1,753 matches
-
făcea să evit să fac zgomot. Probabil că o parte din mine se temea să nu fie descoperit. Nu prea mă am la inimă cu Stegemann, mai ales de la Paștele trecut când am reușit să vărs cafea fierbinte pe un morman de role de film - din păcate, nu doar pe filmul care figura În programul din seara respectivă, ci și peste câteva bobine, proprietate personală a șefului. Dacă n-ar fi fost Else Oloaga, care și-a asumat vina, sunt convins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cartofi. Dar am coborât doar eu. De când au Început lucrările la noua stație de metrou cu câțiva ani În urmă, haosul se instalase În acestă parte a orașului. Totuși, oamenii reușeau cumva să evite gropile din stradă, munții de moloz, mormanele de cărămizi și grinzile de lemn, gri și prăfuite, Îngrămădite de-a lungul fațadelor. Am trecut pe lângă trei femei așezate somptuos pe niște navete de bere răsturnate. Pe o bucată de pânză au Împrăștiat câteva tacâmuri ruginite și niște ace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
gura Îmi era atât de uscată ca acum câteva secole când cineva mi-a scos larva aia din gură. Am Încercat să mă ridic, dar picioarele mi-au cedat. Nu pot să spun cât timp am zăcut pe jos, un morman de membre neafectate și mișcări Întrerupte. Dar sentimentul de greață păli, astfel că am reușit să mă ridic epuizat și să mă așez cu spatele sprijinit de capătul scurt al canapelei. Nici un gând, nici o palpitație, nici o durere. Filmul, despre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
poate spune că suntem cu desăvârșire singuri În această Încleștare, fiindcă străzile, cu numele lor antediluviene, gravate pe plăcuțe de tablă, iau și ele parte la ea, la fel și pietrele funerare ale atâtor sfinți Împrăștiate În toate direcțiile, și mormanele de gunoaie care zac În așteptare la aproape fiecare colț de stradă, și gropile imense și hidoase de pe șantierele de construcții cărora le vor lua curând locul clădiri moderne, țipătoare, și pescărușii...Cu toții ne ieșim din fire când cerurile se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să fiu un individ decent, nu m-am băgat în borșul nimănui, mi-am văzut în legea mea de propria-mi treabă, negustor cinstit, drămuindu-mi uneori cam avar păguboasa tarabă, și-ntr-acest chip vremea a curs pe lângă mine, istorie printre mormane de ruine, am fost, îmi place să cred, un "om de bine" nefăcând nici câinilor, nici semenilor mei nici cel mai mic rău, uneori, eeeei, o recunosc, m-am cam tăvălit nesimțitor, ca prietenul meu porcul, în tău, uitând și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în diferite cuști pagini care au de fapt identități multiple. Biografiile sunt uneori niște superbe romane de aventuri, în timp ce romanele sunt niște eseuri deghizate... I-am mărturisit atunci la rîndul meu că îmi făcea o mare plăcere să răscolesc printre mormanele sale de cărți. Dezordinea din librărie (sau poate modul savant în care construia el această dezordine) îmi oferea surprize uluitoare. Cînd sub o antologie de literatură erotică descoperi un eseu despre teatrul rus dintre 1905 și 1935, iar apoi un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de artă a așteptării. ori de cîte ori rămîneam complet singur în librărie (Domnișoara ri nu era întotdeauna cu mine) mă cuprindea un soi de panică surdă. în mod ciudat, cînd Bernard era așezat la micul său birou din spatele imenselor mormane de cărți, mai nimeni nu intra în librărie, dacă aveam doi sau trei vizitatori pe zi. în absența sa, însă, numărul vizitatorilor se dubla sau se tripla. era ca și cum diverși adoratori de cărți ar fi așteptat undeva, ascunși, plecarea lui
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
o librărie ca a noastră se întîmplă ceva miraculos, iată, din ce în ce mai mulți vizitatori vin și-și lipesc urechile de cărți. De altfel a trebuit să notez acest avertisment discret pe o bucățică de carton și să-l pun pe primul morman de cărți, astfel încît să fie vizibil imediat ce intră cineva. „Vă rugăm nU atingeți cărțile cu urechea.” Pentru că de cîteva luni situația este jenantă, indivizii vin și aproape că își lipesc timpanele de cărți. Puțini vizitatori le mai răsfoiesc cu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
și cu un stetoscop, dar n-am auzit nimic... Deși, de cîteva zile, parcă începe ușor să mi se deschidă creierul, parcă încep să aud un fel de pîlpîit... — Vreau și eu... — Domnișoară ri, degeaba vă lipiți urechea de acest morman de cărți, nu așa poate fi ascultat concertul lor subtil. Și, în plus, ele dau concerte scurte, uneori durata acestora poate fi de cîteva secunde, sau chiar mai puțin. în plus, toate aceste concerte sunt polifonice, sunetele vin din diverse
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
stropșesc uneori unele la altele... explicația mea venea însă prea tîrziu, Domnișoara ri dori să fie iubită, palpată, strînsă în brațe, acoperită cu vorbe, mușcată, sărutată minuțios și pătrunsă pe acel fond muzical imperceptibil, goală printre cărți, întinsă între două mormane de cărți... Faptul că dintr-un moment în altul ar fi putut să intre în librărie un vizitator sau chiar să se întoarcă domnul Bernard nu o inhiba pe Domnișoara ri, dimpotrivă, o excita și mai tare. Domnișoara ri dorea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
fine și de cămăși albe... soția mea mai pusese la uscat tot felul de perdele din in precum și alte veșminte albe și vaporoase. adunîndu-le simțeam cum toate freamătă între mîinile mele, am simțit chiar nevoia să-mi scufund fața în mormanul de pînze și texturi, uscate de vînt și parfumate... eram încîntat de acest apartament, iar din încîntarea mea deduceam faptul că era nou, se întîmplase, deci, ceva miraculos în viața noastră și aveam acces, iată, la un alt standing. Credeți
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
un magazin de motociclete și ai încercat cu o motocicletă japoneză. ai mai încercat cu o saltea pneumatică și cu o barcă pneumatică. ai încercat cu unul dintre manechine și mai tîrziu ai încercat să provoci o orgie colectivă cu mormanul de manechine. ai intrat în magazinele cu ustensile erotice și ai adunat toate femeile gonflabile. Le-ai urcat în apartamentul tău și le-ai umflat pe toate. apartamentul ți s-a umplut pînă la refuz cu corpuri pneumatice de femei
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
a cui e terenu? Mergeți și verificați la primărie.“ „Mi s-a părut mie că soarele apune mai devreme. Acu-mi dau seama că era de la blocuri.“ Da-n jurul lor iarbă. Nici urmă de materiale de construcții, nu tu mormane de moloz, o groapă, o bucată de țeavă aruncată, măcar vreun drum care să ducă de la stradă până la intrare. Să fi fost vreo 100 de metri, pe puțin. Câmp. Și iarba, intactă. Ziceai că le-a scuipat copilul lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
dat așa din cap, și s-a dus mâhnit la curte... Ce să-i faci? Boier, boier, da’ are și el scârbă!... Hm! Așa-i! Hai la bordei! adăogi moșneagul făcând semn de îndemn cu capul. Trecură printre coșere, printre mormane de pleavă și ciucalăi - și bubuitul de vânt al vânturătorilor scăzu. Niță ridică ochii și zări în ușa bordeiului numai o clipă capul Marghioliței. —Fată hăi! strigă bătrânul când se apropiară; și începu a râde. N-auzi tu, Marghioliță!... ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Sărut mâna... sărut mâna... mormăi în barbă Isailă. — Ia și noi, mai pregătim lumea pentru iernatic... zise Niță zâmbind și privind spre Marghiolița. Neamțul Anton își trecu luleaua dintr-un colț de gură în altul și se așeză pe un morman de piei de oaie. Dădu numai din barbă și-și mișcă luleaua în jos și mormăi ceva gros. —Gutborgă ! gutborgă! zise râzând și dând din cap spre el Isailă cojocarul. Neamțul zâmbi și el și-și scoase luleaua din gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Manu- che, pisica despre care am scris altă dată, pe Bubu nu-l interesează vânatul decât ca informație științifică: cum se comportă vietățile în captivitate și în condiții de tortură fizică și psihică. Manuche, da, ea nu ierta nimic. Făcea mormane din păsările și din șoarecii pe care îi vâna. Cu timpul, calificarea și pretențiile ei crescuseră peste măsură, strechieta trecând la vânătoare de iepurași. Nu de câmp, ci capturați din curtea unui vecin, care, neavând ceva mai bun de făcut
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
oarbă, clipind des, ochelarii așteaptă, cuminți, afară, în coșulețul de bambus; oricum nu ți-ar fi fost de folos. Tragi aer în piept, deschizi ușa, lemnul subțire alunecă ușor. Frigul te izbește în obrajii fierbinți. Traversezi cărarea îngustă, săpată între mormane de zăpadă, spre bazinul înfășurat în abur ca într-o lacrimă. Cobori cu frică, să nu aluneci, te ții de stâncile care îi desenează conturul alb. Este cald și bine aici, în apa care se deschide pentru a te primi
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
obsesii care mai mult se ghiceau. Purta o rochie cu flori mari și palide, pe un fond verde-cenușiu, legată cu un cordon subțire și lung, dar pe urmă n-a mai știut exact cum arătau hainele ei, pentru că deveniseră un morman de rufe risipite lângă pat și tot ce mai vedea, la lumina stelelor strecurată printr-o fereastră îngustă și în parte acoperită cu o draperie, erau carnea ei parcă mult prea albă și dinții albi strânși cu încăpățânare. Îi auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a izbit în față căldura răcoroasă a orașului zvâcnind, zumzet și vuiet neodihnit și prăfos, oameni grăbiți, claxoane, chiote de copii, țărani și precupețe ademenind pe glasuri diferite cumpărătorii, în piața de alături, către legumele și fructele stivuite în imense mormane strălucind colorate, înghesuială și frânturi de vorbe, palpitația colosală și indiferentă a orașului continuând să trăiască în atotputernicia lui, palpitația indiferentă a orașului deasupra căruia se legănau nesigur zdrențe de nori și frunze moarte. Acum știind că trebuie să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-l izbește în pupile, îl face să lăcrimeze, îl obligă să-și pună ochelarii. A mers încet, a traversat parcul, a privit cu gândul aiurea fața lacului încrețită de vânt, pe care săltau bărcile închiriate de adolescenți, a călcat peste mormanele de frunze uscate, a trecut prin vacarmul pieții, pe lângă vitrinele goale sau cu mărfuri inestetic aranjate, a privit la sfârșit pereții murdari pe care prinsese în ace cu gămălie peisajele nordice, aisberguri, fiorduri, păduri, lacuri înghețate, vălătuci de nori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu se mai simțea prizonier. Cel puțin așa a crezut. Atunci a început să-și scrie gândurile pe frânturi de hârtie, pe caiete, pe colțuri de ziare pe care le lăsa răspândite pretutindeni în cameră, după ce i se strânsese un morman diform lângă bibliotecă, puțin îi păsa dacă și mai ales când avea careva să-și arunce privirea asupra lor, fie și din simplă curiozitate. De fapt, știa că n-avea cine s-o facă, nu mai trecea nimeni pe acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fie o eroare, dar, pe urmă, am înțeles că așa trebuie să fi fost, că era posibil ca astfel să se fi întâmplat totul. L-am vizitat din nou. Se schimbaseră multe în camera lui, dispăruse - probabil de multă vreme - mormanul de hârtii. A rămas doar una pe care nu știu de ce o luasem cu mine, de prima dată, îmi părea extraordinar de frumos scrisă. Era schimbat și el, nu numai la suprafață, mai împlinit și bărbat normal. Dar era cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
să facă așa ceva, prizonierii excavaseră parțial mormintele Înguste. Dar efortul de a mai da Încă o dată cu hîrlețul era acum prea mult pentru văduvele misionare. Morții erau Îngropați deasupra, pămîntul scos fiind adunat În jurul lor. Ploile abundente din lunile musonice netezeau mormanele, conturînd siluetele trupurilor de sub ele, de parcă micul cimitir de lîngă aeroportul militar voia cu tot dinadinsul să-i reînvie pe cîțiva dintre milioanele de morți din timpul războiului. Ici-colo, un braț sau un picior ieșeau din morminte, membrele adormiților luptîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
că nu scăzuse În cei trei ani, nu pentru că la Lunghua ar fi fost o slabă activitate sexuală, ci din cauză că anticoncepționalele erau prea valoroase ca unități de schimb ca să fie folosite În scopuri neproductive. CÎnd jucau poker, marinarii americani foloseau mormane de prezervative drept fise. Era de două ori ironic, Îl auzise Jim remarcînd pe doctorul Ransome, că valoarea lor continua să crească, deși aproape toți deținuții din lagăr erau fie impotenți, fie sterili. Basie cercetă prezervativele, nemulțumit că erau atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Ruinele clădirii, grămăjoara de resturi rămase după dezastru și adunate în mijlocul scenei figurează, prin chiar puținătatea lor, măreția sumbră a sfârșitului vieții, a sfârșitului lumii. Teatru al timpului „de după catastrofă”, teatru construit din „ce a mai rămas”, adică dintr-un „morman de trupuri neînsuflețite și dintr-un maldăr de rămășițe și de obiecte”, teatrul lui Kantor este, inevitabil, și un teatru al strigoilor, care „încep să trăiască din nou”, „încep o a doua viață”, dar care au uitat totul din cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]