17,288 matches
-
cu adevărat. Au venit vești că cutare a murit, ba că altul a dispărut sau că a fost luat prizonier și tristețea a devenit tot mai apăsătoare. Petrache al lui Agripina a fost luat prizonier și a fost pus să muncească cu alți prizonieri la refacerea unui drum. Într-una din zile, el s-a hotărât să fugă. Cum drumul era pe o câmpie, trebuia înălțat. De menționat că rușii îi luaseră prizonieri pe români. Petrache s-a coborât de pe drum
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pământul lui Dumitru B....ă, dar a încasat o mamă de bătaie de la mama lui, adică de la Grapina, de l-au scos oamenii. Apoi l-au luat în război și pe Petrache. Cum babele aveau nevoie de slugă să le muncească, a trecut iar și iar la magie, învârtind ulcica și l-a adus pe Petrache acasă. L-au adus și pe Pleșu, care era nepotul lui Oacheș. După ce s-a terminat războiul a murit și Rarița tot de T.B.C. Dar
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
înaltă decât el, bine făcută și de lucrat nu lucra nicăieri. Stătea cu chirie; ea mai fusese căsătorită și avea copii care erau căsătoriți la casele lor, numai ea umbla din gazdă în gazdă, probabil că nu-i plăcea să muncească și de aceea îl însoțea pe Beraru sau poate pentru că era gospodar și o făcea fericită. Când chema copiii să intre la ore, Beraru se folosea de următoarea formulă: Zmeii mei, aicea să veniți, încoa! Iar copiii erau așa de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe două dealuri și prin mijlocul lui se află o gârlă ce îi ziceau oamenii „Petroasa”. Pietre nu se văd, rar are apă, doar primăvara sau vara când plouă mai mult. Atât Tunzoaia, cât și Aron și-au câștigat existența muncind cu ziua pe la cei ce erau mai cu stare. El era de statură mică, doar un metru și șaizeci, brunet cu ochii negri, cu o dantură de putea să roadă și lemne, avea un păr aspru și gras, sprâncenele groase
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
nouă ani, a crescut numai cu mamă și sub protecția unchilor după tată, mai precis a lui Petrache și a lui Sava, ajutat de mătușa lui Maria, zis Cociocoaia. Astfel, Lucache a cunoscut greul de mic copil, fiind obligat să muncească. Ajuns de acum și el flăcău, semăna la statură leit cu tatăl lui, adică cu Dumitru B....ă, bărbat înalt la peste doi metri, având laba piciorului pe măsura înălțimii, că rar se întâmpla să găsească să și poată cumpăra
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a ras barba și și-a chemat vecinul spunându-i că se simte slab. La puțină vreme vecinul i a spus: Bade Costache, eu merg acasă, mănânc ceva, îmi iau femeia și venim amândoi. Când a venit Cocoș, Lucache se muncea să treacă în lumea amintirilor, lumea fără dor și fără supărare. Așa s-a stins la cei 69 ani ai săi. Agripina A fost fiica unei văduve. Zamfira, mama Agripinei, pentru a scăpa de o piatră din casă, că o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Așa s-a mutat diavolul și în casa cea nouă că doar ușa era a lui. Au fost nevoiți bieții oameni în primăvară să părăsească satul pentru totdeauna plecând cu cățel și cu purcel la un gostat în Dobrogea, să muncească la o fermă de oi. Aici, Partidul Comunist le-a dat o locuință de s-au stabilit pentru toată viața, că Ion, soțul nepoatei Zavastiei a și murit pe acele meleaguri Dobrogene la vârsta de 51 ani, acum, după revoluție
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dărîmate, de parcă n-ar fi fost urmă de așezare omenească pe acel teren. Petrache al Grapinei Grapina a avut mulți copii, printre care și pe Petrache. Rămas orfan de tată la vârsta de șapte ani, Petrache a fost nevoit să muncească de mic. Anii s-au scurs și Petrache a ajuns și el mare și a pus ochii pe o fetișcană frumoasă, cu părul lung și blond, fin ca mătasea, ochii albaștri ca seninul, fața albă, trupul elegant, harnică și gospodină
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
este greu de apreciat, datele fiind orientative pentru ultima perioadă; ele constituie însă o realitate indiscutabilă și sunt expresia consecințelor nefaste ale sărăcirii de decenii a țăranilor, care și-au pierdut, pe rând, pământul, uneltele și animalele, deprinderea de a munci cu pricepere și răspundere și copiii care, deveniți muncitori industriali în orașe - azi în mare parte șomeri sau plecați în afara granițelor țării - au întrerupt continuitatea generațiilor de agricultori. În același timp, se schițează și întoarcerea la același sistem extensiv, nespecializat
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
prestat clacă, iar criteriul după care un boier primea o treime era să fi avut dreptul să i se presteze clacă. Răzeșii și moșnenii constituiau o altă categorie de țărani, „direct muncitori ai pământului, stăpâni pe pământul pe care îl munceau și care, la rândul lor, în unele cazuri excepționale, dădeau o parte din pământul pe care îl aveau, în dijmă, altor cultivatori, liberi, dar lipsiți de pământ”. Aceștia aveau dreptul să cultive terenul care le revenea pe baza arborelui genealogic
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
mai des folosită și mai ales tot mai actuală. Sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI arată că IT-ul este soluția acestor deziderate. E-mail, computere, Internet: aceste produse ale erei informaționale au devenit chestiuni banale pentru majoritatea celor ce muncesc. Ele simplifică viața prin posibilitatea unei comunicări mai rapide, accesul la instrumente de eficientizare a muncii și la un vast volum de informații prin simpla apăsare pe un buton. 3.1 Produsele Cooperativei de Credit“Siretul” Pașcani Cooperativele de credit
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. — Originea primordială a capacității de a determina numele lucrurilor, care este o operație logică; originea mistică a gândirii logice. Apariția unui mare gânditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a murdărit și se spală. Gândirea este o „spălare“ a creierului. Asta mă face câteodată să cred că gândirea nu e din creier și că acest creier e numai un sediu... De ce gândirea nu e produsă de
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de lipsa ei de caracter, de bun simț, că de dragoste se convinsese de la Început că nu are pentru el. Părinții lui nu mai trăiau, avea numai două surori În sat care erau femei serioase la casa bărbaților lor. A muncit mai departe și a cumpărat o casă veche bătrânească ce avea un lot mare de pământ și acolo și-a construit cu mâna lui un mic paradis. Aproape că nu era floare mai deosebită care să nu se găsească și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
furt și pentru minciună, să vă intre bine În cap, iar În seara asta treceți direct la culcare fără nimic pe masă. V-ați luat singure, să vă fie Învățătură de minte. La scurt timp sosise și mama de pe unde muncise și primise o sacoșă de cartofi și puțin orez Într-o pungă. Întețise repede focul să fiarbă orezul să nu se culce copiii nemâncați. În seara asta mâncăm fără gemene spusese tatăl cu naduf. Ele s-au ghiftuit cu ouă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Îndurat multe.... Era așa de fericit, că nici pe la cârciumă nu a mai intrat, a dat fuga acasă să-i dea nevestei sale vestea cea mare. N-am să-l fac de rușine, gândea omul pedalând pe bicicletă, am să muncesc zi și noapte dacă trebuie, numai să-mi pot da copiii la școală, să nu rămână ca mine cu patru clase și fără nici o calificare. Măcar ei să ducă o viață mai bună. În poartă Îl aștepta soția Îngrijorată că
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
că de... altfel nu se oprea fermierul tocmai la tine, nu? Își Împreunase femeia mâinile și-i mulțumise lui Dumnezeu că nu i-a uitat și le dădea copiilor lor o șansă la o viață mai bună. Să Învețe, să muncească și să-și facă și ei un rost În viață. Când mama s-a apropiat de ungherul unde dormea Ionuț, bobocul de gâscă s-a agitat și l-a trezit din somn. Ce-i, mamă? Ce-i? A venit tata
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
agitat și l-a trezit din somn. Ce-i, mamă? Ce-i? A venit tata, are și struguri? Întrebase copilul somnoros. A adus și struguri Ionuț, dar a adus și o veste mare. O să ne mutăm la ferma unde a muncit vara asta. O să poți merge la școală și o să trăim și noi ca alți oameni. Se cade să-I mulțumim lui Dumnezeu că rugile tale au fost auzite și uite că ne trimite ajutor, prin fermierul din satul vecin. Hai
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
erau puse cele necesare. Nu trecea o zi În care să nu-I trimită Bunului Dumnezeu un gând de mulțumire așa cum se pricepea el, că-l ajutase să-și poată crește copiii. Așa au intrat ei În rândul familiilor ce munceau la fermă, câștigându-și cinstit traiul de zi cu zi. Crăciunul i-a găsit pe toți adunați la o ceașcă de țuică fiartă, sau vin fiert, la pomana porcului, făcută de fermier, În fiecare an cu toti cei care contribuiau
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
putut să-și crească și fata dar să-și trăiască și viața ei personală, prea se obișnuise numai cu serviciu, piața, casa, copilul. Mai nou găsise prin casă câteva planșe cu modele de rochii de seară, la care mama sa muncise mult numai pentru a le desena pe hârtie. Lucra la o casă de modă, În capitală, era doar croitoreasă, iar faptul că se apucase să creeze modele unicat, era ceva extraordinar. În copilărie purtase numai Îmbrăcăminte “inventată de mama”, așa
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Vreau să spun că cele două informații, din două surse diferite - una spiritualistă, cealaltă materialist-științifică - erau identice până la un anumit nivel. Diferența dintre ele era că sursa spiritualistă era mai completă: aici se specifica faptul că spiritul este cel care muncește la formarea viitorului său trup și felul cum procedează în acest scop. Din aceste două puncte de vedere, spiritualist și științific, Bunica era la zi cu cunoștințele în materie. Și, cum vă spun, într-o noapte stătea Bunica în curtea
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
cu un pas. Dacă veți încerca să vă cunoașteți și să vă depășiți limitările, de orice natură ar fi ele, veți reuși. Dar nu stați și așteptați să vă cadă „para mălăiață în gura lui nătăfleață”, apucați-vă de treabă: munciți, învățați, cercetați, concluzionați! Ați greșit? Nu-i nimic. Nu vă opriți și nu așteptați să vină cineva să vă rezolve treburile; luați-o de la capăt! „Help your self!” spune englezul, deci ajutați-vă singuri, dar ajutați-vă, nu vă lăsați
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
întinde în sufletele multor tineri care văd că alții pot și au, iar ei se străduiesc din greu pentru nimic sau aproape nimic. Aici e buba. De aici dorul de ducă, legal sau ilegal, al atâtor tineri care ar putea munci cu folos în țara lor. Cum să-i oprești?; cum să le spui că mai au nevoie și de altceva în viață, decât numai de bani. Ai nevoie să te cunoști așa de bine, încât să știi că poți face
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
telefon, aveam nevoie de bani, pentru ca bunica să ne poată oferi ce ne era necesar. Dar nu i-a fost nici mamei ușor ca să poată face acești bani, acolo nu a așteptat-o nimeni cu brațele întinse, nu, mama a muncit. Îi duceam dorul, dar nu lipseau din viața noastă șotiile, distracțiile, eram și suntem nepoatele iubite ale bunicii, cu care se mândrea, știind că ea poate pleca la muncă pe câmp, iar noi vom avea grijă să paștem bobocii, să
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
nu vedeau alții, adică, cei care ziceu scrie bine, dar șanse de a deveni o personalitate le au doar cei aleși. Doamna Ludmila a demonstrat că viață bună au toți cei care doresc să aibă, dar, pentru aceasta, trebuie să muncească, (poate și eu muncesc acum, căci scriu la ora 1:40, fac aceasta deoarece îmi place, deoarece doresc ca eu, în primul rând, să am încredere în mine.) Am început să-mi câștig puținii bani din clasa a IX-a
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
cei care ziceu scrie bine, dar șanse de a deveni o personalitate le au doar cei aleși. Doamna Ludmila a demonstrat că viață bună au toți cei care doresc să aibă, dar, pentru aceasta, trebuie să muncească, (poate și eu muncesc acum, căci scriu la ora 1:40, fac aceasta deoarece îmi place, deoarece doresc ca eu, în primul rând, să am încredere în mine.) Am început să-mi câștig puținii bani din clasa a IX-a, atunci am lucrat cinci
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]