26,397 matches
-
lor e Bucovina, că ei Sunt adevărații stăpâni ai țării. Guvernul se folosește de ei pentru a-i paraliza pe români și râde în taină de ei, știind prea bine din analele sale statistice că Sunt bejănari, aduși de boierii moldoveni pentru a li cultiva moșiile, lucru care se obicinuia în Moldova până la 1845, pe când în rolurile de contribuție era o rubrică deosebită pentru "bejănarii ruteni ". Acești oameni din vechi se pusese într-adevăr de bună voie sub autoritatea mitropolitului Sucevei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
păcatul reticenței, bagă ură între moldoveni și munteni, nu noi, care dăm fiecăruia ce-i a lui. Oare un jurnal oficial n-are voie să zică că moldovenii se bat bine? Și oare, dacă chiar ziare străine laudă pe oștenii moldoveni, atunci, dacă-i lăudăm și noi, sîntem poate separatiști? Sau e o crimă în ochii "Telegrafului" de-a rosti numele Moldovei? Noi, din contra, credem a ne putea făli cu împrejurarea de-a fi români din Moldova, cu calitățile și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că studiile precedente, ce au avut în atenție viața socială, agrară și economică din satul românesc „tratează numai câte una din aceste probleme”, informațiile fiind împrăștiate, lipsite de coeziune și continuitate, „așa încât, despre o bibliografie a studiilor istorice privind satul moldovean și evoluția lui sub toate aspectele, în timp, nu se poate vorbi încă”. Cauza neîmplinirii ar consta în lipsa, apoi raritatea și precaritatea documentară, sub aspectul cantității și calității informațiilor, impedimente invocate și de către alți preopinenți în problemă. Apreciem că nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de stabilit și localizat „hotarul acelui mai-nainte zis sat Sineștii și Dumbrăvița”, se face precizarea ca el să rămână “pre unde din vechi au ținut și pre unde au hotărât Costin postelnicul cu Umbrăreștii”. Costin postelnicul, părintele marelui cronicar moldovean Miron Costin, participase cândva la o lucrare de hotărnicie în calitate de reprezentat al statului. Iar cei chemați să-și dea girul și să garanteze exactitatea hotarelor sunt Umbrăreștii, oameni ai locurilor din vechime, cei ce dețin știința delimitărilor teritoriale ancestrale de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o jumătate de sat „Boziescii la Tecuci, parte din Obrăreți” (evident greșeala de transcriere a Umbrăreștilor) vine în „partea lui Ilie Smîncilă” (Zmucilă), fiul lui Grigore Zmucilă, care a avut soție pe Tudosca, una din fiicele marelui logofăt și cărturar moldovean. Or, se știe prea bine că majoritatea stăpânirilor, deținute anterior de Isac Balica, a trecut nepoatei sale, Elena, soția lui Miron Costin. Dar, iată că o foarte interesantă informație găsim în ispisocul domnesc emis de domnul Constantin Cantemir la data
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiului cu numele de botez Costachi, cel de familie fiind tot Costachi, de unde nevoia să semneze în acte Costachi Gavril și de unde au generat numeroasele confuzii și erori la istorici și genealogiști ce au făcut referiri la familia acestor boieri moldoveni. Observăm cum Gavriliță, în iubirea sa de neamul din care a descins, atribuie fiului mai mic din căsătoria cu Tudosica Costin, sora marelui cronicar, numele tatălui său, Costache sluger, în încercarea de a perpetua amintirea și memoria aceluia care a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dumisali vornicului Mitrii”, de la care vor trece, prin schimb, în stăpânirea lui Vasile Costache, vel comis la data aceea. Dar primul zapis, prin care se atestă o înstrăinare de ocină din satul și moșia Torceștii, este dat de „un comandant moldovean, fostul pârcălab Furdui, care aduce ca martori pe alți ofițeri de oaste”, motiv pentru primul editor al documentului, savantul Nicolae Iorga, de a-l considera drept „piesă rară” în peisajul documentaristic românesc. Prin acest zapis, pârcălabul Furdui din satul Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de lucru. Ceara aceasta, împreună cu mierea, o scot prisăcarii la vremea hotărâtă; fiindcă are un miros aproape ca de ambră și ține la razele soarelui, ei o vând cu atât mai scump...”. Superbul elogiu făcut apiculturii românești de marele învățat moldovean ne scutește pe noi de a mai insista asupra însemnătății albinăritului la români. În continuare nu vom face altceva decât să venim cu câteva frânturi din texte documentare care să demonstreze adevărul privind aserțiunea ilustrului învățat. În 10 martie 1662
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1) din „străvechi proprietari”, deci originea tribală, dacă avem în vedere sensul termenului străvechi; 2) „coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației”, înzestrate prin hrisoave și urice vechi, urmare ale unor merite deosebite, altfel spus, urmași ai vechii boierimi moldovene. Ultima teză vine în contradicție cu punctul de vedere exprimat de istoricul P. P. Panaitescu, dar și cu realitatea istorică, care prin hrisov vede „un privilegiu de proprietate dat cu pecetie domnească”, deci o așezare aservită unui stăpân (boier sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de participare a femeilor la o cotă de minimum 30% în fiecare din domeniile sale de activitate șsubl. meaț. O.F.-P.D. și „reprezentare pentru cine?!” „În națiunea română suntem și noi, Doamnelor” (Sofia Cocea, Epistola adresată tuturoru Doamneloru moldovene) Ținând cont de faptul că, potrivit Statutului Partidului Democrat, O.F.-P.D. acționează pentru încurajarea și promovarea femeii în toate domeniile de activitate, precum și pentru instituționalizarea, respectarea și punerea în practică a principiului egalității de șanse în viața politică
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Politics an unnatural practice: political science looks at female participation”, în Phillips, Anne (coord.), Feminism and Politics, Oxford University Press, Oxford, 1998. Bryman, Alan; Burgess, Robert G. (coord.), Analyzing Qualitative Data, Routledge, Londra, 1994. Cocea, Sofia, „Epistola adresată tuturoru Doamneloru moldovene”, în Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Cocea, precedate de viața autoarei, de Iulia A., București, 1862. Conway, Margaret M., „Women and political participation”, în PS: Political Science and Politics, vol. 34, nr. 2 (iunie), 2001, p. 231-233. Diamond, Irene; Hartsock
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a nu mă despărți de sfaturile curate !. Satule, învățătorul meu, îți pot purta permanent recunoștință! Tu, oglindă vieții mele! ADENDA (LEGENDE ȘI CONSEMNĂRI ISTORICE CULESE DE LA FII AI COMUNEI). Luptele pentru succesiunea la tron și rivalitățile dintre domnitorii munteni și moldoveni au avut drept urmare prădarea și incendierea satelor. La 24 decembrie 1473, Radu cel Frumos îl urmărea cu oastea sa pe Basarab, care era sprijinit de către Ștefan cel Mare pentru a ajunge la tronul Țării Românești. Oastea munteană a chemat în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sprijinit de către Ștefan cel Mare pentru a ajunge la tronul Țării Românești. Oastea munteană a chemat în ajutor turcii care, ajungând până la Bârlad, au prădat totul în calea lor. Cea mai răsunătoare izbândă obținută până atunci de un voievod moldovean a fost cea de la Podu Înalt - Vaslui, în luna ianuarie a anului 1475, când Ștefan cel Mare i-a biruit pe turci într-un loc situat la confluența râurilor Racova, Bârlad și Vaslui. Multe legende circulă și astăzi prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
râurilor Racova, Bârlad și Vaslui. Multe legende circulă și astăzi prin popor, evocând chipul luminos și faptele de arme strălucite ale marelui Ștefan. Regăsim în unele dintre aceste izvoare nescrise și date despre victorii repurtate în acele timpuri de către oștenii moldoveni împotriva unor pâlcuri de tătari pătrunse pe Valea Berheciului. Vrășmașii porniți pe jafuri și stricăciuni au fost urmăriți și zdrobiți în luptele de la Măldărăști, Tomozia, Dealu Perjului și Gloduri, în luna iunie a anului 1475. Biruindu-i pe dușmani, o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a trăit a dus o viață fără prejudecăți, care în înțelesul de astăzi al diferitor fapte comportamentale pot părea reprobabile. Iată cum ni-l descrie profesorul Nicolae Baban pe inegalabilul domnitor! Ștefan cel Mare - idol al românilor Despre gloriosul domnitor moldovean, regele Carol I spunea: „Nu veți mai da unu’ ca acesta chiar dacă mai trăiți un milion de ani”1 (1extras din cotidianul „Ziua literară”, nr. 99, 2004). A scrie sau a vorbi despre Ștefan cel Mare, cea mai mare personalitate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în fiecare noapte, în goana nebună a calului, până la Marușca cea dulce. Așa, din marea dragoste cu fata unui boier, s-a născut primul fiu al lui Ștefan, Alexandru, devenit ctitor al bisericii „Precista” din Bacău. Prima căsătorie a domnitorului moldovean este cea din 1463, cu o ruteană din Kiev, Evdochia, fiica principelui Olelco. Evdochia era o femeie frumoasă, iar în tabloul votiv de la biserica „Sf. Gheorghe” din Hârlău este înfățișată cu părul scurt, ca și Marina lui Alexandru cel Bun
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
România Mare, împreună c u 67 Basarabia, se afirmă că ”a susține că o Basarabie poate face săltarea economică a Moldovei este tot atât de nereal ca și a susține că noi moldovenii putem civiliza Basara bia. Cine nu știe că țăranul moldovean este tot atât de înapoiat ca și cel basarabean. Și unul și altul sunt ignoranți și trăiesc în mare parte în bordeie, ca troglodiții, și unul și celălalt sunt săraci și împrostiți de băutură și de clasele suprapuse care au avut interesul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad în vremuri trecute: „Ing. Sergiu Brandea, Herzlia (ne scrie despre câteva publicații evreiești din Bârlad, orașul lui I. Schechter și al lui Virgil Duda) «Ziaristul Ion N. Oprea, originar din ținuturile Bârladului, are meritul de a fi cercetat presa moldoveană. În cartea sa "Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei 266 bârlădene 1870-2003", el își apleacă cu mare atenție privirea asupra publicațiilor apărute de-a lungul unei perioade istorice, în județul Tutova și în special în orașul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
T. Pamfile, M. Lupescu, Victor Ion Popa și alții „Calendarul nostru pe 1918” din care peste două mii de exemplare le‐am trecut și împărțit gratuit în Basarabia, prin Ministerul de Instrucție, pe atunci la Iași, dar mai ales prin soldații moldoveni din armata rusească” , mărturisește George Tutoveanu lui V. Damaschin în „Scrisul nostru” nr. 1 din 1929. Și continuă George Tutoveanu: „Asupra acestui c alendar, Nicolae Iorga a scris un foarte entuziast articol în „Neamul românesc”. * Cartea vremii Cartea vremii apare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1991 și nu am fi jucat „la două capete”, după obiceiul pământului. Dar o mentalitate nu se poate schimba în câțiva ani. E nevoie de multă răbdare, de onestitate politică și de acțiune consecventă. Or, ce altceva au făcut politicienii moldoveni în toată această perioadă, decât să-și joc de destinul comunității, care le-a acordat încredere? Cum au răspuns intelectualii noștri urgențelor zilei? Ar fi fost de-ajuns să urmăm exemplul altor popoare din blocul sovietic, să împrumutăm masiv, fără
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
la Parteneriatul pentru Pace, oferit de NATO unor foste țări din blocul sovietic. Stepaniuc se face că uită sau poate fi nu știe că acest Parteneriat... este benefic pentru Armata Națională - o „oaste” săracă și umilă. Doamna Ostapciuc, președinta Parlamentului moldovean, vorbește mai puțin, dar când o face, multiplică, într-un stil personal, inimitabil, colecția de fraze înaripate cu care s-a făcut deja celebră actuala guvernare. O recentă „perlă” de acest fel domnia a lansat sa în cadrul unei vizite de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
tiraje enorme, revizuită (poleită stilistic și ideologic), reeditată aproape anual cu prilejul sărbătorilor marcate cu roșu în calendar, această „literatură artistică formativă și modelatoare” a acoperit ca o groasă plasmă toxică întreaga Basarabie, în timp ce deasupra juca tontoroiul, jubilând, scriitorul sovietic moldovean - „Baciul mieilor chirilici”, cum metaforic și-a intitulat una din cărțile sale un alt autor de manifeste lirice, ajuns prin ’92-’94 un simbol al românismului decorativ din Republica Moldova. Dar munca acestor „ingineri ai sufletului” nu s-a oprit aici
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
etc. Spălarea creierilor trebuia desăvârșită... Sentimentul românofobiei de astăzi al basarabenilor (ce-i drept, într-o continuă diminuare în anii din urmă), ura inconștientă față de propria origine și identitate este o consecință directă și a cărților scrise de scriitorii sovietici moldoveni. Acestea sunt lucrurile pe care o parte din tinerii scriitori le impută - în plan biografic - generației mai în vârstă, o categorie de literați fără regrete pentru trecutul lor laș și servil, care se încăpățânează să stea și astăzi (ajutați de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
trei ore într-un vagon suspendat care trebuie pus pe altă linie, un vagon trosnind amenințător din toate încheieturile, însă cred că se poate simplifica, respectiv civiliza, procedura controlului vamal, care acum este concepută ca un asediu asupra cetățeanului. Vameșilor moldoveni ar trebui să li se spună, dacă tot n-au înțeles până acum acest lucru, că persoanele care intră sau părăsesc Basarabia nu sunt în mod obligatoriu contrabandiști. Deci, măcar de formă, dacă nu din obligație de serviciu, să arate
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
subiect al culturii populare medievale "creație anonimă a poporului, cea mai veche și cea mai autentică" și de generos patron al culturii scrise, reprezentată aici prin Letopisețul de când... s-a început Țara Moldovei, lucrare care contribuise "la răspândirea faimei domnului moldovean"88. Nu se dădeau amănunte despre rolul domnitorului în edificarea culturii bisericești, dar se reiterau "idealurile antiotomane ale domniei lui Ștefan cel Mare", sub motiv că fuseseră înscrise și în Chronicon Dubnicense 89. Apariția manualelor alternative, redactate conform noii programei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]