3,345 matches
-
Țuguieta (în 2003). În ambele cazuri, analiza osteologică a indicat prezența unei perechi umane (bărbat și femeie). Însă, între cele două descoperiri funerare există multe diferențe, nu doar etnice, ci și în privința situării geografice (primul pe șes, celălalt într-o movilă), adâncimii (1,85 m primul mormânt și 0,80 m cel de-al doilea) și a componentelor inventarului: cel creștin conținea un cosor (pl. LXXII/16), cel păgân avea o zăbală dintr-o singură tijă, cu două verigi la extremități
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au găsit pe vasele turanicilor de la Sarkel - Belaja Veja. Cât privește forma și decorul alveolat similitudini se întâlnesc și în mormântul alogen de la Tuzla - Tatarbunar (Odessa). 2.2.1. Inventar funerar Multe din descoperirile funerare alogene erau situate în interiorul unor movile, la adâncimi care variau între 0,65-1,15 m. Inventarele aveau de regulă ofrande animale, de la cai (cranii, copite, sau alte părți din corp). Din cele nouă morminte alogene, doar în cinci s-au găsit oseminte de animale, însă prezența
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alte regiuni ale Europei de răsărit, demonstrează că nomazii se deplasau în grupuri mici și nu staționau multă vreme într-un singur loc. Majoritatea mormintelor turanice erau tumulare și, foarte rar, plane (pentru nomazii sedentari). Uneori au fost întrebuințate secundar movile din epoca neolitică pentru înmormântări nomade, situație semnalată în Muntenia (călăreți nomazi depuși în tell-uri neolitice). Ca orientare, mormintele turanice erau pe axe diferite, dar majoritatea aveau direcția V-E (cele datate în secolele X-XII), iar ulterior, în veacurile XIII-XIV
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
veche românească, similar situației de la Băneasa și Berești (Galați). Nouă din cele 11 descoperiri funerare aparțin turanicilor și s-a remarcat că cei înhumație (de regulă războinici, un singur mormânt de copil - M2, de la Banca), erau așezați de obicei în movile, majoritatea orientați V-E, asemănător creștinilor și aveau în inventar (Anexa 1, tabelele 4-5), pe lângă ofrande (cranii sau părți din corpul cailor), multe obiecte de harnașament (șa, zăbale, potcoave) și arme (vârfuri de săgeți, de lance, cuțite, arcuri), mai rar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unele microregiuni ale bazinului. Totodată, teritoriul străbătut de turanici și unde s-au găsit numeroase vestigii funerare este zona actualului oraș Bârlad, ales datorită condițiilor fizico-geografice (lunca Bârladului fiind ideală pentru creșterea animalelor) și a configurației solului (prezența multor tumuli, movile, preferate ca locuri de înmormântare). În zona Bârladului și pe întreg teritoriul județului Vaslui au fost identificați aproximativ 190-200 de tumuli (majoritatea necercetați), ce ar putea adăposti morminte ale războinicilor alogeni. Estimarea este întrecută de numărul mare al complexelor funerare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
identificați aproximativ 190-200 de tumuli (majoritatea necercetați), ce ar putea adăposti morminte ale războinicilor alogeni. Estimarea este întrecută de numărul mare al complexelor funerare de pe teritoriul județului Galați, unde au fost identificați peste 400 de tumuli. Repertorierea și cartografierea acestor movile tumulare au dus la împărțirea lor în patru grupuri: grupul Ghidigeni (I), grupul Bădeana-Bârlad (II), grupul Banca-Roșiești (III) și grupul Crasna-Vaslui (IV), dintre care cel mai numeros este Bădeana-Bârlad (57 movile). Potrivit repertoriului arheologic și al hărților adiacente, se poate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
identificați peste 400 de tumuli. Repertorierea și cartografierea acestor movile tumulare au dus la împărțirea lor în patru grupuri: grupul Ghidigeni (I), grupul Bădeana-Bârlad (II), grupul Banca-Roșiești (III) și grupul Crasna-Vaslui (IV), dintre care cel mai numeros este Bădeana-Bârlad (57 movile). Potrivit repertoriului arheologic și al hărților adiacente, se poate urmări o evoluție a numărului siturilor, al cărui apogeu este înregistrat în perioada secolelor X-XI, când procentul așezărilor și implicit al locuitorilor crește (chiar și în microregiunile mai slab populate), situație
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
decor incizat orizontal și vălurit, din secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 115; Teodor 1997c, p. 83. 49. Drăgănești (comuna Drăgănești), județul Galați a) Bursucărie: într-o movilă, situată la 3 km vest de gara din localitate, s-au găsit resturile unei locuințe cu ceramică lucrată la roată, fină, cenușie sau roșie și alte obiecte diverse din veacurile IX-X. Această locuință era suprapusă de un mormânt turanic din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1963. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p. 140. c) Grădinărie: pe locul grădinii de zarzavat (punct numit și Stâna Costești), situată între apa Bârladului și o movilă din dreptul șoselei Vaslui-Crasna, s-a identificat o așezare cu mai multe straturi culturale, specifice secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI, potrivit ceramicii fragmentare. Amplasată pe platoul Albeștilor (200-300m altitudine), pe un promontoriu de forma unui grind, stațiunea a beneficiat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
află la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Ursachi L, Rotaru, Onel 2010, p. 2, pl. 2/15-17. II. Repertoriul mormintelor izolate/necropole din secolele V/VI-XI 136. Bârlad, județul Vaslui a) Dealul Țuguieta: în 2003, cu prilejul terasării unei movile, din zona vestică a orașului, pe Dealul Țuguieta, s-a descoperit la 0,80m adâncime un mormânt dublu tumular. Cele două schelete (bărbat și femeie) erau depuse pe spate, cu mâinile așezate diferit (una pe lângă corp și alta pe abdomen
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Spinei 1974, p. 396; Teodor 1978c, p. 108; Coman 1980c, p. 71 (datat mai târziu în secolele XI-XII); Teodor 1997c, p. 46-47. c) Parcul de odihnă: lângă acest parc, din marginea nord-vestică a orașului, se află cinci movile de pământ, circulare, înalte de 1-1,5m și al căror diametru variază între 10-15m. În 1960 una dintre movile a fost secționată, datorită unor lucrări administrative, dezvăluind prezența unui mormânt de înhumație. Defunctul era așezat pe spate, pe o împletitură
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolele XI-XII); Teodor 1997c, p. 46-47. c) Parcul de odihnă: lângă acest parc, din marginea nord-vestică a orașului, se află cinci movile de pământ, circulare, înalte de 1-1,5m și al căror diametru variază între 10-15m. În 1960 una dintre movile a fost secționată, datorită unor lucrări administrative, dezvăluind prezența unui mormânt de înhumație. Defunctul era așezat pe spate, pe o împletitură de nuiele și avea ca inventar cinci pandantive, de tip „zurgălăi”, din bronz, cu decoruri geometrice și două verigi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1991a, p. 119, 134 (fig. 2/7); Teodor 1997c, p. 79. 138. Drăgănești (comuna Drăgănești), județul Galați a) Bursucărie: la numai 200m est de linia ferată Tecuci-Făurei și la 3 km vest de gara C.F.R. Drăgănești, cu prilejul săpării unei movile s-au găsit resturile unui schelet uman, alături de oase de cal și de trei potcoave din fier, toate aparținând unui mormânt de călăreț nomad din perioada secolelor X-XI. Mormântul respectiv suprapunea o locuință din veacurile IX-X, din care s-au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
15263, 15266, 15269-15270, 15761-15762, 15765-15766). Bibliografie: Spinei 1985, p. 110; Maxim-Alaiba 1987, p. 235-239 (fig. 1); Maxim-Alaiba 1993, p. 355, 358 (fig. 4). 142. Grivița (comuna Grivița), județul Vaslui a) Nord-Vest de sat: în marginea nord-vestică a localității, într-o movilă de pământ s-a descoperit mormântul unui călăreț nomad, al cărui schelet era orientat vest-est. Inventarul funerar cuprindea un cuțit, o zăbală dintr-o singură tijă și un fragment de cataramă. Pe baza acestor obiecte, mormântul a fost atribuit unui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lucrări administrative din apropierea pădurii Bujoru (de lângă afluentul Corozel al Bârladului) un mormânt de înhumație (notat M2). Acesta a suprapus un mormânt al culturii Basarabi (notat M1) și avea în preajmă un altul din epoca bronzului (notat M3). Situat într-o movilă, la 0,80m adâncime, M2 avea groapa rectangulară și conținea un războinic alogen, așezat decubit dorsal, orientat SV-NE. La capul defunctului era depus ca ofrandă, pe un pat de pământ cruțat, craniul unui cal ce păstra între dinți o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sar! - Nu se poate măi băiatule, uite îți pun nota 6! Îmi trece nota în catalog mă duc și mă conving. Era o grămadă de cărbuni sub fereastră. Hotărât sar pe ea și mă întind cât eram de lung pe movilă stăteam cu ochii holbați, fără suflare și cu gura căscată. Panaitescu se repede la geam, să vadă ce s-a întâmplat, mă vede întins pe spate și coboară speriat, în fruntea întregii clase, într-o hărmălaie de nedescris. - A murit
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
vegetal. Trebuia împrăștiat pe taluz, și ne spune a doua zi zâmbind: - Dacă le terminați, nu aveți nicio problemă, plecați acasă! Bucurie mare pe noi; ne apucăm cu toții de treabă însă nu mergea noi până atunci nu împrăștiasem nici două movile de pământ< dacă trebuia să plecăm acasă când terminam, cred că ne apuca iarna, eram dezamăgiți. Eu văzusem un buldozer care se mișca în balastiera de pe Argeș, în apropierea locului unde făceam noi plajă, departe de sat și restul lumii
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
duceam de-o căutam în casă, o căutam pretutindenea... îmi părea că-i aud glasul ei cel dulce și încet, {EminescuOpVII 187} dar pe ea n-o mai vedeam. Cum a înnoptat, m-am dus la biserică... Am văzut o movilă acolo unde pusese pe mama, și o lumânare de ceară galbenă ardea pin noapte, ca o stea de aur prin întunericul norilor. M-am culcat pe groapă, am lipit urechea mea de țărână. Mamă! mamă! am strigat, ieși de-acolo
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ieși de-acolo și vino acasă... Casa e pustie, zic, tata n-a venit toată ziua azi, porumbii tăi cei albi au luat câmpii... Mamă, vino, mamă! ori ia-mă și pe mine la tine, acolo unde ești... Ascultam; dar movila era rece, tăcută, umedă, un vânt stinse lumânarea și întunericul cel negru coprinse sufletul meu. Mama nu venea... Lacrimile începură să-mi curgă, o mână de lemn îmi strângea inima-n piept, suspinele mă inundau și, în glasul unei cucuvăi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nemulțumirea lui Faraon, care avea o grămadă de vreme de pierdut. Așa, continuă Calu fornăind, și cum ziceați... Nu ziceam... îndrăzni Chisăliță. — Foarte rău... Și, dac-ar fi, ce-ați zice ? De-o pildă, ce pușca mea căutați aici ? — E movila noastră ! strigă Chisăliță, cu glasul lui pițigăiat. Noi am văzut-o primii... Calu își făcu privirile roată și slobozi un nechezat sălbatic. Încurajați, ceilalți începură să râdă pe diverse voci, mai puțin Magdalena, căreia tusea i-o luă înaintea râsului
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Isaia. Apoi își puse mâinile în șolduri, căutând să se țină cât mai drept, în ciuda spirtului care se clătina în el : Care o fi răsăritul ? întrebă. — Uite sticla aicea, spuse Calu, pe care conversația îl depășea. Isaia măsură din priviri movila uriașă, rămase câteva clipe agățat de luna proțăpită în vârf, apoi măsură cerul. Era prea mult pentru privirile lui amețite. Se răsuci, gata să cadă. — Aicea e răsăritul, spuse, pe locul în care palma atinsese pământul, ajutându-l să se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
egumen, care și de astă dată le-a adresat cuvinte pline de învățătură și de sfătuiri adevărat părintești. Încât pentru ospăț pentru popor comitetul s-a îngrijit de un bou, care s-a fript întreg și s-a împărțit pe movila de lângă portic în regula cea mai bună. Astfeli se fini acea serbare, a căreia amintire va rămânea neștearsă din inimile române și de la care, credem, fiecare s-a întors cu mai multă tărie în suflet, cu mai mult respect pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Bârlăzelul Sec, separând până aici moșia Umbrăreștilor de moșia Trohăneștii a mănăstirii Dancu din Iași. De la Herătău până la apa Bârladului sunt enumerate, în mărturii mai vechi sau mai recente, reperele hotarnice care constau — așa cum remarca Alexandru I. Gonța — în „nelipsitele movile ca indicatoare ale hotarelor”, dar și alte genuri de semne, purtând topice și antropice, motiv de a le consemna și noi aici în succesiunea lor de la est spre vest: Ciubăr sau Bordeiu, Munteanului, Potorac, Ciovlec, Movila Ilenii, Movila lui Șoldan
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
I. Gonța — în „nelipsitele movile ca indicatoare ale hotarelor”, dar și alte genuri de semne, purtând topice și antropice, motiv de a le consemna și noi aici în succesiunea lor de la est spre vest: Ciubăr sau Bordeiu, Munteanului, Potorac, Ciovlec, Movila Ilenii, Movila lui Șoldan, ultimele două identificate a fi fost: a Ilenii, pe drumul național Tecuci-Galați, exact pe locul unde își au casele locuitorii Ion Busuioc și Nicolae Oancă, iar a lui Șoldan, pe Casadie, ambele acum aplatizate ca urmare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în „nelipsitele movile ca indicatoare ale hotarelor”, dar și alte genuri de semne, purtând topice și antropice, motiv de a le consemna și noi aici în succesiunea lor de la est spre vest: Ciubăr sau Bordeiu, Munteanului, Potorac, Ciovlec, Movila Ilenii, Movila lui Șoldan, ultimele două identificate a fi fost: a Ilenii, pe drumul național Tecuci-Galați, exact pe locul unde își au casele locuitorii Ion Busuioc și Nicolae Oancă, iar a lui Șoldan, pe Casadie, ambele acum aplatizate ca urmare a lucrărilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]