6,341 matches
-
care au o valoare mai mică de 10 milioane lei exclusiv, denumite în continuare plăți interbancare de mică valoare. Fac excepție de la dispozițiile acestuia, plățile interbancare cu cecuri, care, indiferent de valoarea lor, sunt introduse în mod obligatoriu în compensarea multilaterală. Denumirea de compensare multilaterală se referă la: plata reprezintă orice operațiune, atât de plată cât Și de încasare, rezultat în urma unei operațiuni comerciale sau necomerciale realizate de o unitate bancară pentru contul unui client al său, sau în numele Și pentru
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
mai mică de 10 milioane lei exclusiv, denumite în continuare plăți interbancare de mică valoare. Fac excepție de la dispozițiile acestuia, plățile interbancare cu cecuri, care, indiferent de valoarea lor, sunt introduse în mod obligatoriu în compensarea multilaterală. Denumirea de compensare multilaterală se referă la: plata reprezintă orice operațiune, atât de plată cât Și de încasare, rezultat în urma unei operațiuni comerciale sau necomerciale realizate de o unitate bancară pentru contul unui client al său, sau în numele Și pentru contul saă; plata fără
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
în aceeași localitate; plata intrajudețeană reprezintă o plată efectuată între două unități bancare situate pe teritoriul aceluiași județ, dar nu în aceeași localitate; plata interjudețeană reprezintă o plată efectuată între două unități bancare situate pe teritoriul a două județe; compensarea multilaterală interbancară reprezintă modalitatea de calcul al obligațiilor Și creanțelor fiecărei societăți bancare față de toate celelalte societăți bancare participante la compensare, modalitate care stă la baza decontării pe bază netă; societatea bancară reprezintă orice societate bancară autorizată de Banca Națională a României; unitatea bancară
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
de destinație, care aparține aceleași societăți bancare, înregistrează plata intrabancară debitând contul clientului său Și creditează contul de decontare intrabancară astfel: 2511 = 341 Conturi curent/plătitor decontări intrabancare/unitatea de destinație 10 Regulament nr.10/14.10.1994 privind compensarea multilaterală a plăților interbancare fără numerar pe suport de hîrtie, publicat în M.Of., nr.75/26.04.1995, (*actualizat*), (**republicat**) art.2,3,4,13. 36 unitatea bancară din județul de destinație devenind unitate prezentatoare va întocmi documentele de compensare, pe
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
primitoare va face înregistrarea: 1111 = 341 Cont curent BNR decontări intrabancare/unitatea de destinație banca de destinație, primind documentele de compensare de la propria centrală, va credita contul beneficiarului prin înregistrare: 341 = 2511 Decontări intrabancare/ conturi curente/beneficiar Centrala Obiectul compensării multilaterale îl constituie plățile interbancare fără numerar, pe suport de hârtie, care nu depășesc un anumit plafon valoric stabilit prin regulamentul de compensare. Astfel, plafonul a fost stabilit în 1994 la 10 milioane lei, după care a fost ridicat la 1
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
r t i d a 233 B I B L I O G R A F I E Acte legislative: 1. Legea nr.58/1998 (*republicată*), (**actualizată**) privind activitate bancară 2. Regulament nr.10/14.10.1994 (***republicat***) privind compensarea multilaterală a plăților interbancare fără numerar pe suport de hîrtie, publicat în M.O., nr.64/29.03.1996 3. Regulament nr. 5 din 22.07.2002 (*actualizat*) privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
Prima zi de primăvară, Bătălia de la Chacabuco, De ce-mi place Picasso, De ce-mi place grădina etc. În sfârșit, mă cufund acum precum scafandrul În detaliul polițist, mai accesibil domniei voastre. După cum e unanim știut, eu sunt cu precădere multilateral; pe 14 august am deschis larg fălcile vilei mele În fața unui grup interesant: scriitori și subscriptori de la Șpalteta. Primii cereau să li se publice manuscrisele; ceilalți, să li se Înapoieze cotizațiile pierdute. În atari Împrejurări, mă simt fericit precum submarinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
parte, trebuie distins și între FEP și relațiile de la partid la partid. O diferență importantă se găsește în raportul cu problema integrării. În cadrul europartidelor, activitatea partinică transnațională se vrea integrativă pe plan formal și practic. În contrast, activitățile bi- și multilaterale nu sînt formal integrative, iar pe plan practic implică o cooperare slabă și ad hoc107. În fine, FEP nu sînt Internaționale partinice. Diferența fundamentală ține de faptul că aceste două tipuri operează la niveluri distincte. FEP privilegiază nivelul regional european
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
628, pentru care se solicită investiții publice și umane 629. Totuși prioritatea momentului este să se împiedice recesiunea economică sau reducerea activității economice 630. De cealaltă parte, liderul PSOE a sugerat combinarea acțiunilor comunitare cu acțiunile naționale coordonate, incluzînd vigilența multilaterală în trei domenii. Mai întîi, era necesar un program de relansare a investițiilor publice echivalent cu un procent din PIB. El amintește că investițiile publice au fost sacrificate în procesul de consolidare monetară 631. Apoi, a propus coordonarea și generalizarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
AGENȚII DE PAZĂ 1. Noțiunea de protecție a muncii. Reglementare juridică În literatura juridică de specialitate protecția muncii este definită ca „un ansamblu unitar de norme juridice imperative care au ca obiect reglementarea relațiilor sociale ce se formează cu privire la organizarea multilaterală, desfășurarea și controlul proceselor de muncă, în scopul asigurării condițiilor optime, la nivelul științei și tehnicii moderne, pentru apărarea vieții, integrității corporale și sănătății tuturor participanților în acest proces, prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale.“ În principal, activitatea
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
față de ea. Relațiile și dialogul politic s-au extins, găsind expresie în contactele și vizitele bilaterale la nivelul șefului statului, primului-ministru, ministrului de externe, al altor membri ai guvernului, la care s-au adăugat întâlnirile ocazionate de participările la reuniuni multilaterale. S-a înregistrat o revigorare a schimburilor economice și comerciale cu țările Europei Occidentale, care dețin în prezent circa 50% din volumul total al comerțului exterior al României. De asemenea, țările occidentale dețin volumul cel mai important de investiții de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
domnul Ion Iliescu, când s-a definitivat Acordul încheiat între Israel și O.E.P., la Cairo, la 4 mai 1994. Drept recunoaștere a contribuției și rolului său în susținerea procesului de pace, România a fost invitată să participe la negocierile multilaterale de pace pentru Orientul Mijlociu. Este o necesitate și o șansă pentru economia românească de a se implica în procesul de reconstrucție din regiune, cu deosebire în teritoriile palestiniene autonome, în Liban, dar și în alte zone din această regiune frământată
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Angajamentul României de a angrena în reconstrucția și dezvoltarea economică a teritoriilor cu autonomie palestiniană și participarea delegațiilor ei la reuniunile grupelor de lucru pentru mediul înconjurător, resurse de apă și refugiați au fost unanim apreciate de participanții la negocierile multilaterale, în special de cele două părți, palestiniană și israeliană, fiind calificate drept o reflectare a noii dimensiuni a politicii externe românești, atât în ceea ce privește procesul de pace în Orientul Mijlociu, cât și relațiile României cu țările arabe și Israelul, în general. Climatul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
juridice și medicale a copiilor. Participarea României la mișcarea francofonă s-a caracterizat printr-o prezență activă, atât în cadrul instanțelor sale politice, cât și în cadrul organizațiilor neguvernamentale. România a continuat activitatea de amplificare și diversificare a relațiilor culturale bilaterale și multilaterale, de reintegrare a valorilor culturii românești în circuitul culturii europene și universale. Au fost întreprinse, totodată, acțiuni vizând promovarea unor legături permanente cu românii de peste hotare, pe plan umanitar, economic, cultural, artistic, lingvistic etc., în scopul păstrării și afirmării tradițiilor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în afara teritoriului bosniac, cum ar fi: Slovenia Orientală, Saudjak, Kosovo, Muntenegru. Acordul de la Dayton putea fi amenințat printr-o denunțare unilaterală a sa de către una din părțile implicate în conflict și prin întârzierea aplicării lui, caz în care prelungirea operațiunii multilaterale de pace s-ar confrunta cu serioase probleme legate de finanțare. Dificultăți în restabilirea păcii puteau apărea și din trenarea procesului de refacere economică sau de realizare a unui import necontrolat de armament de către una dintre părți (schimbarea echilibrului militar
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Primul dialog politic multilateral a fost inaugurat la Bruxelles, la 13 iulie 1993, la nivelul directorilor generali din ministerele de externe, responsabili cu afacerile europene, fiind continuat la 21 septembrie 1993, la nivelul miniștrilor de externe. Pe agenda dialogului politic multilateral au figurat o serie de teme de interes comun legate atât de procesul de asociere cât și de unele evenimente internaționale care reclamau consultări între părți în vederea armonizării pe cât posibil a poziției lor. În urma acestui prim dialog politic multilateral, desfășurat
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
la populația existentă, ceea ce are consecințe politice enorme ce trebuie rezolvate. Mai precis, numărul cetățenilor germani care se adaugă la populația C.E. îl depășește pe cel al populației Țărilor de Jos. Unificarea Germaniei a accelerat integrarea europeană. În ceea ce privește C.S.C.E., cadrul multilateral al acesteia a trebuit să creeze condiții favorabile trecerii pașnice a țărilor din centrul și estul Europei la sistemul democratic. „Carta de la Paris pentru o nouă Europă”, semnată în decembrie 1990 de către 34 de state ale C.S.C.E. și C.E., a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
patrimoniului arheologic (Convenția de la Malta), Carta autonomiei locale, Convenția împotriva utilizării abuzive a informaticii, precum și convenții mult mai specializate în domeniul cooperării juridice, al televiziunii transfrontiere, a lupte împotriva dopajului și a violenței pe stadioane etc. De la înființarea C.E., convențiile multilaterale au țesut între țările bătrânului continent legături discrete, adeseori invizibile pentru cetățeni, dar extrem de solide în plan practic, ceea ce reprezintă expresia concretă a acestei legături mai strânse, destinată să „promoveze idealurile și principiile care alcătuiesc patrimoniul comun” al europenilor și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
o nouă perspectivă, de exemplu problemele ce țin de securitate și migrație. Creșterea interdependențelor economice, politice ca urmare a globalizării economiei a condus la proiectarea necesității de a rezolva, atât cat e posibil, problemele economice, comerciale, politice într-un cadru multilateral. Constituirea unei piețe comune de bunuri, servicii, capitaluri și forță de muncă, elaborarea unei politici comerciale comune precum și a unei politici externe unitare au făcut din U.E. o putere comercială, economică, politică de prim rang. Acest fapt a determinat pe
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
economice ale securității; relațiile cu țările din Estul și Centrul Europei; activitatea în organizațiile internaționale, în primul rând O.N.U., toate acestea sunt domeniile în care statele membre se vor angaja de comun acord. Asigurarea unei ordini economice mondiale multilaterale și liberale precum și a bunăstării partenerilor săi este principiul fundamental după care se conduc toate politicile comunitare vis-avis de străinătate. La acest principiu trebuie adăugat sentimentul responsabilității față de teritoriile care anterior depindeau de statele membre ale U.E. În acest sens
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a răspunde la 15 tipuri de exigente naționale, piața unică permițându-le, atât subiecților interni, cât și externi, sa beneficieze de economii substanțiale și de o mai mare suplețe pe piață. În plus, U.E. este legata prin obligații internaționale atât multilaterale, cât să bilaterale: 1) GATT, OCDE; 2) AELS, acorduri mediteraneene și Convenția de la Lome. Prin intermediul acestora U.E. permite partenerilor săi comerciali sa beneficieze de avantajele pieței unice. Interesul suprem al Uniunii impune asigurarea unei piețe total deschise, constituindu-se astfel
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
unei piețe unice, o putere politică. III.7. Diversitatea și dimensiunea raporturilor U.E. cu lumea externă III.7.1. Tipuri de relații și acorduri care leagă U.E. de partenerii săi Uniunea Europeană dispune, în prezent, de o rețea complexă de relații multilaterale, regionale și bilaterale. Un mare număr din aceste acorduri, în special cele generate cu țările în curs de dezvoltare și statele Europei Centrale și Orientale, privesc atât cooperarea financiară și tehnică, cât și schimburile comerciale. De asemenea, Comunitatea este legată
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de altă parte de cei din Comisia Europeană. Dubla reprezentare permite o mai facilă și eficientă examinare a chestiunilor ce țin, în același timp, de domeniul politicii economice internaționale și politicii externe. Uniunea Europeană este subiectul a peste cincizeci de acorduri multilaterale încheiate sub auspiciile O.N.U. Comerțul internațional cu produse de bază, dreptul mării, mediul înconjurător sunt doar câteva din domeniile cuprinse de aceste tratate. III.7.2. Relațiile bilaterale ale U.E. Relațiile bilaterale ale U.E. alcătuiesc o rețea de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
U.E. în anumite domenii sensibile, cu scopul de a reacționa prompt în caz de perturbare a pieței comunitare. - Promovarea cooperării în domenii precum: știința, tehnologia și industria. U.E. este favorabilă sporirii investițiilor japoneze directe în Europa. Se dorește o integrare multilaterală cât mai profundă a industriei japoneze cu cea europeană și crearea unei relații bilaterale mai strânse și globale. În 1991 Comunitatea a ajuns la un acord-cadru privind comerțul cu Japonia. De asemenea, din inițiativa guvernului japonez, în 1991 s-a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Pakistan, China, Mongolia, Vietnam. Aceste acorduri sunt similare cu cele încheiate cu țările Americii Latine. Uniunea a încheiat un acord de cooperare cu Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei compusă din șapte țări, obiectivul fiind crearea unui cadru propice pentru cooperarea multilaterală. Organizația este un for în cadrul căruia se desfășoară dialogul politic regulat între membrii săi și U.E. Un acord de cooperare a fost semnat cu Consiliul de Cooperare al Golf-ului. În paralel cu intensificarea cooperării în domenii precum: energia, știința
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]