2,533 matches
-
dată de unele elemente de legătură și de apărare a ortodoxiei din ținuturile ponto-danubiene prin grija Bisericii de acolo. În acele vremuri la daco-romani exista tradiția de a se îndrepta către centre creștine orientale spre creștere și desăvârșire în trăire monahală. Din dorința de a se desăvârși duhovnicește și maturiza intelectual, unii călugări de origine dobrogeană au frecventat și, chiar s-au stabilit în centrele de mari experiențe creștine: Egipt, Palestina, Siria. Este suficient a se aminti nume ilustre, precum Sfântul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
524, anul morții filosofului Boețiu. De altfel, transpunerea în latinește a scrierii anonime era cerută și garantată de un șir întreg de rude și de prieteni din aristocrație, de la Cassiodorus până la starețul Eugipiu. În anul 404, prin traducerea pravilei monahale pahomiene, Fericitul Ieronim sensibilizase societatea nobiliară din Roma față de Orientul creștin, oferindu-i satisfacțiile inedite ale ascetismului de acolo. Destinată unei respectate doamne, cum reiese din folosirea unor termeni reverențioși de adresare, epistola însoțitoare cuprinde în mod obligatoriu complimentele și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Cu ajutorul lui Eugipiu, starețul mănăstirii Sfântul Severin, fondul ei se mărise cu operele Fericitului Augustin. Poseda și unele scrieri ale episcopului Fulgențiu de Ruspe, anume dedicate ei, fiind în legătură epistolară pe teme de viață spirituală. O interesa îndeosebi experiența monahală din Egipt. Setea ei de cunoștințe despre îndepărtata Tebaidă o îndrumase către Dionisie Smeritul, admiratorul teologiei și al Bisericii alexandrine printre romani. Cu relațiile și cu amintirile sale cărturărești despre Alexandria, el și-a putut procura sigur de aici originalul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cu amintirile sale cărturărești despre Alexandria, el și-a putut procura sigur de aici originalul în limba greacă, pe care l-a tradus în limba latină. Lui îi este caracteristic fragmentul în care Sfântul Pahomie ar fi scris pravila sa monahală sub dictarea unui înger. Astăzi s-a dovedit că această imagine provine din Istoria lausiacă a lui Paladie. De la părintele vieții monahale de obște, gândul lui Dionisie Exiguul s-a îndreptat către patriarhul monahilor. La cererea unei comunități de călugări
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tradus în limba latină. Lui îi este caracteristic fragmentul în care Sfântul Pahomie ar fi scris pravila sa monahală sub dictarea unui înger. Astăzi s-a dovedit că această imagine provine din Istoria lausiacă a lui Paladie. De la părintele vieții monahale de obște, gândul lui Dionisie Exiguul s-a îndreptat către patriarhul monahilor. La cererea unei comunități de călugări, în frunte cu starețul Gaudențiu, el transpune din grecește lucrarea arhimandritului Marcel, Istoria aflării capului Sfântului Ioan Botezătorul. În precuvântarea lucrării se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
starețul Gaudențiu, el transpune din grecește lucrarea arhimandritului Marcel, Istoria aflării capului Sfântului Ioan Botezătorul. În precuvântarea lucrării se arată cinstea de care se bucură Înaintemergătorul, ca cel mai mare dintre prooroci și, totodată, ca o pildă unică de trăire monahală. Plecând de la aceia care „nu se rușinează să înjosească prin vorbe urâte ceea ce ar trebui să respecte și să imite”, autorul coboară în altă epocă a istoriei decât a lui. Povestirea reacției anticreștine a lui Iulian Apostatul (g363) era o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nici măcar prin activitatea didactică de la mănăstirea Vivarium, din Calabria, unde a predat ceea ce astăzi se numește logică formală. Poate că la această însingurare, în afara lipsei de convorbiri cu oameni învățați de talia lui, a contribuit și năzuința sa după trăirea monahală în care afla seninătate și împlinire. Cu toate acestea, imensa lui știință de carte nu i-a tulburat înțelepciunea, frumusețea și simplitatea vieții monahale, dar nici nu l-au izolat de varietatea preocupărilor bisericești ale epocii. În urma sumarei descrieri a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lipsei de convorbiri cu oameni învățați de talia lui, a contribuit și năzuința sa după trăirea monahală în care afla seninătate și împlinire. Cu toate acestea, imensa lui știință de carte nu i-a tulburat înțelepciunea, frumusețea și simplitatea vieții monahale, dar nici nu l-au izolat de varietatea preocupărilor bisericești ale epocii. În urma sumarei descrieri a genialei sale personalități, se poate înțelege de ce părintele dreptului bisericesc apusean și al cronologiei creștine nu a putut lăsa nici un ucenic, deși a avut
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pentru posteritate, au cunoscut o amplă circulație în diversele compartimente ale vieții bisericești din Țările Române: scrieri patristice necesare și pline de eficiență pentru apărarea dreptei credințe în controversele trinitare și hristologice, scrieri de edificare sufletească, mai ales în mediile monahale, canoanele Bisericii universale și lucrările de cronologie creștină. Universalismul spiritualității daco-romane s-a manifestat prin scrieri ca cele elaborate de Dionisie Exiguul, dar și prin contactele dintre romanitatea răsăriteană și cea apuseană sau prin promovarea unei împletiri de elemente spirituale
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
când spunea celor din dreapta: Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, de moșteniți împărăția care este gătită vouă de la întemeierea lumii (Mt. 25, 34)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut, 9, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 337-338) ,,Hristos a zis: Unde este comoara omului, acolo este și inima lui (Mt. 6, 21). Căci sufletul, când primește să cugete înlăuntrul minții sale la acele negrăite bunătăți, ca de niște lanțuri se dezleagă de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sânuri ca și el. Asemănarea de trai, deci, face ca mulți de la răsărit și de la apus să se odihnească împreună cu Avraam”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Către o femeie rămasă văduvă de tânără, 3, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 153) „Toate bunătățile nu au sfârșit, nu cunosc capăt, nu pot îmbătrâni, nici se veșteji, sunt fără de bătrânețe și fără de moarte. Acolo nu-i nici o tulburare, ca aici, nici un zgomot, ci multă este ordinea tuturor, cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sunt atât de bune față de cele de aici, ci ca mulțime, ci ca însușiri, încât inima omului nu le poate bănui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut, 13, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 351-352) „Acolo toate sunt liniștite și netulburate, neclintite și continue, netrecătoare și nedescrise, veșnice și nestricăcioase”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 66) „Starea viitoare a fericirii nu are sfârșit”. (Sf. Ioan
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
34, 29-30); iar în Noul Testament, fața lui Hristos strălucea pe Muntele Taborului mai mult decât a lui Moise (Lc. 9, 32)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Către o femeie rămasă văduvă de tânără, 3, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 153) „Înrădăcinează în sufletul tău învățătura spre înviere, pentru ca, dacă ești bun, dar încercat de necazuri și suferințe, să ajungi mai bun, dobândind mai multă râvnă prin nădejdile cele viitoare; dacă ești rău, să te lași
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Române, București, 2002, 255 p. 24. „Omilii la Postul Mare”, Versiune românească îmbunătățită, pornind de la ediția tradusă și îngrijită de Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 19, Editura Anastasia, 1997, 181 pp. 25. „Despre feciorie. Apologia vieții monahale. Despre creșterea copiilor”, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, 427 pp. 26. „Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență. Despre rugăciune. Despre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
era sărac și din necesitate (pentru a nu se întâmpla accidente). La geamuri existau "perdeluțe verzi". Din când în când, unul din cele 4 clopote chema, probabil, la masă. Este, la Golia, de altfel, o imixtiune mai profundă a spiritului monahal în orânduirea și viața bolnavilor. La Ospiciul Neamț nu găsim acest lucru, activitățile mănăstirii și ospiciului fiind, deși separate total, în general amicale, dar paralele. Inventarul era, în general, sărac, destul de prost întreținut, rudimentar construit. Se găsesc, alături de iconițe, care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
masivă din piatră, ridicată între anii 1551 și 1562, pe temeliile unei biserici mai vechi (vezi Imagini vechi, cap. IV, secțiunea S,p. 21), biserica cu hramul "Schimbarea la față", vreme de aproape 250 de ani (1562-1803), a fost așezământ monahal, cunoscută sub denumirea de "Mănăstirea Socola", iar în zilele noastre este locaș de cult, de alinare și de mângâiere a suferinței bolnavilor Spitalului Clinic de Psihiatrie "Socola" din Iași. Așezată în partea de sud-est a orașului Iași, în vremurile îndepărtate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
stareță a fost însăși Soltana, una dintre fiicele domnitorului. Aceste păsări rare, vestite și mult râvnite, distinse ca specie din categoria șoimilor, erau cunoscute sub numele de "socoli", conform etimologiei slavone. Numele este preluat și păstrat până astăzi de la așezământul monahal Mănăstirea Socola la așezământul spitalicesc "Spitalul nr. 7 Socola. Capul vulturului, "socol", este prezent atât în emblema antetului instituției, cât și în placheta distincției de merit a acestui spital. Ca toponim, denumirea "Socola" apare prima dată într-un document emis
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Mănăstirea Socola și, apoi, Mănăstirea Dancu". Cele de mai sus certifică o tradiție statornică, aceea de a construi biserici pe temeliile altor altare de biserici sau de mănăstiri mai vechi. Aceasta trimite la originile mult mai îndepărtate ale unui centru monahal, pierdut chiar în negura istoriei. Primul document cert și de mare valoare, prin informațiile conținute este cel datat 12 aprilie 1583, Iași, emis de Petru Șchiopul, primul domn basarab urcat pe tronul mușatin al Moldovei. Prin acest document se întăresc
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
le avea de la tatăl nostru" (document datat 16 februarie 1570, Suceava). Putem, pe baza celor de mai sus relatate, să-l considerăm pe Alexandru Lăpușneanu ctitorul de drept al acestei biserici, pentru că sigur i se datorează lui începuturile construirii așezământului monahal și dotării lui cu proprietăți, însă finalizarea lucrărilor aparține fiului său și Doamnei Ruxanda, în calitate de regentă. Rămânem la convingerea fermă, conform tradiției, aceea că cea dintâi stareță a Mănăstirii Socola, întemeiată de Domnul Moldovei Alexandru Lăpușneanu, a fost fiica sa
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să se manifeste și față de mine. El era atât de obsedat de problemele sale, încât o femeie nu ar fi găsit un loc lângă elă Fapt este că a dus de-a lungul întregii sale vieți un fel de existență monahală.“ (L. Wittgenstein, Geheime Tagebücher 1914 1916, ed. cit., p. 152.) 52 Citat după P. Engelmann, op. cit. p. 12. 52a Este de presupus că și în acest pas al vieții sale Wittgenstein a fost influențat de Tolstoi. În vremea când preda
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mod mistic, prin rugăciuni și îndurare. M. se plânge că uneori uită că trebuie să se mai roage; fiind obosită, seara adoarme. Apoi, domnul părinte spune o rugăciune, iar obiectivul și familia îl ascultă.” Mănăstirile din regiunea Iași și personalul monahal În data de 06.12.1951, se cereau printr-o adresă tabele care să cuprindă nominal numărul viețuitorilor de la mănăstirea D. și schiturile H., B., T., M., M., V. și istoricele acestora. De asemenea, se cereau istoricele de la schiturile I.B.
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
lui A.S. de la mănăstirea C., U.I. directorul școlii de cântăreți bisericești de la C., călugărul C.I. de la mănăstirea S. și G. medic. De această organizație a mai avut cunoștință episcopul O.P., arhiereul A.D., călugărițele H.I., fostă directoare a seminarului monahal de la N., B.S., stareță la A. și G.C. de la P. Agentul arată că o legătură a elementelor arătate mai sus, trebuie să fie schitul D., pe care-l vizitează des arhiereul N.M. și care era, de asemenea, frecventat de D.F.
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
B. care consideră că îl va putea folosi în viitor în ierarhia bisericească. Conștient de capacitatea sa, ambițios și dornic să promoveze, a preferat să fie hirotonit preot celib., dedicându-se monahismului, fără a exagera însă să respecte rigorile vieții monahale. Este un interlocutor agreabil, creând o bună impresie prin ușurința cu care se antrenează în discuții, prestanța, tactul și franchețea ce le manifestă în relațiile cu cei din jur. În cadrul întâlnirilor organizate, a manifestat seriozitate și interes față de problemele aduse
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
acte juridice adoptate de autoritățile publice ale imperiului. footnote> Încă de la începutul mileniului II apare ideea de act cu valoare juridică superioară cutumelor existente în diferite state<footnote Cuvântul constituție se folosește și în terminologia ecleziastică pentru a desemna regulile monahale. footnote>. Noțiunea de Constituție era folosită pentru a delimita în unele state, unele acte politice sau juridice, de simple legi sau statute. Termenului de Constituție îi era preferat cel de ,,lege fundamentală”, folosit în Evul Mediu pentru a desemna acte
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
acte juridice adoptate de autoritățile publice ale imperiului. footnote> Încă de la începutul mileniului II apare ideea de act cu valoare juridică superioară cutumelor existente în diferite state<footnote Cuvântul constituție se folosește și în terminologia ecleziastică pentru a desemna regulile monahale. footnote>. Noțiunea de Constituție era folosită pentru a delimita în unele state, unele acte politice sau juridice, de simple legi sau statute. Termenului de Constituție îi era preferat cel de ,,lege fundamentală”, folosit în Evul Mediu pentru a desemna acte
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]