5,117 matches
-
după numărul botinelor lustruite, a frazelor franțuzești și a gazetelor, ci după aptitudinea lui de a supune puterile oarbe ale naturii scopurilor omului. Cu cât omul e stăpân pe vânt, pe apă, pe abur, și-și face din ele slugi muncitoare, cu atât civilizația e mai înaltă, cu cât omul stăpânește mai mult asupra omului, cu atât barbaria este mai mare. Înmulțirea clasei de mijlocitori a produs răul social al împuținării și sărăcirii claselor producătoare; iar mizeria are de efect imediat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acestea s-ar fi esploatat în mod rațional, demult ar fi servit de model țării întregi, ar fi ridicat nivelul intelectual al cultivatorilor, s-ar fi regenerat și îmbunătățit rasa vitelor de muncă, s-ar fi ajuns la eliberarea claselor muncitoare de sub robia sistemului învechit și greu de cultură. E curios asemenea a vedea pe-un plagiator de-o rară și demult dovedită ignoranță administrând instrucțiunea și biserica națională. De aci se văzu bunăoară trimițîndu-se un Pantazi Ghica, acea chintesență de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
forma crudă în care există la noi, e dușmana școlii. În Anglia sunt destule și bune școli, cu toate acestea o a cincea parte a populației nu știe a citi și scrie - și tocmai această a cincea parte e clasa muncitoare care poartă Anglia pe umerele ei. Astfel, chiar în state vechi și ipercivilizate mizeria e dușmana școalei elementare. Și această mizerie, departe de-a înceta, merge și va merge crescând. În fiece an bugetul se încarcă cu sarcini nouă în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
degenerarea musculaturii, dezvoltarea anormală a sistemului nervos, o înclinare spre desfrâu și plăceri, nimicirea gradată a puterilor de reproducțiune, neuropatie și anemie, în fine stingerea rasei, adesea în condițiile cele mai rușinoase. Cu aceasta n-am zis însă ca clasele muncitoare să nu fie libere, să nu aibă putința de a se ridica. Oricând trebuie să existe putința pentru om de a urca prin muncă și merit ierarhia socială, care n-ar trebui să fie decât o ierarhie a muncii. Dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un grâu ce nu se vinde, o producțiune brută care nu mai află cumpărători. "Romînul" însuși constată în numărul său de azi că nimic din banii realizați cu toba pe așternuturi, zăbune, ferestraie nu se restituie sub nici un chip contribuabilului muncitor. Debitanții de tutun în loc de-a fi români, după cum prescrie legea, sunt, sub ochii directorului, în capitală chiar, străini. Dispoziția legii nu e respectată nici de stat, care administrează el însuși monopolul. Prin legea de la 1864 se prescrie ca cârciumarii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stâlpul și temelia casei românești trimite în Cameră pe d. Ștefănică Belio la Teleorman, pe d. P. Grădișteanu la Tecuci, cum trimisese odinioară pe d. Oscar Eliat la Rîmnicu Vîlcii. Iată adevărații reprezentanți ai țăranilor; iată adevărata espresiune a clasei muncitoare din România, adevărații propovăduitori ai regimului de virtute care va înlocui vechea corupțiune!... Față cu sploziunea (ca să vorbim ca stiliștii de la "Romînul"! ) de ilaritate care izbucni la știrea că sub regimul libertății alegerilor d. Ștefănică Bellio este alesul colegiului țărănesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vor produce niciodată în mod serios prin icoane. Cauzele cari ar putea slăbi siguranța statului Român sunt cu totul de altă natură: sunt economice și sociale. Daca vom continua ca în trecut, a nu realiza nici o reformă pentru ridicarea claselor muncitoare, daca prin măsuri înțelepte nu vom îmbunătăți starea țăranului, ci-l vom lăsa să vegeteze în mizeria actuală, daca nu se va introduce o echitate mai mare în relațiunile lui de muncă, se poate întîmpla ca efecte esterioare să aibă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
doar o formație artizanală; o mistică, dar mai întîi o tehnică. Prin urmare, o perioadă precisă a istoriei: 1864, fondarea Primei Internaționale la Londra. 1866, fondarea Ligii Învățămîntului la Paris. 1867, Marinoni inventează rotativa (care înzecește viteza de tipărire). "Clasa muncitoare are în secolul al XIX-lea trei aspirații, nota Pierre Bruno, un contramaistru, în memoriile apărute după războiul din 1870: prima constă în a combate ignoranța, a doua în a combate sărăcia, a treia în a se ajuta unii pe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
au îndemnat "adunarea comuniștilor" să se mobilizeze de urgență pentru a salva cartea amenințată lupta politică în mod direct. S-a trecut de la încredere la neliniște, și nu fără motiv. Liturghia făcliei a avut versiunea sa pietistă, predicantă. Hugo către muncitorul analfabet: "Cartea, dușmanul stăpînirii, îți este avantaj Și cauză Actul tău de credință este biblioteca Ai uitat că eliberatorul tău este cartea? Cartea este acolo sus; Strălucește și iluminează Distruge eșafodul, războiul și foametea Vorbind despre sclavi, vorbind despre paria
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
accesibil. Ideea socialistă deplasează accentul principal asupra celui de-al treilea. În Franța, primele ziare muncitorești, efemeride, au văzut lumina tiparului între 1830 și 1840; este vorba despre l'Atelier, ziarul lui Buchez, care a lansat, în 1840, expresia "clasa muncitoare". Culoarul este crucial, fiindcă face translația lui "a face școală" către "a face un partid". În cîmpul ecleziastic, cotidianul este un "plus". În cîmpul partidelor, este un must, "o necesitate". L' Humanité este strategică pentru Partid, La Croix nu este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lui das Kapital în tomuri periodice. Sub această formă, opera va fi mai accesibilă clasei muncitoare, și pentru mine acest lucru este mai presus de toate..." (Londra, 18 martie 1872). Amintiți-vă de timpul care i-a trebuit pomenitei "clase muncitoare" ca să "acceadă" la cunoașterea condițiilor sale de exploatare. Între 1872 și 1875, existau la editorul Lechâtre din bulevardul Sébastopol 44 de cărți a 40 de pagini fiecare (Marx fiind foarte încet la corecturi). Primele o adevărată îndrăzneală fuseseră tipărite în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
performanțele propriei lor dispersări. Destul de puțin costisitor pentru a întreține o durată mai mare. Contra-societate și contra-legendă care își datorează capacitatea de rezistență tuturor piedicilor care le selectau din afară. Pentru a ușura trecerea curentului mitului scris către acțiunea socială, muncitorii electricieni ai Emancipării muncitorești au trebuit să deconecteze legăturile diurne, să cultive replierea și ascunzătorile. O memorie minoritară este întotdeauna o îndepărtare de la conduită. Subteranul și locuințele clandestine au fost pentru telegraful proletar mijloace de protecție împotriva bruiajului și a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
așa-zis materialist multiplica imperativele și restricțiile frazeologie fără conținut, cerințe fără mijloace de aplicare. "Trebuie" să opui revoluția pasivă a burgheziei revoluției active a socialismului, cea care ridică societatea civilă la rang de societate politică. "Trebuie" ca o clasă muncitoare să funcționeze ca o clasă hegemonică, nu doar corporativă, purtătoare "a unei direcții intelectuale și morale" pentru toată societatea; dar care sînt instrumentele acestei direcții în societatea respectivă? Și sînt ele instrumente pur "tehnice", forme polivalente și neutre pe care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o vor lua după dezbateri considerabile în problema instituțiilor tradiționale comunitare în Rusia: asemenea instituții cum ar fi mir-ul și cooperativa țărănească" (Nisbet, 1993: 69). Marx a fost interesat de două tipuri de comunitate. În primul rând, solidaritatea clasei muncitoare în lume, respectiv tipul de comunitate implicit în ceea ce el numea cuprinzătoarea asociație a națiunii. Dar aceasta nu era comunitatea în sensul utilizat de alți gânditori. Referindu-se la bazele societății feudale, el vorbea de fapt despre familie, ocupații, caste
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
industria prelucrătoare, au permis formarea clasei sociale a muncitorimii. Se remarcă apariția primelor forme de organizare profesională a muncitorilor, precum ș( (nființarea asociațiilor de (ntrajutorare, forme incipiente de auto-asistență necesare (ntr-un climat care nu cuprindea politici sociale. Putem aminti "Asociația muncitorilor tipografi" (1843), "Asociația muncitorilor din Timișoara" (1851), "Asociația calfelor de șepcari" (1855), "Asociația tipografilor din București" (1858) ș( alte asociații din diferite localități cu specific urban. La (nceputul anilor '70 ai secolului al XIX-lea sunt amintite 51 de astfel
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de evidențiate de mulți, sunt doar de suprafață. Ele s-ar datora nu unui fond alterat, ci neutilizării fondului caracteristic. Astfel, deși nu este un popor războinic, este curajos, nepornind niciodată războaie, dar luptând fără șovăire. "De asemenea, românul este muncitor și mai ales îndelung răbdător la suferințele muncii. Cu toate acestea, el nu este deprins cu o tehnică de muncă riguroasă" (Rădulescu-Motru, 1996: 153). La fel și cu funcționarii, care nu au învățat nici în cadrul formal nici din practică disciplina
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ierarhice (obstrucția verticală)" (Straus, 1997: 188). Aceste fenomene prezente la locul de muncă generau consecințe și în viața din afara fabricii. Prin intermediul acestor procese s-a lansat revoluția statusului, precum și o omogenizare socială care s-a dovedit critică în formarea clasei muncitoare. Construcția de case, magazine, băi publice și piscine, cluburi sportive, transport public aveau o influență directă asupra profilului și cuantumului relațiilor sociale. În Moscova în timpul primului plan cincinal, transportul public a rămas mult în urma dezvoltării industriale. Populația crescuse semnificativ și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
perpetuarea vechilor elite politice, care au acumulat capital în regimul anterior și devin elite politico-economice (Voicu, 2005). Structura de clasă actuală din România cuprinde clasa de sus cea mai bine conturată -, clasa de mijloc cea mai nouă, în formare -, clasa muncitoare, țărănimea și clasa de jos cea mai slab conturată datorită sărăciei generalizate. În rural, apariția întârziată și greoaie a antreprenorilor agricoli și neagricoli a dus la reconfigurarea clasei de mijloc, aceasta cuprinzând salariații cu studii superioare și studii medii profesori
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cuvinte, o serie nominală poate fi tratată ca serie ordinala atunci când relația de simetrie dintre categorii (A=B=C) poate fi tratată ca asimetrică (A>B>C). Exemplu. Caracteristica "statut profesional", studiată pe o colectivitate dată, măsurată nominal prin categoriile muncitori necalificați, muncitori calificați, muncitori înalt calificați, tehnicieni, ingineri, ar putea fi măsurată și la nivel ordinal, introducându-se criteriul de ordonare al nivelului studiilor de calificare. 2.3. Schema de măsurare La prima vedere schema de măsurare are următorii pași
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
tradiționale transmiteau atributele de status - diplomă și stil de viață - pentru tinerii din aristocrație și marea burghezie, școlile tehnice, marginalizate o perioadă îndelungată de universități, ofereau șansa ascensiunii sociale prin profesionalizare pentru tinerii din clasa mijlocie inferioară și din clasa muncitoare (Weber, 1947). Cu toate acestea, universitățile germane au contribuit semnificativ la avansarea Germaniei la rangul de superputere mondială, situație care a impus altor puteri europene, printre care Anglia, să reformeze sistemele de învățământ superior proprii. În secolul XX putem distinge
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a studenților în universități, de exemplu, a fost aici puternic determinată politic, ceea ce a afectat adeseori dramatic compoziția populațiilor de studenți prin avantajarea studenților cu „origine socială sănătoasă” etc., prin alocarea unor cote de locuri în facultăți tinerilor din clasa muncitoare și prin discriminarea celor care proveneau din clasele avute - burghezi, rentieri sau țărani înstăriți. În aceste condiții sunt de așteptat rezultate net diferite de cele din țările occidentale ale măsurătorilor egalităților de șanse educaționale. Împărțind societățile în trei categorii (muncitori
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de concluzii au descurajat politicile de creștere și de redistribuire a resurselor consacrate învățământului. Halsey a publicat în 1979 o anchetă pe un eșantion de 8.529 de bărbați educați în Anglia și Țara Galilor. În comparație cu un băiat provenind din clasa muncitoare, un băiat din clasa superioară (service class - adică patroni, manageri, experți) are următoarele șanse de acces la diferite trepte ale sistemului de învățământ britanic: - 40/1 pentru intrarea în școli publice de rang înalt (cum este celebrul colegiu Eton); - 18
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Halsey arată că inegalitatea șanselor de acces a rămas constantă în timp într-o măsură deprimantă. Ea crește odată cu urcarea pe scara educațională. Dacă punem față în față șansele unui băiat din clasa superioară și ale unui băiat din clasa muncitoare de a accede la diferite trepte educaționale, obținem următoarele raporturi: - 4/1 să fie la școală la 16 ani; - 8/1 să fie la școală la 17 ani; - 10/1 să fie la școală la 18 ani; - 11/1 să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
până acum, că atitudinile, valorile nu sunt atribute individuale simple, ci sunt generate de poziția socială a persoanei. Consecința acestei constatări este că cei care reușesc să diferențieze între diferite „sisteme axiologice” sau să proclame lipsa de răbdare a clasei muncitoare în căutarea gratificațiilor - spre deosebire de cei mai avuți, care pot să amâne satisfacțiile - trebuie să caute și sursele lor sociale. Altfel, orice măsură care ține cont doar de deosebiri de natură culturală, exprimate fie prin termenul de „stil de viață”, fie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Teoria codurilor lingvistice a lui Basil Bernsteintc "2. Teoria codurilor lingvistice a lui Basil Bernstein" Noțiunile de coduri lingvistice elaborate și restrânse au fost introduse de Basil Bernstein în 1971 pentru a explica performanțele relativ slabe ale copiilor din clasa muncitoare la disciplinele bazate pe folosirea limbii, în timp ce rezultatele lor erau similare cu ale colegilor din clasa mijlocie la disciplinele matematice. Bernstein a fost stimulat în această direcție și de experiența sa în educația continuă. Cele două concepte - codul restrâns și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]