1,239 matches
-
a fost descrisă în mai multe opere literare care relatează anumite episoade istorice sau descriu zona munților Neamțului. Momentul sosirii lui Ștefan cel Mare la cetate după Bătălia de la Valea Albă (1476) este prezentat de poetul Dimitrie Bolintineanu în poemul ""Muma lui Ștefan cel Mare"" (1857). Poezia începe cu versurile următoare: ""Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,/ Unde cură-n vale un râu mititel"". Într-o noapte domnitorul bate la poarta cetății, cerând să fie primit înăuntru pentru că este
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
cerneală și hârtie pentru un copil de curvă, pentru fiul Călțunei, si zici că-ți este fiu? Dacă ți-e fiu și vrei să-i faci bine, atunci lasă-l să fie după moartea ta domn în locul tău și pe mumă-sa ține-o să-ți fie doamnă, cum au ținut-o în țara noastră toți pescarii din Brăila, și învață-ți țara cum să te slujească, iar de noi să te ferești, căci de cauți pe naiba, ai să-l
Mircea al II-lea () [Corola-website/Science/298667_a_299996]
-
în același / cutremur...“ / Acum și flacără / și în curgerea curgerii. / Punct." («Poarta paradoxală» - BalP, 174). Poetul traversează foarte atent spațiile mitice, surprinzându-le miraculoasele „zone inedite“ și „magnetizându-le“ apoi liric, întru catharsis, urmează traseele misterice / inițiatice ale Făt-Frumosului, până în „mumele“ ideilor și ale nașterilor / morților: "Greul, cățelul-pământului se simte pe el însuși ca o apăsare și răzbit de propria sa greutate, începe să latre în hohotul unei inimi. Aici era zborul, aici fusese căderea, nemișcarea doarme la mijloc ca o
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
Prin inițiere, adolescentul devine, deopotrivă, o ființă responsabilă social și avizată cultural. Întoarcerea la matrice este figurată fie printr-o recluziune (într-o colibă), fie prin înghițirea de către un monstru, fie prin pătrunderea în teren sacru (identificat cu uterul pământului mumă). Bezna prenatală sau a locului de recluziune nu e altceva decât întunericul nopții premergătoare creației. Dar adevărata semnificație a miturilor și a riturilor de întoarcere la origine este dată de intenția revelată contextual a fiecăruia. Așa se explică de exemplu
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
au fost numiți medicii și personalul auxiliar ce au organizat și asigurat Serviciul Sanitar al Armatei. Președintele din acea perioadă, C. Istrate declara că: "„Din cauza evenimentelor politice, în locul rațiunii și a dreptului, a început să vorbească tunul - și când patria mumă a făcut apel la fiii ei, spre a-i număra și a opune și ea forța contra forței și tunul contra tunului, studenții în medicină, membri ai tinerei Societăți, n-au rămas indiferenți. Alături cu ceilalți studenți ai Universității, ei
Societatea Studenților în Medicină din București () [Corola-website/Science/306594_a_307923]
-
credincioșii consideră textul Gitei ca fiind mesaj direct de la Dumnezeu cel unic sau Brahman. Această asemănare de discurs între Krishna și Hristos poate fi ușor observată mai ales in pasaje precum cele de mai jos: "Eu sunt Tatăl acestei lumi, Muma, orânduitorul, străbunul, ceea ce trebuie cunoscut, mijlocul de purificare, silaba sacra OM, Rik, Șaman și Yajus (Vedele), Calea, Susținătorul, stăpînul, martorul, popasul, sălașul, prietenul, începutul și nimicirea [lumii], locul, așezarea, sămânță, Cel Neclintit. Eu dau căldură, opresc și dau drumul ploilor
Bhagavad Gita () [Corola-website/Science/306739_a_308068]
-
avea gravată pe el stema țării și legenda „Film de Artă Român + Leon Popescu”. Constanța Demetriade primise în schimb un medalion de argint încrustat cu safir, ce avea scris pe o parte „Patria” (cu urmarea subînțeleasă „recunoscătoare”), iar pe cealaltă „Muma Răniților — Societatea Leon Popescu”. În urma descoperirilor făcute în 1985 și a interpretării lor, Tudor Caranfil concluziona despre rolul lui Aristide Demetriade în realizarea filmului: "„se dăruise timp de aproape un an creației filmului, îi scrisese scenariul, se frământase în căutarea
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
Brătianu, arestat sub acuzația de a fi pregătit „complotul de la Operă”, împotriva împăratului Napoleon al III-lea, a mobilizat pe cei mai apropiați dintre exilații români să-i strângă materialul documentar pentru lucrarea "Principautes Danubiennes, Madame Rosetti, 1848", făcând din „muma revoluției" (cum o numea Nicolae Bălcescu pe Maria Rosetti) un simbol al puterii de abnegație și de sacrificiu în numele revoluției. Jules Michelet credea că documentul cel mai matur politicește al revoluțiilor europene de la 1848 a fost exprimat prin înființarea la
Jules Michelet () [Corola-website/Science/302907_a_304236]
-
și indică, conform transcrierii din graiul local, în limba română, cu caractere chirilice: "No. 63, 1818 mai 31, prunc. S-au născut pruncul parte (bărbătească) Georgie în luna Mai, zioa 31 anului celui mai sus. Tatăl pruncului, Pomuț Ioann și muma Victoria, lăcuitori (ai) oraș(ului) Jula. S-au botezat și s-au ouns cu sfântul mir prin mine preotul, Atanasie Georgievici, parohialnic a sfintei bisearici, H(ram) S(fântului) I(erarh) Nicolae care se află în orașul Jula în luna
George Pomuț () [Corola-website/Science/299455_a_300784]
-
simțire și o mare iubire de țară. Acestea l-au făcut popular și multe din cugetările exprimate într-un stil sentențios au devenit niște maxime foarte des întrebuințate. Astfel ne-a arătat patriotismul femeii române dus până la sublim în persoana mumei lui Ștefan cel Mare; a cântat sentimentul datoriei care ducea pe român până la moarte; ne-a înfățișat noblețea caracterului lui Mircea cel Bătrân, care nu vrea să pedepsească pe soli, dar nici să încheie o pace rușinoasă; a veștejit pe
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
situat orașul, poate fi văzut din parcul aflat vizavi de gară. Orașul este situat aproape de lacul Titisee și la mai puțin de o oră de mers cu mașina față de Elveția și Franța. Donaueschingen este menționat documentar pentru prima oară sub mumele de "Esginga" în 889; forma modernă a numelui este menționată prima dată în 1292. În 1283, Rudolph I al Germaniei a dăruit principatul Baar și Donaueschingen lui Heinrich von Fürstenberg. Dreptul de posesiune includea și dreptul de a fabrica bere
Donaueschingen () [Corola-website/Science/304685_a_306014]
-
fost publicate poveștile: "Ileana cea șireată", "Peștele pe brazdă", "Florița din codru" și "Doi feți cu stea în frunte". În vara lui 1872 se întoarce acasă având multe datorii, iar studierea dreptului austriac i se părea nefolositoare. Aici găsește "o mumă bolnavă și un taică bătrân". S-a angajat, la Arad, în cancelaria avocatului Mircea V. Stănescu, deputat în dieta Ungariei. Astfel, reia contactul cu viața țăranilor, prin asistarea lor juridică. Colaborează la foaia umoristică "Gura satului" a lui Stănescu, unde
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Ea - „prezență anonimă, poate emblemă a maternității”. Altfel spus, „Hiperboreea este de fapt o zonă-limită între material și spiritual”, iar „elegia a opta (...) construiește (...) modelul unui act de inițiere angajat de acea voce anonimă - Ea - care e însuși principiul existenței, Muma arhetipală, mitică...” (Ion Pop, monografia, 1980, p. 62-63, 66). Ștefania Mincu apreciază că invocatul ținut este „simbolul unui spațiu al cunoașterii, un spațiu în care se plonjează cu sufletul «dezbrăcat» de trup într-un ocean primordial...”, dar „nașterea hiperboreeană e
Elegia a opta, hiporboreeana () [Corola-website/Science/309932_a_311261]
-
de volume conținând un număr larg de nuvele scurte și basme din mitologie. Ele sunt centrate în jurul unor personaje populare asemeni lui Făt-Frumos, prințesa Ileana Cosânzeana, monștrii Zmeu sau Căpcăun, dragonul Balaur sau creaturi fantastice ca buna Zână și malefica Muma Pădurii. Din secolul al Vll-lea pînă la mijlocul secolului al XI-lea, aflându-se încă în calea popoarelor migratoare , poporul românesc, deși creștinat din epoca romană, nu găsește înca posibilitatea de a-și consolida existența statală și afirmarea culturală. Nici după
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
București. Își dădu demisia în 1845." În 1844 pleacă pentru prima dată la Paris: "Aveam apoi nădejdea că lucrînd 3-4 ani, mă voi întoarce în patria mea, voi străluci eu prin știință și virtute, voi ferici o zi măcar pe muma, voi ridica puțin patria mea și astfel mă voi sfîrși și eu, cu cugetul în pace că mi-am împlinit frumos misia." Este în legătură cu alți prieteni și amici: Ion C. Brătianu, pictorul Rosenthal, Mălinescu, Andronescu, Scarlat Vîrnav. Prin septembrie (început
Constantin A. Rosetti () [Corola-website/Science/305784_a_307113]
-
li se prezintă instituțiile care au sediul în oraș și rolul fiecăreia. Printre acestea se numără: pagoda idolului King-Lau, "locul unde se regulează afacerile privitoare la bramani" (referire la biserică), cazarma și cancelaria Mandarinului Păcei (referire la poliție), Casa Justiției; Muma Tutulor sau casa numită Punga-publică (finanțele publice) și palatul lui Sik-Tir (referire la presă). Cuvântarea ciceroniană a autorului din "elegantul stabiliment public", locul unde se ia ceaiul și se fumează, pregătește momentul dezvăluirii motivelor pentru care a ales să-i
Cronica fantastică () [Corola-website/Science/300015_a_301344]
-
stânga. Jack o ia la stânga și ajunge într-un cimitir învăluit de ceață, unde aude tot felul de zgomote ciudate. Aku trezește morții la viață, Jack se luptă cu ei, dar apar mereu alții din pământ. La un moment dat, Muma Zombilor se năpustește spre el cu niște țipete înspăimântătoare, se încolăcește pe sabie și i-o smulge din mâini. Jack încearcă să și-o recupereze, dar deodată din pământ răsare Aku și pune mâna pe sabie. Aku îl atacă pe
Jack în cimitir () [Corola-website/Science/319413_a_320742]
-
răutate și mărginire. Eroul pozitiv o învinge întotdeauna. La baza constituirii personajului au stat vechi credințe magice, superstiții sau reprezentări figurative ale forțelor naturii, care și-au pierdut semnificația inițială, căpătând numai o valoare poetica, fantastică. În județul Bistrița Năsăud Muma Pădurii este prezentată ca fiind o făptura magică. Până acum 80 de ani, rapsozii populari ai locurilor spun că aceasta noaptea „ciuia” (adică strigă, de obicei la lună) și că uneori se arătă la bordeiele celor ce locuiau aproape de pădure
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
adică strigă, de obicei la lună) și că uneori se arătă la bordeiele celor ce locuiau aproape de pădure pentru a le cere pieptăn și unt pentru a-și face părul frumos și lucios. Legenda spune că dacă erai vizitat de Muma Pădurii nu aveai voie să rostești mai mult de trei cuvinte. Dacă rosteai cel de-al patrulea cuvânt Muma Pădurii îți lua glasul. Se mai spune că oricărui curajos care reușea să o lege pe această făptura i se îndeplinea
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
a le cere pieptăn și unt pentru a-și face părul frumos și lucios. Legenda spune că dacă erai vizitat de Muma Pădurii nu aveai voie să rostești mai mult de trei cuvinte. Dacă rosteai cel de-al patrulea cuvânt Muma Pădurii îți lua glasul. Se mai spune că oricărui curajos care reușea să o lege pe această făptura i se îndeplinea o dorință de către această. MUMA PĂDURII: mare Zeița, stăpâna peste tot ce naște, crește și trăiește în pădure, rudă
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
să rostești mai mult de trei cuvinte. Dacă rosteai cel de-al patrulea cuvânt Muma Pădurii îți lua glasul. Se mai spune că oricărui curajos care reușea să o lege pe această făptura i se îndeplinea o dorință de către această. MUMA PĂDURII: mare Zeița, stăpâna peste tot ce naște, crește și trăiește în pădure, rudă cu Mosul Codrului, 0mul Pădurii și Față Pădurii. În unele descântece este identificată cu Muma Mumelor: "Muma Mumelor, Muma Pădurilor, Să te aud din asta noapte
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
lege pe această făptura i se îndeplinea o dorință de către această. MUMA PĂDURII: mare Zeița, stăpâna peste tot ce naște, crește și trăiește în pădure, rudă cu Mosul Codrului, 0mul Pădurii și Față Pădurii. În unele descântece este identificată cu Muma Mumelor: "Muma Mumelor, Muma Pădurilor, Să te aud din asta noapte Cu vacile zbierând, Cu porcii grohăind, Cu câinii lătrând, Cu lupii urlând ..." Locuiește în codrii neatinși de topor și necălcate de picior de om, în copaci bătrâni, în scorburi
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
pe această făptura i se îndeplinea o dorință de către această. MUMA PĂDURII: mare Zeița, stăpâna peste tot ce naște, crește și trăiește în pădure, rudă cu Mosul Codrului, 0mul Pădurii și Față Pădurii. În unele descântece este identificată cu Muma Mumelor: "Muma Mumelor, Muma Pădurilor, Să te aud din asta noapte Cu vacile zbierând, Cu porcii grohăind, Cu câinii lătrând, Cu lupii urlând ..." Locuiește în codrii neatinși de topor și necălcate de picior de om, în copaci bătrâni, în scorburi, în
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
această făptura i se îndeplinea o dorință de către această. MUMA PĂDURII: mare Zeița, stăpâna peste tot ce naște, crește și trăiește în pădure, rudă cu Mosul Codrului, 0mul Pădurii și Față Pădurii. În unele descântece este identificată cu Muma Mumelor: "Muma Mumelor, Muma Pădurilor, Să te aud din asta noapte Cu vacile zbierând, Cu porcii grohăind, Cu câinii lătrând, Cu lupii urlând ..." Locuiește în codrii neatinși de topor și necălcate de picior de om, în copaci bătrâni, în scorburi, în plantă
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
făptura i se îndeplinea o dorință de către această. MUMA PĂDURII: mare Zeița, stăpâna peste tot ce naște, crește și trăiește în pădure, rudă cu Mosul Codrului, 0mul Pădurii și Față Pădurii. În unele descântece este identificată cu Muma Mumelor: "Muma Mumelor, Muma Pădurilor, Să te aud din asta noapte Cu vacile zbierând, Cu porcii grohăind, Cu câinii lătrând, Cu lupii urlând ..." Locuiește în codrii neatinși de topor și necălcate de picior de om, în copaci bătrâni, în scorburi, în plantă ce
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]