Iași. Primele semne ale parnasianismului românesc s-au făcut cunoscute Între 1866-1869, În „Pasteluri” de Vasile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Figaro, o scrisoare intitulată Le Symbolisme, devenită manifestul literar al noii mișcări. În această scrisoare propune și numele curentului. Ulterior, a Întemeiat Împreună cu Gustave Kahn revista Le Symboliste. Numele propus de Moreas se va impune În fața celeilalte denumiri a orientării moderniste, lansate de gruparea lui Paul Verlaine, „decadenții", și de revista Le Decadent (1886). Poezia simbolistă este o poezie a sensibilității pure. Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii În sine, nici de poezia socială, nici de poezia de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În care Își face prezența expresia artistică a unui spirit cu idei și concepții socotite a fi noi. De cele mai multe ori, acest spirit neagă tradiția, iar din acest punct de vedere, romantismul este curentul literar cu care Începe modernitatea. Atitudinea modernistă este prin definiție anticlasică, antiacademică, anticonservatoare si antitradițională. Modernismul se impune prin opera unor poeți din cea de doua jumatate a secolului al XIX-lea, printre ei numărându-se: Edgar Allan Poe, Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Stephane Mallarme, Paul Valery
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
clișee. În literatura română se Înscriu În rândurile poeților moderni: Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi ș. a. Raportat la proză, modernismul se manifestă prin punerea accentului pe discontinuitatea eului și realitații cunoscute, pe realitatea timpului si a spațiului actualității prozatorului. Moderniste sunt romanele „În cautarea timpului pierdut” de Marcel Proust, „Ulise” de James Joyce, „Spre far” de Virginia Woolf, „Procesul” de Franz Kafka.etc uîn literatura româna, Eugen Lovinescu este teoreticianul modernismului, mișcare literară promovată prin cunoscuta teorie a sincronismului și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
universal valabil: „În realitate singurul agent al echilibrului este talentul. Când răsare geniul mor școlile. Căci În capodoperă atitudinea și maniera se distrug În actualitatea echilibrului ca proces spontan al spiritului creator. Un scriitor mare este Întotdeauna tradiționalist și Întotdeauna modernist.” De mare actualitate este și aprecierea potrivit căreia spiritul critic trebuie și el supus unei analize obiective. În aprecierea valorilor „trebuie să vedem nu mutabilitatea valorilor (criticul Îl are În vedere pe Eugen Lovinescu, adeptul teoriei „mutației valorilor estetice”) ci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
muzicii culte rusești, lucru care a dus la educarea și rafinarea spiritul artistic al publicului. Chiar dacă publicul existent este destul de restrâns, este de remarcat predilecția acestuia pentru acest gen muzical. În momentul scrierii articolului se face observația că muzica pur modernistă nu este gustată 154. Despre Pictura fineză, Horia Oprișan spune că "totul în Finlanda, chiar și arta așa numită poporană, este de esență suedeză"155. Arta contemporană finlandeză își trage rădăcinile din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
au încumetat să redea pictural această epopee. El este considerat a fi "primul pictor finez în toată accepțiunea cuvântului, atât ca manieră cât și ca fel de a trata subiectul și culoarea"160. Odată cu el, pictura finlandeză intră în perioada modernistă. Un alt pictor amintit în articol este Pekka Halonen (1865-1933). Fiu de țărani, acesta își începe studiile la Helsinki și le termină la Academia Julien, din Paris, după încheierea lor întorcându-se în țară. El este considerat "a fi cel
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
vechi și cel modern, de bulevardele largi, de clădirile din beton și sticlă. Datorită faptului că fie îi înconjoară marea, fie îi îngrădește pădurea, casele finlandezilor nu au curți, excepție făcând cartierele de vile ale celor mai înstăriți. Pretutindeni stilul modernist își face simțită prezența, iar atenția îi este atrasă de o biserică ale cărei forme îl determină să o încadreze "între garaj și clădire industrială"260. Horia Stancu menționează că această schimbare arhitecturală a orașului i se datorează lui Saarinen
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
735. Dacă articolul precedent trata perioada de început a literaturii finlandeze, articolul Literatura în Finlanda II. Vârsta de aur a prozei finlandeze. Realismul în proză. Modernismul în poezie. Teatrul se îndreaptă spre literatura secolului XX. La începutul secolului XX literatura modernistă își avea originile în opera lui Kivi și Runeberg, dar aceasta suferă transformări pe parcurs. Romanul tradițional subliniază aspectul important al relației dintre om și natură, dar are în vedere și diverse aspecte sociale, cum ar fi lupta dintre individ
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
începe să provoace ecouri în lume prin celebrul Frans Eemil Sillanpää, scriitorul finlandez care a primit premiul Nobel pentru literatură în 1939. Viziunea biologistă despre relația dintre om și natură diferențiază opera sa de cea a predecesorilor săi737. Despre literatura modernistă se menționează că aceasta pătrunde în Finlanda pe filieră suedeză. Prima reprezentantă a acestui gen de literatură este Edith Södergran. Din versurile acesteia reies tendințe ce țin de expresionism, imagism, parțial dadaism, suprarealism și futurism. În afară de Edith Södergran mai sunt
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ale culturii. În condițiile exercitării puterii culturale în textura vieții de zi cu zi, aceste teorii culturale ar putea fi percepute ca produse ale criticii culturale angajate în discriminarea, înțelegerea și evaluarea consecințelor problematicilor culturale. Astfel, de pildă, provocarea presupozițiilor moderniste despre "universalitate" și "rațiune" s-a făcut din perspectiva investigării noțiunilor de "contingență", "temporalitate" și "situație". Cât privește diversitatea de forme, practici și identități culturale, sintetizate în termenii "diversității culturale", aceasta ar fi determinată de complexitatea contextuală a vieții culturale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
reprogramarea operelor existente (când, de pildă, Mike Kelley și Paul McCarthy înregistrează actori profesioniști și modele pentru a interpreta performance-uri ale lui Vito Acconci în Fresh Acconci, 1995), habitarea stilurilor și formelor istoricizate (când, de exemplu, Sarah Morris întrebuințează grid-ul modernist în picturile ei pentru a descrie abstracția fluxului economic), folosirea imaginilor (când Angela Bulloch prezintă filmul Solaris a lui Andrei Tarkovsky, la Bienala de la Veneția din 1993, înlocuindu-i coloana sonoră cu propriul ei dialog), întrebuințarea societății ca pe un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artistului, a structurii artelor vizuale și a receptării lucrărilor artistice de după cel de-al Doilea Război Mondial au afectat statutul teoretic, respectiv combinarea efectivă a viziunilor și metodologiilor de lucru în abordarea fenomenului artistic ca practică culturală extinsă. Dacă paradigma modernistă era înțeleasă ca reflectare a umanismului liberal rațional și a credinței în progres, pe baza unor valori autonome universal acceptate, paradigma postmodernistă reflectă constituirea contingentă a oricărei narațiuni supuse arbitrarității actelor de cunoaștere și eterogenității relațiilor de putere. În aceste
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
înțelegerea unor probleme cheie ale modernismului: viabilitatea relatării lui Greenberg cu privire la infralogica modernismului, statutul artei figurative după Pollock, centralitatea problemei formei, natura abstracției picturale și sculpturale, precum și relația dintre operă și privitor. Într-o serie de eseuri, Fried opune întreprinderea modernistă artei minimaliste ori literaliste, argumentând că minimalismul ar fi un gen al teatrului, mai curând decât al artei plastice. La rândul ei, în încercarea de a înțelege fenomenul artei moderniste în dimensiunile sale istorice, teoretice și formale, Krauss și-a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]