1,357 matches
-
și unchiul Tom ieșiți în oraș, el poate să stea cu mine. Honey a zâmbit. — Și tu o să fii fetiță cuminte, așa-i? Cea mai cuminte din lume. — Ba nu, a răspuns Lucy, întorcându-i privirea cu cea mai serioasă mutră cu putință. O să fiu rea. O să fiu cea mai rea, mai afurisită și mai a naibii fetiță din câte a lăsat Dumnezeu pe pământ. Hawthorn Street sau Hawthorne Street? Au trecut câteva luni. Pe la mijlocul lui octombrie, avocații au terminat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de pisică în viitorul apropiat, dimpotrivă, îi îneacă pe cei ai pisicii ei. Am luat-o eu, care n-am nici copii, nici pisici. „Tabachera minunată. Oferă cuiva o țigară din această tabacheră. Dar țigările dispar și în loc iese o mutră neplăcută.“ Asta cu „mutră neplăcută“ mi-a plăcut mult, așa că am luat-o tot eu, pentru papa, care va ști s-o aprecieze. De fapt din cauza lui nu ținem pisică sau câine, zice că lasă fire de păr și că
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
apropiat, dimpotrivă, îi îneacă pe cei ai pisicii ei. Am luat-o eu, care n-am nici copii, nici pisici. „Tabachera minunată. Oferă cuiva o țigară din această tabacheră. Dar țigările dispar și în loc iese o mutră neplăcută.“ Asta cu „mutră neplăcută“ mi-a plăcut mult, așa că am luat-o tot eu, pentru papa, care va ști s-o aprecieze. De fapt din cauza lui nu ținem pisică sau câine, zice că lasă fire de păr și că de la ei poți lua
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dezamăgită fiindcă crezusem o clipă că e celălalt, încât m-am apucat să sting singură luminile și m-am retras în odaia mea. Dar la nici zece minute de la plecarea lui Dan Crețu a apărut Safta, de data asta avea mutra ei „de Alexandru“, adică ceva solemn și sfidător, de parcă mi-ar face un hatâr, că-mi permite să văd un asemenea bărbat. Nici n-am avut timp să regret că nu mă aranjasem mai mult, că a și intrat și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nemișcare, mirându-mă și schimbând timid priviri fugare cu fiecare dintre ei. Starea de spirit, în clipele acelea, era mai neplăcută, mai stânjenitoare și mai nefirească decât niciodată. Totul parcă prevestea că ceva rău din cale-afară urma să se petreacă. Mutrele tuturor celor prezenți erau cu totul reci și neatinse; se vedea limpede că pe mine mă așteptau. Atunci, individul cel mai antipatic și mai nesuferit dintre toți - ce dintotdeauna nutrise pentru mine un prisos de ură înflăcărată, pe care acum
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
femeia, fiindcă, văzând că se zbate singură în zadar și că nu poate ține deloc pasul cu eschivele rapizi ale băiatului, încercă să se înfrâneze pe cât posibil și să se mulțumească numai să-i vorbească. Gâfâia, însă, puternic. Avea o mutră dușmănoasă, răutăcioasă și autoritară, încât stârnise teribil spaima în Șerban; niciodată n-o mai văzuse așa, cu toate că se poate spune că el „avea experiență” aici. Se uita la ea și o găsea foarte respingătoare. În cameră, totul era numai urlete
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Ați studiat teologia... Cel puțin așa se aude... Aiurea! Seminarul. Adică un liceu teologic unde am studiat, fiindcă așa își dorise tatăl meu care era preot. Și ați fost preot?suna întrebarea mea idioată mai mult în glumă. Am eu mutră de ?...Mai eram eu acuma aici? Și cum ați fost angajat în cultură? Întrebarea e obligatorie sau e în afara interogatoriului? Nu vă scapă nimica din vizor... Tot timpul am cochetat cu viața culturală. Tot timpul am scris câte ceva. E adevărat
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Cu atât mai mult cu cât Sima, parcă debusolat, în momentele contactării, murmurase cu un glas stins: Tovarășe Gerard, iată! O văzurăm și pe asta. Lângă el, electricianul Valy, destul de rece și la propriu și la figurat, și alte multe mutre, localnici din X, trambalați in corpore, la locul înmormântării probabil cu un autobuz închiriat. Valy murmură și el cu voce dogită: A fost odată ca niciodată o doamnă contesă de Bethlen, domnule Gerard...și adăugă un crâmpei dintr-o replică
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mânie, Esesistu', negăsind la repezeală o replică pe măsură, cu bărbia tremurândă și împroșcând cu salivă în toate părțile, face: Exact. Mic cu aia mare, bă! Hă, hă, hă! La râsul lui forțat, în neconcordanță cu aspectul de fiară al mutrei, cei din jur, așa-zișii suporteri - trec la aplauze furtunoase și scandează parcă patriotic: „Ura! Ura! Ura!” Vorbește frumos, micuțule - îl temperează ușor Titi, ca un păpușar care simte că una dintre sfori nu-l ascultă bineNu așa te-a
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu trebuia să-și facă griji în privința lor. Prada sa se afla acolo, în fața lui, și acolo avea să rămână până când, la lăsarea serii, țânțarii o vor împinge din nou spre interiorul erg-ului. Zâmbi, încercând să-și imagineze ce mutre ar face dacă ar putea ști că-i avea în bătaia puștii, și că la acea oră a zilei putea foarte bine să se târască asemenea unei reptile din stâncă în stâncă, să se apropie prin spate, să-i taie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
însă pentru că toată familia ține foarte mult la cuibul cu puișori, să nu cumva să facă ei, domnii îmbrăcați aidoma de croitor, altceva decât să arunce o privire pe balcon. Costumatul care părea mai răsărit s-a uitat zâmbind cu mutra altuia către celălalt, a scrâșnit un Dumnezeul mamei ei de treabă și duși au fost. Motiv bun pentru ca Liță să brodeze pe o temă care nu a prezentat mare interes: prin preajma blocului dau târcoale niște inși care iubesc mult păsările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
amintească celor sosiți că trebuiau să-și lase „armele“ la debarcader. „Hotelul Santa Marta“ mirosea a mucegai și murdărie, a local închis, a bârne de lemn putrezite, a ploșnițe și a dezinfectant ieftin și era ținut de un metis cu mutra acră și uniformă albastră, care purta pe haină un mic ecuson pe care scria „Manager“, deși funcțiile lui mergeau de la recepționer, la hamal, trecând prin camerist, casier și administrator. Odăile erau întunecoase și minuscule, fără o altă ventilare, decât niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ajutați să denunț această manevră criminală... Se întrerupse. Mr. Stevens sărise din avionetă și venea spre ei. Îl urma de aproape credinciosul lui Gubern. Ramón Cáceres arătă spre el cu un gest amar: — Iată-l aici! spuse el. Are o mutră de cumpărător. O să vă facă o propunere bună, știu asta. O propunere reală, concretă, mult mai precisă decât a mea. Și o știe și el. E sigur pe el, pentru că are în mână două lucruri care mie îmi lipsesc. Banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Moaca, ai grijă că mă înfurii! Ia vezi, bă, că pe mine nu mă cheamă Moaca! Te cheamă, bă, dacă-ți spun eu așa! Ia dă băi pachetul ăla de țigări încoace! Băi, vezi că-ți dau și una peste mutră! Nu vezi ce mutră de șobolan ai?... Băi, mai bine vă duceți la cules porumb! Tu ce te bagi, bă?... Mă bag, bă, ce-ți pasă ție?... A se continua tot așa... * Azi dimineață m-am îmbrăcat într-un hanorac
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
mă înfurii! Ia vezi, bă, că pe mine nu mă cheamă Moaca! Te cheamă, bă, dacă-ți spun eu așa! Ia dă băi pachetul ăla de țigări încoace! Băi, vezi că-ți dau și una peste mutră! Nu vezi ce mutră de șobolan ai?... Băi, mai bine vă duceți la cules porumb! Tu ce te bagi, bă?... Mă bag, bă, ce-ți pasă ție?... A se continua tot așa... * Azi dimineață m-am îmbrăcat într-un hanorac lejer, sport cu glugă
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
a găsit drumul are șanse mari să devină ministru. Din campanie Degeaba încerca Costică Juncu să-l lămurească pe vecinul său de scară ca să voteze cu el. Acesta era ca Toma Necredinciosul și pe deasupra mai avea o hibă: avea o mutră care cerea pumni. De ce să votez cu tine? întreba Toma, întinzînd gîtul său lung și stropind puțin prin gaura lăsată în gură de cei doi dinți scoși de un bătăuș din cartier. Păi, sîntem vecini, mă cunoști, ne-am ajutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Spinoza sau Algazi? Ha, ha, sîngele apă nu se face. Bătrînul se aplecă liniștit, Își ia cartea și citește mai departe, ca și cînd n-ar fi auzit nimic. ... haide, mă Wanda, chiar ți-ai pierdut umorul de tot? Lasă mutra asta de fecioară deflorată, că-mi strici tot cheful. Unde ești, marchizo? Păi ce facem, dragă, acum ți-ai găsit să speli vasele? Stai aici cu noi, că ăștia au cam pus-o de mămăligă. Ochelaristul a Întins-o, craii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și să intre, braț la braț cu el, În sala de dans. Rămase cîteva ore În stradă: erau acolo o sumedenie de fețe pașnice, familiare: farmacistul cu nevasta lui, fata institutorului, directorul băncii locale, dentistul cu bărbia vînătă și cu mutra lui de om trecut prin multe... Sala era Împodobită cu serpentine colorate - albastre, verzi și roșii - mica orchestră locală cînta cu foc, și totul Împrăștia o senzație de viață Îndestulată, liniștită și trainică, tulburată doar de ghimpii unui dulce neastîmpăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mai vrut să-l cunoască. Numai bietul Henry Wilcox, prostănacul, i-a rămas prieten, repetînd oribila formulă, prea des folosită În legătură cu el: „Știu că ești nevinovat, tu n-ai fi În stare să omori nici o muscă“. Își aducea aminte ce mutră făcuse Wilcox, Într-o zi cînd Îi răspunsese „Nu sînt deloc nevinovat. Eu am omorît-o!“ După aceea dispăruse și Wilcox, cu despotica lui nevastă pasionată de hochei (pe consola căminului se Înșirau trofeele de argint pe care le cîștigase). Afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Încet astfel Încît nu putea fi sigur că Înțelesese bine. Pe poarta „Pavilionului special“ ieși un individ Îmbrăcat Într-un halat alb, aidoma celui purtat de Johns cînd era de serviciu, deși mai puțin curat. Era un omuleț cu o mutră arogantă și niște umeri diformi, uriași. La iaz! Îi spuse Johns. Omulețul clipi din ochi, dar rămase locului, măsurîndu-l pe Digby cu o curiozitate obraznică. Făcea parte, desigur, din personalul „Pavilionului special“, nu din cel al grădinii, căci mîinile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
murise cineva și nu te-ai fi mirat să vezi mobilele etichetate, gata să fie scoase la licitație. Pe asta, cel puțin am prins-o? șopti domnul Prentice. Întreaga casă era Învăluită În liniște. Un individ În negru, cu o mutră de cioclu, Îi Întîmpină În vestibul și le deschise o ușă. Intrară pe ușa aceea Într-o mică sufragerie În care se vedeau o mulțime de scaune urîte, rînduite În jurul unei mese enorme, și un birou. Nu, nu era salonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cloroform. „Ce dorești, Johns?“ Îl Întrebase furios doctorul, care părea tare nervos. Iar Johns, care Încă mai credea În puritatea fanaticului doctor, socotindu-l doar indus În eroare, văzuse o singură soluție: să-l Împuște! Zărind apoi sus pe scară mutra vicleană și umerii diformi ai lui Poole, trăsese și În el, cu o furie sporită de sentimentul că ajunsese prea tîrziu ca să-l mai salveze pe Stone. După aceea, apăruseră, firește, polițiștii. Johns le ieșise În Întîmpinare, căci toți servitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
din lateral de limuzina cu Însurăței. I-a făcu semn celuilalt șofer s-o lase mai moale, iar eu am ieșit pe geam, sprinten ca un cuc la ora exactă, Încercând să ajung la hârtie. Mirele, care, luând În considerare mutra de rotweiler operat de prostată care se Întrevedea sub voalul alb de lângă el, trebuie să-și fi făcut mult curaj Înaintea nunții și m-a confundat, probabil, cu unul dintre nuntași, căci mi-a ieșit În Întâmpinare, Îmbrățișându-mă cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
al secției de învățămînt era în perfect contrast cu furnicarul omenesc ce-i asalta ușile. În dosul acestora, inspectorii ședeau bine ascunși. Murdari, nerași, mulți dintre ei băuți, solicitanții pîndeau cu îngrijorare pe coridor. Surtuce ponosite, ghete pline de noroi, mutre neroade și figuri viclene exprimînd orice afară de preocupări intelectuale, dădeau secției culoarea sordidă a sălilor de tribunal. Agățîndu-și speranțele de ceva mai puțin rău, mulțimea asta de suplinitori căuta, la fiecare început de an, alte posturi decît cele vechi, fiecare
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
acesta ne îndemnă să-l cinstim. Instalat la Mitică acasă, bufetul avea pereții plini de rafturi cu sticle colorate. Un galantar cu pește sărat, pîinea cu gust de șoarec și biscuiții duhnind a gaz, totul mirosea a țuică. Cu o mutră de ciclop, Mitică umplea păhăruțele ce i se pierdeau printre degete. De mirare cum de-și pierde vremea cu lucruri atât de mărunte o namilă potrivită să sfarme stînci. Împingînd cui după cui pe gît, Urecheru promise instructorului că, după
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]