1,231 matches
-
Pașcu-Rădulescu, Dorel, " Sunetul muzical și ansamblurile instrumentale," București, Editura UNMB, 2000. Pașcu-Rădulescu, Dorel, " Drumul spre interioritate," București, Editura UNMB, 2006, ediție bilingva. Păscu - Rădulescu, Dorel, "Autoevaluare", 2006 Păscu - Rădulescu, Dorel, "Memoriu de activitate", document aflat în arhiva Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România Român, Vlad, articolul "Dorel Păscu - Rădulescu - remarcabil model uman și professional", 2016
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
Un nebun aruncă o piatră în apă și 1000 de înțelepți nu știu cum să o scoată de acolo". Vine stimabilul Florin Călinescu, aruncă două replici aducătoare de rating, conform unui format tip "românii rămân cu gura căscată" după care muzicieni și muzicologi, jurnaliști interesați și cititori oarecare, persoane bine intenționate și oameni care n-au fost în viața lor la operă încep veșnica luptă a partizanatelor și contrazicerilor. Sigur, oriunde miroase a posibil scandal, apar și corbii de serviciu din presa locală
Soprană, după episodul Paula Rad de la ROMÂNII AU TALENT: Corupția ucide () [Corola-website/Journalistic/104622_a_105914]
-
în 1934. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kirițescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu și Elly Român. A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaționale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o să-și formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare. Dramaturgul Tudor Mușatescu a îndrumat-o să înregistreze cântece din repertoriul propriu, în special din
Maria Tănase și Ileana Sărăroiu, destine tragice ale culturii românești-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104668_a_105960]
-
întregi din muzica lui se potrivesc cu bătăile neregulate ale inimii muzicianului, care suferea de aritmie cardiacă. În echipa de cercetători de la Universitatea Michigan și Universitatea Washington s-au aflat un cardiolog, un medic specializat în istorie medicală și un muzicolog. Studiul, publicat în Perspectives in Biology and Medicine, a analizat mai multe compoziții ale lui Beethoven, căutând anumite indicii despre o maladie cardiacă pe care ar fi avut-o celebrul muzician german. Ritmurile din anumite pasaje din câteva compoziții renumite
Beethoven, capodopere compuse după ritmul neregulat al inimii sale () [Corola-website/Journalistic/105196_a_106488]
-
reușit deschiderea drumului spre o lume în care copiii să se apropie, prin cele mai diverse abordări, de tezaurul românesc, să cunoască folclorul altor țări, iar străinii să vadă cât de bogați spiritual sunt românii. Această frumoasă reușită se datorează muzicologului Smaranda Oțeanu-Bunea, director al Festivalului, directorul fondator al Teatrului Stela Popescu, alături fiindu-i o echipă eficientă, formată, între alții, din Ștefan Soare, director al Baletului TSP, Georgiana Enișor, director Comunicare, Paul Hîncu, director Tehnic, Florin Dărămuș, expert PR. Joi
Poftiți în lumea minunată a copilăriei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105458_a_106750]
-
unanim cunoscută drept una dintre marile voci ale timpului nostru - a lucrat zilnic ore în șir, fascinându-i pe toți cei prezenți, pe artiștii care făceau progrese ce-i surprindeau și pe ei înșiși, pe profesorii de canto și pe muzicologi, ca și pe zecile și zecile de studenți, masteranzi și doctoranzi care doar asistau la cele ce se petreceau pe scenă, filmând însă totul cu tabletele sau telefoanele mobile. Apoi, semn al epocii în care trăim, trimeteau filmele prin SMS
După Europa, America și Japonia, Mariana Nicolesco cucerește China by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105504_a_106796]
-
și vă veți lăsa seduși de cele mai frumoase picturi din istoria artei. Veți învăța să citiți, să descifrați și să comparați între ele mai multe versiuni ale aceluiași episod, reprezentat de artiști diferiți. Gérard Denizeau este istoric de artă muzicolog și scriitor francez, profesor universitar (Sorbona, Paris; Universitatea din Des Moines). Este autorul a numeroase publicații, romane, poezii, articole și cărți despre arte plastice și muzică. ”Fiul risipitor” “Fiul risipitor. Povestea unei întoarceri acasă” Luni, 10 aprilie, la ora 19
Cărți de la iepuraș pentru mari și mici by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105633_a_106925]
-
în valoare muzica barocă a lui Henry Purcell, considerat egalul lui Bach sau Beethoven, nu doar de marele pianist și compozitor polonez Ignaz Friedman. Purcell e sărbătorit în calendarul Bisericii Episcopale din America, în aceeași zi cu Haendel și Bach. Muzicologii au semnalat de altfel influența lui Purcell asupra lui Britten, cu trimitere la Dido and Aeneas, unde The Young Person’s Guide to the Orchestra a fost inspirată de o temă din Abdelazar, după cum opera lui Britten A Midsummer Night
Doi compozitori de operă englezi într-un spectacol de Mark Morris. Salt în timp. De la Benjamin Britten la Henry Purcell by Doina Uricariu, corespondență de la New York () [Corola-website/Journalistic/105659_a_106951]
-
În 20 martie, la ora 19.00, Institutul Cultural Român Budapesta organizează la sediul său vernisajul expoziției Lipatti Between Worlds, în prezența muzicologului Monica Isăcescu. Expoziția reunește imagini inedite realizate de Dinu Lipatti (1917-1950). Fotografiile alb-negru recompun, asemenea unui joc de puzzle, atmosfera, mediul familial, personal, în care activitatea de pianist și compozitor a lui Dinu Lipatti s-a conturat și s-a
Centenar Lipatti: Expoziția „Lipatti Between Worlds” și proiecția filmului “Sonată pentru omul bun” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105701_a_106993]
-
fondator al sextetului vocal The King’s Singers), Brian O’Connell (Boston University din SUA) și Bronislawa Falinska (Padua Music Conservatory, Italia). În prezent Ciprian Tuțu este dirijor al Corului Academic Radio. Din 1986 este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Din 1980 desfășoară o intensă activitate în domeniul muzicii pop și jazz, colaborând și participând alături de majoritatea interpreților importanți de gen din România la mai multe festivaluri de jazz, precum și la numeroase emisiuni de televiziune. Împreună cu propriul grup
1 martie cu Nicu Alifantis și Orchestra de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105770_a_107062]
-
regia Nicoletei Toia pus în scenă la Teatrul Național din Iași în 1982; și muzica de balet: „Visul unei nopți de vară” de W.Shakespeare, montat la Școala de Balet din Schweinfurt - Germania, lucrarea fiind premiată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România cu „Premiul pentru creație al anului 2002”. Începând cu 1998 activează ca profesor de muzică în cadrul mai multor grădinițe particulare din București implementând în cadrul acestora, propriul program școlar opțional „Terapia prin muzică”, iar din 2008 face parte din
1 martie cu Nicu Alifantis și Orchestra de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105770_a_107062]
-
Literară etc.), Cluj-Napoca (Echinox), Belgrad (New Sound), Tirana (Art Music in the Balkans), Katowice, Ottawa, Berlin ș.a. A susținut emisiuni de radio și televiziune, comunicări științifice, conferințe, referate în România și Germania. A fost distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1998), Premiul Academiei Române (1997), Premiul Fundației “Siemens”, Münche (1998, 2000 Este autoarea volumelor: Wozzeck - profeție și împlinire. București: Edit.Muzicală, 1991; Ipostaze stilistice și simbolice ale manierismului în muzică. București: Edit.Muzicală 1997; Dan Constantinescu. Esențe componistice. Cu Dan Dediu
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
ce, de voie, de nevoie, a funcționat în baza unui metabolism dominat de normalitatea unor parametrii pe cât de incoercibili, pe atât de intolerabili la tratamentele speciale menite să le sublimeze, dar și să le submineze valorile. Arareori "cumințenia" compozitorilor și muzicologilor români a fost supusă unor abcese sau excrescențe care să producă zvonuri de seisme, schisme, sinistre... Mai întotdeauna diriguitorii breslei au știut să lubrefieze impulsurile și reculurile, să fasoneze conduitele ori să-și asume ce trebuie întreprins și să dribleze
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
Marea Britanie, Belgia, Spania, Polonia, Suedia, Grecia, Statele Unite etc. Chiar și în domeniul cercetărilor de muzicologie se înregistrează un interes crescând și o răspândire geografică a studiilor despre muzica lui Enescu, succesul Simpozionului Internațional de Muzicologie, organizat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România la fiecare ediție a Festivalului Internațional „George Enescu”, dar mai ales publicarea în limba engleză, la o editură americană, a volumului fundamental al enescologiei românești, „Capodopere enesciene”, de Pascal Bentoiu. Deci putem spune că, după ce inițial Enescu era
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
experiență de necontestat. Maria Slătinaru-Nistor, Sanda Șandru, Vasile Martinoiu și Alexandru Badea (tenor român stabilit la Viena) au constituit falanga de artiști lirici din juriu, secondați de dirijorul Adrian Morar, de maeștrii acompaniatori Luminița Berariu și Ioana Maxim și de muzicologul Mihai Cosma. Au promovat 68 de cântăreți, invitați la București pentru etapele publice, jurizate de un grup de directori de opere, completat cu doi critici muzicali, reprezentând opt țări din Europa și Asia. Este pentru prima dată când la un
Triumful artei lirice by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296482_a_297811]
-
acestea „au ținut” până în ultima vreme, chiar până-n ultimul deceniu, când profesionalismul a fost generalizat spre maxim chiar și pentru scenariștii celor mai comerciale producții, poate competiția cinematografică impunând consultarea serioasă și a artiștilor propriu-ziși, a criticilor (în speță, a muzicologilor), a esteticienilor ori istoriografilor sobri. A Late Quartet (2012, scenariu de Yaron Zilberman și Seth Grossman, ultimul și regizându-l) este un film excelent din toate punctele de vedere. Și-l socotesc remarcabil inclusiv deoarece poate satisface și pe cel
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
ori istoriografilor sobri. A Late Quartet (2012, scenariu de Yaron Zilberman și Seth Grossman, ultimul și regizându-l) este un film excelent din toate punctele de vedere. Și-l socotesc remarcabil inclusiv deoarece poate satisface și pe cel mai pretențios muzicolog sau pe melomanul care se respectă. Concret, pelicula este dedicată - la cel mai onorabil nivel - Opusului 131 al lui Beethoven (cvartetul final). Iar titlul său original/englez indică precis acest lucru. Din nefericire, traducerea românească a titlului banalizează sau chiar
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
preafrumoasa poveste despre generozitatea și superioritatea umană a lui Pablo Casals), este egal subtil și adecvat (inclusiv muzicologic vorbind). Pe scurt: este vorba de un film bun, mare, rar, pe care chiar și melomanii cu cunoștințe foarte solide, chiar și muzicologii cu studii aprofundate, îl pot admira fără rezerve.
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
în lumea liberă, 1969-1992). Dacă în patrie, Iolanda Mărculescu s-a impus în domeniul artei lirico-dramatice (operă/operetă), în schimb peste Ocean a strălucit în genul cameral vocal (lied) și în activitatea didactică, științifică și regizorală. Ileana Ursu - ca autentic muzicolog de vocație - face risipă de fantezie estetică, de documente, valorificând inteligent fiecare sursă de informație, fiecare cronică, interviu, eveniment, prezență a Iolandei în peisajul artistic al epocii. Este indiscutabil, cea mai temeinică contribuție a unui cercetător român din diasporă despre
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
Melodii ale anului”, în postură de creator, dar i-a și adus un Trofeu la Mamaia compozitorului brașovean Dan Pavelescu, cântându-i piesa “E toamnă în septembrie”. În anul 2009 i-a fost conferit Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. Dar și pe plan internațional a avut o sumedenie de recunoașteri, cu premii cucerite la Moscova, Dresda, Los Angeles (toate - de creație) sau în Bulgaria, la festivalul “Orfeul de aur” din 1988, pentru cea mai bună orchestrație a unui cântec
Horia Moculescu by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83863_a_85188]
-
muzicii ușoare de pe toate posturile noastre TV; sperăm ca din toamnă să ne reîntâlnim cu ea, fiindcă este un unicat în materie). A îndeplinit două funcții publice importante, din ambele plecând din postură de demisionar: secretar al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1990-1992) și director al Departamentului “Divertisment” al TVR (1997-2000). Dar... “Anul 2000”, cunoscutul său șlagăr, i-a adus și o bucurie: devenit “Locul potrivit”, în versiunea hip-hop a lui Guess Who, a fost cel mai difuzat hit al anului. În
Horia Moculescu by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83863_a_85188]
-
texte - editoriale, cronici, reportaje, recenzii și interviuri - la zi, fotografii frumoase, semnături importante, apariție lunară, editare de lux. Faptul că dedică jumătate din numărul paginilor muzicii ușoare îi conferă caracter de unicitate în peisajul publicistic românesc. Egida Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor este semnul de autoritate și prestigiu. Premiile pe care le acordă anual sunt așteptate întotdeauna cu nerăbdare. Îi doresc „Actualității muzicale” să continue pe aceleași coordonate calitative și în “secolul” al doilea de „format nou”. La mulți ani, A. M.! Costin
Al doilea "secol" by Costin Popa () [Corola-other/Journalistic/83604_a_84929]
-
lumii sonore. Este o revistă de ținută, cu subiecte diverse ce acoperă întreg spectrul genurilor muzicale, de la cele ale muzicii sinfonice și de cameră, la cele ale muzicii ușoare și de jazz. Colaboratorii săi, în bună parte cronicari și muzicologi reputați, îi dau viață prin pertinenta opiniilor și dinamismul condeielor. Există însă și tineri în afirmare ce se șlefuiesc aici spre a deveni profesioniști. Nu în ultimul rând, bogăția ilustrației și calitatea graficii dau forță acestei reviste singulare în peisajul
O revist? de ?inute by Laura Manolache () [Corola-other/Journalistic/83618_a_84943]
-
dr Sanda Maistorovici. Printre vizitele de la muzee, case memoriale, mânăstiri și cetăți din drumul acestui turneu invitații noștri au reușit să îmbine plăcutul cu utilul și au stârnit atât curiozitatea localnicilor și a melomanilor din micile orașe, cât și atenția muzicologilor și a criticilor. După succesul pe care l-au avut/atins invitatele noastre, mai ales la Ploiești și Dorohoi, sperăm/ așteptăm cu nerăbdare ediția următoare. Diana MURĂȘAN
Festivalul interna?ional "Popasuri enesciene" () [Corola-other/Journalistic/83601_a_84926]
-
Nostalgii și speranțe În 1990 apărea Actualitatea muzicală, ca supliment al revistei Muzica, dar independent de aceasta (tot sub oblăduirea Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, cu redacție proprie în frunte cu Luminița Vartolomei, cu alt format, alt program, concentrat în însăși titulatură). Mijloacele tehnice mult evoluate și îmbunătățite (hârtie de calitate, fotografii color, culegere computerizată etc.) au impus și îngăduit adoptarea unui alt aspect, noua
Nostalgii ?i speran?e by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83620_a_84945]