1,229 matches
-
am părăsit în grabă orașul și ne-am stabilit la Domnești, unde o dată cu stingerea epidemiei mi-am reluat cursele cinegetice"80. O interesantă evocare literară a pustiitoarei epidemii de holeră din Moldova la 1831 se datorează unuia dintre primii noștri muzicologi, vornicul Teodor Burada (1800-1866), drept-credincios creștin. Ea a fost inserată în "testamentul" său alcătuit la Iași, în ziua de 5 august 1848, în vremea celui de-a doilea val al nimicitoarei molime, ivit în acel an în Principate. Episodul era
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
guvernul !”, în timp ce printre tineri a avut mai multă trecere „Disprețul vostru/Revolta noastră”. Nu este același lucru și, la limită, nici aceeași revoltă... Care este deci „particularitatea” acestei revolte ? O primă sugestie ne vine, în mod neașteptat poate, de la un... muzicolog : analiza protestelor și arta scandărilor populare, realizată de MarinMarian Bălașa. Fără a intra în detaliile „tehnice” ale cercetării, o constatare esențială a autorului atrage atenția : Dincolo de discurs, interviu, declarații, perorații politice și promovare televizată (totodată ignorînd violențele și abuzurile parazitare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
anunțați-vă, că se răcește de tot, brânza. Hai, copii, veniți la urșii moșului. Luați. Spuneți bogdaproste și mâncați. Să fie în sănătatea mea! Nu doar copiilor erau adresate repetatele chemări, ale lui Moș Costache Enescu, moșier, tată al vestitului muzicolog de mai târziu, George Enescu, ci, tuturor locuitorilor Păpăuților, acei locuitori, care, de câte ori auzeau de el, săreau ca arși, de pe unde se aflau, și-i căutau prezența, glasul, inima, sufletul. Acum, cocoțat pe carul de dinainte, tras de doi boi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
an 2011. Către orele serii am felicitat telefonic pe dl. prof. Vasile Cârcotă și ne-am antrenat într-o discuție frumoasă, elevată, de calitate. Mi-a mulțumit pentru ultimul volum primit recent de la mine. Se anunță încetarea din viață a muzicologului Marin Constantin, dirijorul și conducătorul Corului „Madrigal”. Un adevărat reper în muzica noastră corală, ducând faima României pe aproape toate meridianele lumii. Lasă un imens gol, ce cu greu va fi sfințit de o altă persoană cu adevărată vocație. Pe
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
rețină direct procentul ce va fi stabilit din remunerațiile colectate în calitate de organism unic colector al remunerației compensatorii pentru copia privată în domeniul sonor și audiovizual, din rațiuni economice (evitarea comisioanelor bancare, administrative), precum și cu plata directă de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociația pentru Drepturi de Autor (U.C.M.R. - A.D.A) către U.P.F.R. a procentului ce va fi stabilit pentru dreptul de retransmitere prin cablu. Pentru a soluționa astfel, Completul de arbitri a constatat că disputa dintre părți este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212716_a_214045]
-
Virgil Mihaiu Începând din 1991, în fiecare ultima lună a anului are loc la Cluj Festivalul internațional Mozart. Coordonată cu admirabil talent managerial de către muzicologul și profesorul Francisc Lăszlă, cea de-a opta ediție recent încheiată ne-a propus un afiș cât se poate de atractiv. Concertul inaugural a fost interpretat de corul și orchestră simfonica ale Filarmonicii "Transilvania" din Cluj, dirijor Tamâș Văsăry, solista
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
în 1934. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kirițescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu și Elly Roman. A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaționale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o să-și formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare. Dramaturgul Tudor Mușatescu a îndrumat-o să înregistreze cântece din repertoriul propriu, în special din
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși, aniversată de Google la 100 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70077_a_71402]
-
acest curent este populist: el îmbină apărarea tradiției populare cu ordinea Revoluției și ura față de elite. Astfel, protocroniștii acționează în numele democratizării și înțeleg să fondeze organizații care să administreze producerea de cultură: Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiștilor Plastici, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor. Economia în perioada de penurie impune constrîngeri editoriale, competiția pentru accesul la privilegii este severă. Protocroniștii înțeleg să acapareze terenul în beneficiul și prin intermediul unei restructurări ideologice: șovinism, autarhie, mobilizare antioccidentală, discursul lor fiind în conformitate cu conducerea politică. Reacția studiată de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 5 martie 1993; HYPERLINK "http://www.cdep.ro/pls/legis/legis pck.htp act?ida=4404" Hotărârea Guvernului nr. 326/1993 privind integrarea sistemului asigurărilor sociale și pensiilor compozitorilor și muzicologilor în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 21 iulie 1993; HYPERLINK "http://www.cdep.ro/pls/legis/legis pck.htp act?ida=3694" Legea nr. 34/1993 privind integrarea sistemului de asigurări
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
oarecare apreciere beneficiind volumul cu articole de presă din perioada 1925-1937, intitulat Căderea Babilonului (1956). Callimachi a publicat și o serie de studii de istorie medievală, dar și pagini de istorie a evreilor din România. 5. Emanoil Ciomac (1890-1962), poet, muzicolog, apropiat al muzicianului George Enescu, debutează cu cronici muzicale, devenind colaborator al presei locale, la Libertatea, Informatorul, Revista Moldovei, Clopotul etc. Ales membru al Societății Scriitorilor Români în 1921, Ciomac se remarcă prin proza din domeniul muzical, cu titluri precum
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
rituri, la rândul lor, pretindeau acompaniamentul cântecelor. Or, pentru aceasta, era nevoie de suportul unui grup capabil din punct de vedere muzical și cu competențe specifice. Schola datează din timpuri vechi, chiar dacă nu putem spune cu precizie anul înființării. Părerile muzicologilor, de fapt, nu concordă și sunt împărțite. Astfel, Martin Gerbert susține că schola romană a fost înființată de Papa Silvestru I (+ 336), imediat după pacea constantiniană: „S-a format o Schola cantorum pentru întregul oraș (Roma). Când într-o bazilică
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
întregul oraș (Roma). Când într-o bazilică se celebra o sărbătoare ori exista o procesiune sau o stațiune, la acestea participau toți cântăreții”. F. Rainoldi, însă, afirmă că această ipoteză nu poate fi susținută întrucât elementele prezentate sunt puțin convingătoare. Muzicologul Haberl afirmă că schola datează din timpul Papei Ilario (461-468). Cu siguranță că schola există în timpul lui Grigore cel Mare, din moment ce acesta o reorganizează datorită decăderii ei. Diaconii, care pănâ atunci au exercitat funcția de solist, au fost excluși, oficiul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
evident că, în baza a ceea ce am spus mai sus, „legenda gregoriană” nu are niciun fundament istoric. Și totuși, aceasta nu a fost pusă în discuție, decât numai la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai precis în anul 1890, atunci când muzicologul Gevaert a combătut în mod sever „legenda gregoriană” în opera sa „Les origines du chant liturgique de l’église latine”. 3.5 Clasificarea și codificarea repertoriului Așa cum textele Bibliei trebuiau să fie transmise cu o absolută fidelitate, tot așa trebuia
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Palestrina a încarnat pentru părinții conciliari sentimentul religios dorit de Conciliul din Trento iar pentru posteritate a constituit unul dintre idealurile cele mai pure și mai armonioase ale cântecului sacru catolic. Această convingere își găsește ecoul într-o frază a muzicologului german Peter Wagner, care a afirmat că lucrările sacre ale lui Palestrina trăiesc „în afara timpului și a spațiului și sunt o revelație pur spirituală care propune conștiințelor imaginea esenței intime a religiei”. Așadar, opera palestriniană a fost recunoscută drept cea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
nega faptul că adoptarea pe scară largă a stilului teatral, din partea compozitorilor de muzică sacră, a produs adevărate capodopere de artă, însă din punct de vedere funcțional liturgic, acestea, fără îndoială, erau nepotrivite. Charles Burney a fost unul dintre numeroșii „muzicologi” care au criticat muzica sacră a timpului său datorită mondenității acesteia: Eu nu numesc orice oratoriu, misă sau motet modern „muzică de biserică”, întrucât aceleași compoziții, cu cuvinte diferite, ar fi mai potrivite pentru scenă. Prin „muzică de biserică”, înțeleg
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
volum a cuprins 63, apoi diversitatea corespondenților, ce nu sunt, cum, poate, s-ar fi așteptat unii, doar sociologi și statisticieni, domenii în care s-a remarcat cu deosebire Anton Golopenția, ci și eseiști (Emil Cioran, N. Argintescu-Amza, Vasile Băncilă), muzicologi (C. Brăiloiu, H. Brauner), etnologi (Petru Caraman), scriitori (Emanoil Bucuța). O serie de scrisori ale lui Anton Golopenția sunt bogate în referințe privind anii săi de studii în Germania, ani în care se caută și se întreabă ce drum să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acestui liceu. MUSICESCU, GAVRIIL (1847-1903) COMPOZITOR, DIRIJOR ȘI PEDAGOG Muzician de înaltă pregătire, dirijor și organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care s-au înființat pe pământul României - corul Mitropolitan din Iași -, unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician, Gavriil Musicescu a desfășurat pe cele mai diverse planuri, o adâncă operă de creație, de promovare a valorilor artistice românești, de educație muzicală. Născut la 20 martie 1847 la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
trimite în Salon; îndrăgostiții pentru întăiul plic, înainte de-ai încredința destinul cutiei de scrisori”. Născută la 12 octombrie 1871, în Ismail, Sofia era primul din cei cinci copii pe care i-a avut familia Musicescu. Tatăl, Gavriil Musicescu (1846-1903 , muzicolog și compozitor de prestigiu; mama, Ștefania, născută Fetov, din sudul Basarabiei, casnică. Foarte devreme, Sofia se dovedește înzestrată cu un auz muzical absolut și o remarcabilă capacitate de a reproduce și armoniza melodii la pian. Și-a început pregătirea școlară
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
S-ar putea să fie adevărat că obiectul studiului său este irațional sau că, cel puțin, conține importante elemente neraționale ; dar aceasta nu înseamnă că situația lui ar fi diferită de cea a istoricului de artă sau de cea a muzicologului sau chiar de aceea a sociologului sau a anatomistului. Firește, această relație ridică o serie de probleme complicate. Pentru rezolvarea lor s-au propus soluții diferite. Unii teoreticieni neagă pur și simplu că studiul literaturii ar fi un act de
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de cercetare științifică/creație artistică în domeniul specific de referință (acronim CS) 3. Recunoaștere și impactul activității (acronim RIA) Specializările din domeniul muzical impun diferențierea între practicieni (compozitori, dirijori, regizori de operă, coregrafi, interpreți vocali și instrumentali ș.a.) și teoreticieni (muzicologi cu diferite domenii concrete de expertiză, pedagogi muzicali, folcloriști ș.a.). Aceste diferențieri se reflectă în tipul de prestații/realizări supuse aprecierii prin prisma criteriilor de față. Tabelul 1. Activitatea didactica și profesională (DID) *Font 8* *) Termenul "publicat" se referă în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254097_a_255426]
-
de cercetare științifică/creație artistică în domeniul specific de referință (acronim CS) 3. Recunoaștere și impactul activității (acronim RIA) Specializările din domeniul muzical impun diferențierea între practicieni (compozitori, dirijori, regizori de operă, coregrafi, interpreți vocali și instrumentali ș.a.) și teoreticieni (muzicologi cu diferite domenii concrete de expertiză, pedagogi muzicali, folcloriști ș.a.). Aceste diferențieri se reflectă în tipul de prestații/realizări supuse aprecierii prin prisma criteriilor de față. Tabelul 1. Activitatea didactica și profesională (DID) *Font 8* *) Termenul "publicat" se referă în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253416_a_254745]
-
grafilor, Tehnicieni- lor și Arhitecților de Teatru 7. Federația Interna- Berna 1950 1960 Ministerul România participă țională de Arta Culturii din anul 1960 Fotografică 8. Societatea Inter- Paris 1923 1923 Ministerul Aprobarea Uniunii națională de Muzica Culturii compozitorilor și Contemporană muzicologilor din anul 1990 9. Uniunea Interna- Nisa 1949 1991 Ministerul România participă țională a Federa- Culturii din anul 1991 țiilor Grupurilor Folclorice 10. Consiliul Interna- Confelans 1970 1991 Ministerul România participă țional al Organi- - Franta Culturii din anul 1991 zatiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
grafilor, Tehnicieni- lor și Arhitecților de Teatru 7. Federația Interna- Berna 1950 1960 Ministerul România participă țională de Arta Culturii din anul 1960 Fotografică 8. Societatea Inter- Paris 1923 1923 Ministerul Aprobarea Uniunii națională de Muzica Culturii compozitorilor și Contemporană muzicologilor din anul 1990 9. Uniunea Interna- Nisa 1949 1991 Ministerul România participă țională a Federa- Culturii din anul 1991 țiilor Grupurilor Folclorice 10. Consiliul Interna- Confelans 1970 1991 Ministerul România participă țional al Organi- - Franta Culturii din anul 1991 zatiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264242_a_265571]
-
grafilor, Tehnicieni- lor și Arhitecților de Teatru 7. Federația Interna- Berna 1950 1960 Ministerul România participă țională de Arta Culturii din anul 1960 Fotografică 8. Societatea Inter- Paris 1923 1923 Ministerul Aprobarea Uniunii națională de Muzica Culturii compozitorilor și Contemporană muzicologilor din anul 1990 9. Uniunea Interna- Nisa 1949 1991 Ministerul România participă țională a Federa- Culturii din anul 1991 țiilor Grupurilor Folclorice 10. Consiliul Interna- Confelans 1970 1991 Ministerul România participă țional al Organi- - Franta Culturii din anul 1991 zatiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264263_a_265592]
-
grafilor, Tehnicieni- lor și Arhitecților de Teatru 7. Federația Internă- Berna 1950 1960 Ministerul România participa țională de Artă Culturii din anul 1960 Fotografică 8. Societatea Inter- Paris 1923 1923 Ministerul Aprobarea Uniunii națională de Muzică Culturii compozitorilor și Contemporană muzicologilor din anul 1990 9. Uniunea Internă- Nișă 1949 1991 Ministerul România participa țională a Federa- Culturii din anul 1991 țiilor Grupurilor Folclorice 10. Consiliul Internă- Confelans 1970 1991 Ministerul România participa țional al Organi- - Franța Culturii din anul 1991 zatiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264387_a_265716]