1,969 matches
-
să știe acest lucru și să organizeze procesul învățării astfel încât să preîntâmpine asemenea stări și trăiri ale cursanților adulți. Cu toate că se știe că „se poate învăța din orice experiență trăită” (fie ea și una negativă, neplăcută), totuși, învățarea este susținută motivațional, în primul rând, de experiențele anterioare semnificative ale adultului, trăite de acesta pozitiv și încheiate cu succes. Confortul psihologic menit să susțină implicarea adultului în procesul învățării actuale este foarte important. Adulții nu doresc să participe la programe de formare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ridicat etc.) îi determină pe adulți să învețe mereu. Oamenii devin din ce în ce mai conștienți de faptul că satisfacerea unor nevoi, dorințe și aspirații psihoindividuale este de neconceput fără dezvoltarea personală, deci fără învățare. Pentru adulți, factorii cu cea mai puternică forță motivațională în realizarea învățării sunt de origine internă. Motivația intrinsecă este predominantă în realizarea învățării de către adulți. 5. Adulții au o imagine de sine bine conturată și consolidată, autodefinindu-se ca persoane autonome, independente și responsabile Față de copil, care este dependent
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
membrilor Populația de actuali și potențiali membri este departe de a fi omogenă și, astfel, o singură abordare față de aceștia este departe de a fi suficientă într-o rețea. Ei provin din culturi organizaționale diferite și, ca urmare, au strategii motivaționale diferite. Astfel, rețelele au de-a face cu o varietate mare de participanți, de la „inovatori” la „mai puțin entuziaști”, organizații, consorții internaționale, întreprinderi mici și mijlocii, provenind din toate sectoarele de activitate. Cu toate că această diversitate reprezintă sursa de energie a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care le putem accesa. Analiza populației-țintă este procesul ce urmărește identificarea caracteristicilor grupului de potențiali beneficiari avuți în vedere, încercând să obținem date referitoare la: nivelul de instruire, experiența anterioară a individului (de viață, profesională, educațională, urmărind valorificarea acesteia), factorii motivaționali (Ce îl determină să participe la curs? Ce interese și ce așteptări are?), competențele și stilul de învățare, caracteristicile fizico-demografice (timp disponibil, situație familială, vârstă, domiciliu, resurse disponibile; de exemplu, accesul la tehnologii de informare și de comunicare și competența
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o idee și mai concretă decât un vis, o imagine (sau o descriere) pozitivă a unei realități mai bune, proiectată într-un viitor bine definit. O viziune trebuie să fie pozitivă și dezirabilă, pentru a se putea constitui ca element motivațional al organizației. Oamenii muncesc dacă sunt motivați și vor fi motivați numai muncind pentru un scop dezirabil. Este important să reținem faptul că, în orice context organizațional, putem folosi bani (salariul sau onorariul) numai pentru a cumpăra forța de muncă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Cuvânt înainte Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Copilul poate fi deprins încă de la o fragedă vârstă să își analizeze actele, deprinzându-se
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
evaluarea îndeplinește și această funcție de „pronosticare a nevoilor și posibilităților viitoare ale elevilor sau ale instituțiilor de învățământ”. Funcția prognostică asigură stabilirea zonelor performanțelor viitoare ale elevilor, prin teste de aptitudini, teste de capacități și de abilități specifice. e) Funcția motivațională Această funcție stimulează activitatea de învățare a elevului și se manifestă prin valorificarea pozitivă a feedback-ului oferit de evaluare, în sensul autoevaluării. Sunt stimulate autocunoașterea, autoaprecierea și metacogniția în raport cu obiectivele formării profesionale. Aplicându-se principiul feed-back-ului, în funcție de rezultatele pregătirii
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
motivații lăuntrice față de învățare. Ea are efect formativ și se raportează la diferite capacități ale elevului în funcție de progresul realizat și de dificultățile pe care le are a depăși. Elevul are nevoie să se autocunoască, fapt cu multiple implicații în plan motivațional. El să aibă un program propriu de învățare, să-și autoaprecieze și valoreze și să-și pună în valoare propriile atitudini. Sarcina cadrului didactic este de a pregăti elevii pentru autoevaluare, de a-i face să înțeleagă criteriile după care
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
II.2. Forme ale autoevaluării Modalitate de evaluare cu largi valențe formative, Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Mijlocul principal pentru formarea capacităților autoevaluative la elevi îl constituie modul de apreciere al învățătorului. În condițiile în care aprecierea elevilor va fi făcută după criterii esențiale, obiective, constante, unice pentru toți elevii, această apreciere va deveni
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
practice și orale. III. AUTOAPRECIEREA CORECTĂ A RANDAMENTULUI ȘCOLAR. DATELE UNEI CERCETĂRI Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Începutul școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas important în formarea capacității de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
elaboreze singuri ipoteze, să tragă concluzii; formează responsabilitatea și curajul în afirmarea propriilor soluții; formează un stil activ de muncă. Pe plan psihologic situația-problemă reprezintă o stare conflictuală care rezultă din trăirea simultană a două realități, de ordin cognitiv și motivațional, incompatibile între ele: pe de o parte experiența trecută, „adevărul de ieri”, iar pe de alta, elementul de noutate și surpriză, „adevărul de azi”. Experiența trecută este cuprinsă explicit în datele inițiale ale problemei, iar surpriza, necunoscutul, fiind sugerate și
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
De aici putem concluziona că acest tip de compuneri erau de fapt atât exerciții lingvistice, cât și lecții de moralitate. În 1651, pe când avea numai treisprezece ani, a tradus o parte din opera lui Caesar De Bello Gallico, o lucrare motivațională în acele timpuri pentru toți politicienii și generalii de armată. A citit Istoria Franței, a desenat hărți, a studiat matematica, a luat lecții de dans și de conversație. Pe întreaga durată a acestei perioade, în umbra reginei mamă, a cardinalului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
gesturi, deprinderi, obișnuințe, atitudini și comportamente de consumator se formează din fragedă copilărie. Dacă viața poate fi Înțeleasă ca o succesiune de crize și conflicte pe care le avem de rezolvat, aceste crize sunt izvor de provocări, stări afective și motivaționale, care cer conduite și comportamente variate și creatoare pentru rezolvarea lor. Pe măsura ce studiile au progresat În acest domeniu, a devenit clar că investigarea comportamentului consumatorului necesită o abordare pluridisciplinară În care un rol esențial revine științelor comportamentale mai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
despre aceasta. Atitudini și comportamente. Relația dintre atitudine și comportament este una complexă. Între atitudinile și comportamentele unei persoane pot exista relații de convergență sau de divergență. Relațiile de convergență relevă că anumite atitudini determină anumite comportamente. Atitudinile constituie forța motivațională și direcțională care generează un comportament specific, sunt cauza acestuia. Schimbarea atitudinilor unei persoane ne va determina și modificarea comportamentului acesteia. Dar, În anumite situații, constrânși de Împrejurări, oamenii Întreprind acțiuni, dezvoltă comportamente În discrepanță cu atitudinile lor prealabile, cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atât prezența unor atitudini antisociale (negative) determină și ghidează comportamentul deviant, cât mai ales, absența atitudinilor sociale pozitive. De aceea este necesar să acționăm pentru formarea unor atitudini pozitive care să determine comportamente corespunzătoare. Atitudinea, În calitatea ei de factor motivațional, este cauza acestuia. Totodată, comportamentul (efectuat) determină modificarea atitudinilor prin fenomenul de (auto)justificare postacțională ca expresie a nevoii de autoconsistență a individului. De fapt, Între atitudine și comportament există o relație de cauzalitate circulară, rolul esențial revenind relației de la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
complex și multidimensional, alcătuit dintr-o componentă cognitivă (referitoare la opinii și la convingeri), una afectivă (stări emoționale și preferințe evaluative) și una comportamentală manifestă. Sistemul atitudinal al unei persoane prezintă o organizare și o structură dinamică, fiind, alături de sistemul motivațional și de trăsăturile temperamentale, un vector al conduitei acesteia. Atitudinile au la bază evaluările indivizilor cu privire la caracteristicile obiectelor la care se referă. Atitudinile constituie un fenomen bipolar, variind, ca direcție și ca intensitate, Între un pol pozitiv (atitudini favorabile) și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
al acestuia, fiind determinată de caracteristicile specifice, convingerile, obiceiurile pe care fiecare individ le prezintă. Desigur, există o diversitate de caracteristici și de aceea structurarea lor este dificilă. Trăsăturile definitorii ale personalității influențează atât mecanismul perceptual, cât și pe cel motivațional și deci comportamental, dar Încă nu se poate explica cu claritate natura acestor legături și succesiunea Înfăptuirii lor. Dintre activitățile de marketing, care au la bază trăsăturile de personalitate se pot evidenția: fidelitatea față de produse și mărci de produse, atitudinea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Această dorință nesatisfăcută poate să apară ca urmare a unor stimuli interni sau externi, ce pot fi de natură: demoeconomică, psihologică, sociologică etc. Variabilele implicate În apariția necesității, diferă considerabil de la o situație la alta, dar Întotdeauna este prezentă cea motivațională, dacă nu direct prin mobiluri (motive), atunci indirect prin personalitate și stil de viață, prin valori culturale sau grupuri de referință (S. Stanciu, 2000) Căutarea informației. Cercetarea Începe cu descoperirea internă de informații, care reprezintă procesul mental de regăsire În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acțiunilor În direcția unor obiective mai mult sau mai puțin precizate, motivația constituind totalitatea acestor structuri (Caluschi Mariana, 2001) care acționează ca un vector orientativ, energizant al comportamentului. Referitor la adoptarea deciziilor economice privind perspectivele pieții este relevantă cunoașterea elementelor motivaționale care predomină, dacă predominante sunt cele generale, se poate face o prognoză asupra comportamentului consumatorului, dacă predomină cele individuale șansa scade simțitor. Specialiștii apreciază că motivația de consum este constituită În cea mai mare parte din elemente ideatice și comportamentale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
teoria câmpului psihologic a lui K. Lewin (1935); teoria disonanței cognitive a lui L. Festinger (1957). Considerăm că este utilă În acest context, pentru Înțelegerea comportamentului consumatorului, prezentarea modelului explicativ al lui A. Maslow. Psihologul realizează o clasificare a trebuințelor motivaționale În câteva categorii mari (inițial În cinci, În ultimile variante ale teoriei opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
clienților, vor transforma emoțiile și tensiunea negativă În stări emoționale pozitive În relație cu producătorii, angajatorii sau compania respectivă. Dacă În timp așteptările clienților sunt astfel onorate, crește Încrederea clientului În serviciile oferite, În companie se țes legături emoționale și motivaționale ce vor susține și Întări lolialitatea și fidelitatea clientului. c) Mândria ca rezultat al relației de Încredere și integritate sstabilizate. Clienții loiali dezvoltă și sentimentul de mândrie că achiziționează produse de la acele companii. Cuvintele chieie În acest context sunt „demnitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
subcultura și clasa socială, precum și grupurile de referință, familia, rolurile și statusurile asumate vor genera orientări diferite În preferințele de consum. Un set complex de factori care asigură caracterul specific al răspunsurilor comportamentale este reprezentat de trăsături de personalitate, structuri motivaționale și strategii de prezentare a sinelui. Raportând analiza științifică la fiecare din dimensiunile menționate se pot distinge o serie de tendințe dezvoltate la nivel mondial cu privire la comportamentul consumatorului În dinamica pieței de textile și confecții: În funcție de tipul de cultură, individualist
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca observator care percepe influențele, dar mai mult decât atât, exercită influență, fiind el Însuși determinant al creativității și schimbării, creator de tendințe prin exprimarea asertivă a dorințelor și nevoilor sale. Comportamentul consumatorului poate fi stimulat de structuri atitudinale și motivaționale care Îl definesc ca personalitate, Însă se poate dezvolta și circumstanțial. Stresul societății contemporane Îi determină pe indivizi să descopere noi metode de copping. Comportamentul de consum tinde să se extindă și sub această formă de strategii de adaptare la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motivației comportamentelor dezvoltate într-o organizație. Banii și motivația muncii sunt într-o permanentă interacțiune în mediul organizațional. Salariul reprezintă contravaloarea muncii prestate și un stimulent pentru o implicare de calitatea în activitățile viitoare dintr-o organizație. Autoarea studiază implicațiile motivaționale ale atitudii față de bani în sistemul bugetar și mediul privat. Ne atrage atenția asupra factorilor motivaționali care determină productivitatea muncii. În sistemul bugetar, motivația cea mai puternică este valoarea adăugată produsă prin interacțiunea cu oamenii, contribuția la calitatea vieții acestora
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
mediul organizațional. Salariul reprezintă contravaloarea muncii prestate și un stimulent pentru o implicare de calitatea în activitățile viitoare dintr-o organizație. Autoarea studiază implicațiile motivaționale ale atitudii față de bani în sistemul bugetar și mediul privat. Ne atrage atenția asupra factorilor motivaționali care determină productivitatea muncii. În sistemul bugetar, motivația cea mai puternică este valoarea adăugată produsă prin interacțiunea cu oamenii, contribuția la calitatea vieții acestora. În mediul privat, condițiile salariale sunt dependente de profitul firmei și oferă angajatului acces la o
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]