3,037 matches
-
locului, rețele de înaltă tensiune cu ele, coline ies pe teșitură din procesul pămînt, apetit Patria sau Omul social, noi două ne-am cerut voie să stăm, a treia blocată în jocuri pe mobil, Lețcani biserica rotundă, gunoiul casele în morfologie cuaternară, mai multe de bunăstarea ființei în cuibul de controlori și polițiști la ultimul compartiment, oglinzile fetei cît îi pasă bărbatului de el, adică de tine, trivial spus unor crude biete ființi Sadoveanu, la doi-trei-unu? nu știu, de unde vrei să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în Dumbravă, aveau 5 ani cu pempărs, apăi dă-o-ncolo! zece luni, doi ani, munții mărginimii, vara mîncam numai cartofi prăjiți și cîrnați! unde se unește pămîntul cu cerul, sensul cu cuvintele? Orlat, i-au tras în regimentul grăniceresc, morfologia în spațiu rămîne să pună accentele demografice, Sibiel 3 km de văi, viaduct DN 1/7, Săcel haltă km 25+5 pe dosul munților de soare, apusul autotrenuri cu autoturisme, vestici răpuși în lipsa de variație a presiunii lor economice, vii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Seria Filosofie Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii Seria Istorie Victor Spinei, Marile migrații din estul și sud-estul Europei în secolele IX-XIII Seria Litere Ana Dorobăț, Mircea Fotea, Limba română de bază, vol. I, II Corneliu Dimitriu, Gramatica limbii române, vol. 1, Morfologia Seria Jurnalism Marian Petcu, Tipologia presei românești Seria Restituiri Ioan Petrovici, Curs de logică Format 1/16 (61(86) • Bun de tipar: 2002 •Apărut: 2002 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
nu palizi de teamă, ne pregăteam și noi, chiar împrumutând haine de la colegi și am avut succes. Doamna profesor Maria Papafil a murit la datorie; s-a stins după încheierea unui curs, la ieșirea din amfiteatru, în 1966. Cursul de Morfologia plantelor ne-a fost predat de profesorul Constantin Burduja, pe atunci conferențiar. Destul de robust, dar armonios proporționat, cu părul tuns scurt, asemenea unui pugilist, bine îmbrăcat și cu ochelari cu rame negre, ne-a introdus în universul plantelor străduindu-se
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
început, apoi am început să ne obișnuim. Totuși, nu puteam urmări cu atenție logica frazelor. Uneori îl monitorizam în timpul orei marcând fiecare întrerupere. Pot afirma că profesorul C. Burduja era înzestrat cu un adevărat antitalent didactic. Apăruse atunci cursul de Morfologia plantelor al profesorului I. Ciobanu de la Cluj. Pentru examen am învățat de pe cursul lui Ciobanu. După ce am trecut prin toată materia am avut curiozitatea să citesc câte ceva și din notițele scrise la orele de curs. Am rămas foarte plăcut surprins
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
vertebratelor. Aveam să-l cunosc după ce am devenit colegi la Catedra de Zoologie. A fost un mare om, un coleg adevărat dotat cu har didactic, un suflet deosebit de sensibil, un poet adevărat la propriu și la figurat. Lucrările practice de Morfologia plantelor le-am făcut cu doamna șef de lucrări Georgeta Filipescu. Era foarte bine pregătită, clară în explicații și desena foarte frumos și corect la tablă. Era deosebit de exigentă și nu zâmbea niciodată, reușind astfel să ne inhibe. Își propunea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Delage. A făcut apoi specializări în biologie marină la stațiunile Roscoff și Banyulus sur Meer. În 1909 a revenit în țară și a ocupat postul de conferențiar la Facultatea de Științe. A preluat cursul de Zoologie, desprins din cursul de Morfologie animală. A ținut primul curs de zoologie în învățământul academic. La cursul său veneau studenți de la mai multe facultăți, atât era de atractiv și de interesant. De altfel, ca urmare a cursurilor ținute și a cercetărilor sale de zoologie a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
această ocazie au fost amenajate laboratoare moderne și cabinete bine puse la punct. Cheltuielile au fost făcute de către Universitate, având sprijinul domnului rector, prof.dr. Dumitru Oprea; Am reușit să modernizez sala de curs 339 și laboratoarele de la specializările de Histologie, Morfologie animală și Fiziologie animală; Am restructurat Laboratorul de Biofizică și l-am modernizat, precum și laboratorul de Biologie celulară; Am reușit chiar să modernizez unele WC-uri. Realizări cu totul inedite reprezintă recuperarea Laboratorului de Ecologie Acvatică de la Piatra Neamț, care s-
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
biocenoză, în vederea combaterii unei insecte dăunătoare dacă nu cunoaștem structura specifică a acesteia și relațiile dintre specii, indiferent dacă folosim arma chimică sau ce biologică. Am publicat două cărți privitoare la rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural. Cercetări de morfologie animală Am abordat cercetări privind cunoașterea caracteristicilor morfologice și a structurii armăturii genitale la speciile: Charips longicornis (Hrtg.) (Fam. Cynipoidae, subfam. Charipinae); Ametastegia glabrata Fall. (Fam. Tenthredinidae) Sitona hispidulus F. (Fam. Curculionidae). Cercetări privind cunoașterea speciilor galigene care atacă esențele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
2001; Decan al Facultății de Biologie din ianuarie 2001-2004. LUCRĂRI PUBLICATE PROF.UNIV.DR. GHEORGHE MUSTAȚĂ Lucrări publicate în străinătate. Recunoaștere la nivel interna?ional. Articole publicate în anale (buletine științifice ale universităților etc.), reviste știin?ifice cotate ISI. Lucrări de taxonomie, morfologie animală, hidrobiologie și biologie marină, dăunători și complexele de entomofagi (parazitoizi și prădători). Lucrări publicate în Buletinul informativ al Univ. „Al.I. Cuza” și în unele reviste culturale și știinifice: ' Lucrări apărute în rezumat: Prelegeri universitare publicate Cursuri universitare publicate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
iar pentru perioada 2001-2003 este ales decan al Facultății de Biologie. În aceste funcții reușește unele lucruri foarte importante ca aducerea secției de Biochimie în cadrul Facultății și amenajarea unor laboratoare, modernizarea sălii de curs 339 și a laboratoarelor de Hidrobiologie, Morfologie animală, Fiziologie animală, Biofizică, Biologie celulară iar ca o realizare deosebită, înființarea specializării Biologie-Geografie și unele specializări de master. Ca realizări cu totul deosebite putem aminti recuperarea Laboratorului de Ecologie acvatică de la Piatra Neamț, desprins din fosta Stațiune Biologică, Geografică și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de Profesor; a asigurat baza logistică pentru mutarea Specializării Biochimie în spațiul Facultății, unde s-au amenajat Laboratoare și cabinete moderne, dotate cu echipamente noi; a modernizat săli de curs și laboratoarele la disciplinele: Histologie, Biologie celulară, Fiziologie animală, Biofizică, Morfologie animală, Hidrobiologie ș.a.; a susținut formarea de specialiști prin efectuarea de stagii de pregătire în Laboratoare din străinătate, cu precădere în cazul personalului didactic tânăr; în calitate de Secretar Științific al Senatului, dar și de Decan, a propus acordarea titlului de „Doctor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
curs de entomologie, susținut de domnul profesor Gheorghe Mustață, am constatat că, sentimentul de totală aversiune față de insecte, pe care îl aveam, s-a estompat în mod vădit; aceasta datorită modului în care domnul profesor ne-a prezentat aspecte privind morfologia unor insecte, convingându-mă, cu răbdare și delicatețe, că aceste făpturi nu sunt nicidecum ”urâte”, așa cum mi se păreau mie, ci unele sunt de-a dreptul ”simpatice”, ca în cazul curculionidelor, datorită rostrurilor ca niște trompe. Drept urmare, mi-am dat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
rămas fără ecou; lipsa ecoului, deci lipsa înțelegerii gândirii sale profunde și novatoare l-a durut, așa cum vom vedea, mult pe genialul autor. Până la urmă a fost recunoscut meritul său de lansare a termenilor de metamorfoză la plante și de morfologia plantelor. O altă teorie, însă mai ermetică, lansată de Goethe a fost aceea de creștere pe verticală și în spirală a plantelor. Creșterea pe verticală ar fi creșterea masculină, în timp ce creșterea pe orizontală sau spirală ar fi feminină. Nu este
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
o simplă glumă. În miturile lor, amerindienii îi conferă însă sens deplin și desprind toate consecințele ei. Cu toate acestea, după ei, opoziția nu exista la origine. Pe vremuri, povestesc amerindienii, Linxul și Coiotul erau prieteni apropiați și aveau aceeași morfologie. S-au certat însă și, ca să se răzbune, Linx i-a lungit botul, labele și coada lui Coiot ; la rîndul lui, Coiot i-a turtit botul și i-a scurtat coada lui Linx. De atunci, se opun ca fizic : extravertit
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
creadă că tocmai acestea sunt rolurile jucate de (și în) viața unei opere de geniu: să fie deschisă infinitelor sensuri. (Umberto Eco, Opera aperta). Mai mult decât atât, este o condiție sine qua non. Dar până a pune în discuție morfologia geniului, e cazul să se reliefeze prin ce semne s-a particularizat, înainte de toate, copilul obișnuit în ochii altora. Revenind la spațiul ipoteștean și admițând că geniul este un dat al naturii (sub al cărui suflu oamenii obișnuiți, oricâte eforturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tumorii de-a lungul suprafețelor pleurale și în mediastin, perete toracic (manifestată ca obliterarea planurilor grăsoase, noduli la nivelul peretelui toracic, invazia mușchilor intercostali, distrucția osoasă) sau diafragm se evidențiază mai bine decât prin radiografia toracică [13]. Astfel, extinderea și morfologia bolii pot fi apreciate mai bine. Epanșamentul pleural unilateral este o constatare CT frecventă în mezoteliom (74% din cazuri). De asemenea, se evidențiază deplasarea unilaterală a mediastinului, îngustarea spațiilor intercostale, ridicarea hemidiafragmului ipsilateral, plăci pleurale calcificate. Invazia precoce a peretelui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
infecții fungice), de fibrotorax, de empiem, de metastazele pleurale, de adenocarcinomul pulmonar, de cancerul de sân, ovarian, gastric, renal, de timom. Constatările computer tomografice care ne ajută să diferențiem boala pleurală malignă de cea benignă sunt următoarele: îngroșarea pleurală circumferențială, morfologia nodulară, îngroșarea pleurală mai mare de 1 cm, afectarea pleurei mediastinale, distrucția costală și invazia francă a peretelui toracic. Unilateralitatea sau afectarea asimetrică sunt mai sugestive pentru mezoteliomul pleural malign difuz, iar calcificarea la nivelul îngroșării pleurale sau masele pleurale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
1. Abordarea unor noțiuni fundamentale de limbă, din perspectivă didactică: 2. Formarea noțiunilor de fonetică și relevanța lor didactică. 3. Formarea și consolidarea noțiunilor de lexicologie și elemente de cultivare a limbii prin lexicologie. 4. Formarea și consolidarea noțiunilor de morfologie. Formarea gândirii structural paradigmatice la elevi. 5. Formarea noțiunilor de sintaxă. Formarea gândirii constitutiv-sintagmatice la elevi. 6. Noțiuni de stilistică și cultivarea exprimării orale și scrise a elevilor. 7. Didactica redactării. 8. Stilistica nivelelor limbii din perspectivă didactică. 9. Operaționalizarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Metode si strategii de predare a limbii și literaturii române. 23. Predarea noțiunilor de sintaxă a limbii române în gimnaziu și liceu 24. Metoda exercițiului. Concept și clasificări cu aplicații la disciplina limba și literatura română 25. Predarea noțiunilor de morfologie a limbii române în gimnaziu și liceu 26. Cultivarea limbii materne române în gimnaziu și liceu. 27. Analiza programelor, manualelor și a conținuturilor de gimnaziu și liceu din perspectivă diacronică 28. Probleme de teorie gramaticală. 29. Predarea gramaticii în școală
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
dă informații despre cum era văzut acest aspect permanent al predării limbii române în perioada didacticilor lui Papadopol și Ilioasa. Din ceea ce prezintă Papadopol, înțelegem că prin predarea vocabularului, ca scop principal al programei, se înțelegea de fapt și predarea morfologiei, respectiv a formelor flexionare ale cuvintelor, rezultate în urma declinărilor, activitate numită „lecțiuni de cuvinte”. Lecțiunile de cuvinte erau lecții speciale unde se practicau însă memorări mecanice de „cuvinte și nuanțe”, „expresiuni și construcțiuni” (Papadopol, 1925: 21), scoase din context, ceea ce
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
liceu și de la 13 la 11 pentru gimnaziu)”, tocmai în momentul în care „noua noastră situațiune politică ne-ar fi cerut o sporire a lor” (Papadopol, 1925: 63), astfel că - spune Papadopol - la clasa a IV-a se renunță la morfologie, la clasa a V-a nu se mai fac „genul istoric” și „științele naturale”, la clasa a VI-a se face „genul retoric pe jumătate”, la clasa a VII-a, materia se oprește la M. Eminescu, iar la clasa a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
naturală, asupra: a) rezumatului operei, b) cadrului; c) ideei și sentimentului fundamental d) ideilor și sentimentelor secundare”; „Ca formă - ele vor privi - cu toată stăruința cuvenită cele trei elemente ale formei cu componentele lor: a) limba privită ca vocabular, ca morfologie și ca sintaxă; b) stilul, tratat ca stil în genere și ca imagine și c) versificația, discutată ca ritm, măsură, cezură, rimă și strofă” (Papadopol, 1925: 119). XVIII. Exerciții de critică școlară Papadopol descrie această activitate, precizând inițial accepția termenului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a școlilor de surzi, în condițiile predării limbii pe baza comunicării verbale, Rped., XIII, 1964, nr.1, p. 89-101. [25] POALELUNGI, Gh., Gramatica în școală, în Gazeta învățămîntului, XVI, 1964, nr. 781, p. 3. [26] POPESCU, ȘTEFANIA, Corelarea cunoștințelor de morfologie și sintaxă, în Gazeta învățămîntului, 1964, p. 777. [27] POPESCU, ȘTEFANIA, Corelația dintre studierea noțiunilor teoretice de gramatică și formarea deprinderilor de scriere corectă, în Rev. Ped., XIII, 1964, nr. 1, p. 53-74. [28] POPESCU, ȘTEFANIA, Predarea subordonatelor circumstanțiale de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
3, p. 144-148. [19] POPESCU, I., Probleme de gramatică și stilistică în școala generală și liceu, București, Editura didactică și pedagogică, 1967, 135 p., LR, 17, nr.3, 1968, 284. [20] POPESCU, ȘTEFANIA, Culegere de exerciții gramaticale cu noțiuni de morfologie și sintaxă, București, 1968. [21] POPESCU, ȘTEFANIA, Elemente de instruire programată în predarea limbii române la clasa I, în Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată, 1968, p. 33-51. [22] RĂDULESCU, ȘTEFAN, Predarea limbii române în clasa a III-a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]