KorAP: Find »[drukola/base=nație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...118 >

2,943 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

ale cercurilor diplomatice franceze. D. Brătianu înțelese că acolo nu se putea apăra politica greșită a guvernului cu fraze de efect, cum se apără guvernul în contra criticei ce i se face în țară asupra acelei politice ca, de exemplu, că "nația era moleșită și că trebuia prin urmare să i se lase sînge", "că trebuia să ne dovedim nouă înșine că sîntem strănepoți de eroi"; d. Dim. Brătianu înțelese că n-are pentru ce să-și mai deschiză lada cu "Stele

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
alte țări asemenea burse pentru a se ocupa cu studii istorice, etnografice, arheologice sau filologice, cu științe cari nu aduc bani, n-aduc câștig. E prea adevărat că tocmai aceste științe, și nu cele practice, constituiesc adevărata cultură a unei nații, că după produsele sale științifice și literare se cântărește valoarea vieții unui popor pe pământ. Dar, deși aceasta e adevărat, imensa majoritate a oamenilor n-are nici răbdarea, nici gustul unei adâncite cercetări științifice și se mulțumește cu apropriarea rezultatelor

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
gustul unei adâncite cercetări științifice și se mulțumește cu apropriarea rezultatelor ultime, cu esența științei. Iată dar adevărata menire a burselor: a crea specialiști {EminescuOpXI 197} în ramuri de știință care n-aduc mare câștig bănesc, a crește pe învățătorii nației - și breasla învățătorească nu-i în nici o țară avută; cariera e - esceptînd poate Englitera - pretutindenea ingrată. Astfel am văzut sub ministerul conservator trimițîndu-se câțiva tineri în străinătate - însă pentru a studia dreptul, medicina sau ingineria? Nu. D. Tocilescu a fost

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
lor de călătorie, nici darea de seamă asupra dejunurilor, prânzurilor și cinelor la cari au fost poftiți, nici costumul ce [au] purtat la cutare paradă. Dar d-lui D. Brătianu, diplomat mai mult alb decât cărunt, îi place să comunice nației toate aceste amănunte; ne pare cu atât mai bine deoarece d-sa a ales pentru a-și realiza fantazia publicitatea ziarului nostru. Un lucru mai avem de zis asupra scrisorii. D. Dum. Brătianu face mare caz despre primirea bună și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
d-lui Cogălniceanu din Cameră asupra cestiunii Basarabiei, uită ajutorul fără zapis și chezășie, uită jocul de bursă cu acțiile drumului de fier, uită tăinuitele opt milioane împrumutate de la ruși, uită actul de provocațiune, intenționat, de la Arab Tabia; toate acestea nația le-a uitat; ea are încredere în reversibilul și onorabilii săi colegi, desigur! Vivant sequentes. Trăiască gunoiul și pierde-vară a ulițelor Parisului, trăiască Comuna română sub urmașii dinastiei, care stă în atâtea simpatice legături cu dinastia Rochefort din Franța și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
cavalerii de industrie a căror îmbogățire în timpul războiului e un secret public și cari merita cu toți a avea blazoanele lor și, împrejurul cinstitelor gâturi, marele cordon al ordinului Sfintei Cânepe, în calitate de samsari de sânge și carne de om! Da! Nația a uitat tot sângele ce l-ați lăsat corpului ei moleșit, după cum omenirea a uitat legenda lui Cain și n-așteaptă decât ocazia pentru a vă da la toți, la toți fără deosebire, pensii reversibile. [ 15 iunie 1880] ["ALIANȚA ELECTORALĂ

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
la noi e meschin și... reversibil. Ca să arătăm analogiile vom reproduce următoarele pasaje din volumul întîi al scrierii d-lui Teulescu: Ludovic al XVI [-lea] n-a știut că lucrul cel mai rar ce se poate găsi în reformatorii unei nații este onestitatea și lealitatea. El n-a putut înțelege că în pieptul acelora cari pledează cu prea multă ardoare pentru binele public rareori se găsește devotamentul și dezinteresarea. Regele nu înțelegea că oamenii politici sânt oameni cari caută a-și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Hainia, din toate pasiunile sale, este cea mai lesne de lingușit. Acesta era elementul cu care se nutreau clubiștii. Aci se denunțau cugetările cutărui om, se înnegreau intențiile celuilalt, se declama în contra deputaților, a miniștrilor, a regelui, a reginei, a nației și a tot ce părea că nu merge în spiritul și cu pasiunile acelei aglomerațiuni de individe cari populau salele cluburilor. Geniul uman era condamnat; știința și esperiența seculelor era nesocotită, desprețuită; divinitatea era pusă în joc. A nu fi

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
barieră, iese din ei directori de bancă, și demnitari ai statului. Dacă d. Fundescu a uitat misterele bucătăriei pentru a scrie gazete și din strănepot al vechilor faraoni s-a modernizat în strănepot al lui Traian, făcîndu-se și reprezentant al nației... celei românești din păcate, desigur nu domnia-sa e de vină, ci acea nație care îngăduie ca oameni fără știință de carte și mărginiți din fire să pretinză a o lumina, a-i dirige bănci, a-i face chiar legi

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
a uitat misterele bucătăriei pentru a scrie gazete și din strănepot al vechilor faraoni s-a modernizat în strănepot al lui Traian, făcîndu-se și reprezentant al nației... celei românești din păcate, desigur nu domnia-sa e de vină, ci acea nație care îngăduie ca oameni fără știință de carte și mărginiți din fire să pretinză a o lumina, a-i dirige bănci, a-i face chiar legi. Dacă, în loc de frigare și violoncel, {EminescuOpXI 256} 10. Editorialul REVOLUȚIA ȘI REVOLUȚIONARII reprodus în

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-i dirige bănci, a-i face chiar legi. Dacă, în loc de frigare și violoncel, {EminescuOpXI 256} 10. Editorialul REVOLUȚIA ȘI REVOLUȚIONARII reprodus în "Democrația națională", 20 iulie 1880. iluștrii concetățeni mânuiesc pana sau pun la cale afaceri de milioane, desigur că nația e înjosită în ochii lumii și ai ei proprii, că cel mai adânc dezgust trebuie să roază orice suflet onest față c-o asemenea stare de lucruri. Dar la urma urmelor câți oameni fără de merit nu ajung, prin acea ironică

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Codului, cellalt asemenea; preste aceasta nici nu visează măcar. Dar de-o fi onor. d. Campiniu, personaj, precum se știe, foarte simpatic, dar de-o fi onor. Pantazi Ghica - precum se știe, și mai simpatic -, dar de-o fi luminătorul nației, d. Fundescu, sau abecedarul, numit director de bancă și demnitar al ordinului "Stelei", d. Costinescu, - unul e în toți. În privirea onestității vor fi fără-ndoială mici deosebiri pe cari nu le tăgăduim; dar cât despre cunoștințe sau inteligență, nici unul

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
sprijinul Austriei nu e fictiv. [ 24 iulie 1880] {EminescuOpXI 265} ["CALUMNIARE AUDACTER... Calumniare audacter semper aliquid haeret. De douăzeci și patru de ani conservatorii n-au dat decât dovezi că sprijină din inimă orice instituție liberală care ar asigura progresul afară de exploatarea nației de către ignoranți și perverși, de douăzeci și patru de ani pe de altă parte "Romînul", cu toate dovezile de contrariu, își atribuie sie și partidului său introducerea reformelor liberale și ne taxează de reacționari. Publicul mare, căruia nu i se definesc exact

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei și ai cărui moștenitori să fie crescuți în religia țării. 4. Neutralitatea pământului Principatelor. 5. Puterea legiuitoare încredințată unei Obștești Adunări, în care să fie reprezentate toate interesele nației. În ședința de la 25 octomvrie, același an, se votează: 6. Religia domnitoare în România este religia ortodoxă a Răsăritului. Exercițiul celorlalte culturi recunoscute este liber, însă cu restricția prevăzută în capitulații. În ședința de la 29 octomvrie: 7. Privilegiile de clase

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
căutarea bunului trai și a plăcerilor materiale sânt acolo pasiunile cele comune. Aceste pasiuni se răspândesc în toate clasele, pătrund până și într-acele cărora le-a fost pîn-acum cele mai străine și vor ajunge a enerva și a degrada nația întreagă dacă nimic nu le va împiedica. Deci e esența despotismului de-a le favoriza și de-a le întinde. Aceste pasiuni slăbitoare îi vin în ajutor; ele abat și ocupă imaginația oamenilor departe de afacerile publice și-i fac

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
uricioasă și lacomă ca și corbii ce rotesc asupra unui om murind. Cum e înnăscut în aceste naturi catilinare, în aceste inimi pline de minciună și venin, instinctul de corb și de cucuvaie, de se plantează tocmai atunci asupra unei nații când ea e în momente de grea cumpănă? {EminescuOpXI 291} Cu un semn de discordie ivit între actorii de căpetenie ai unei viitoare conflagrațiuni cată să privim și incidentul foarte semnificativ al cestiunii dunărene. Cititorul nu va pretinde de la noi

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
asta nu ne e dat, căci fatalitatea e între noi înșine, e în acei oameni care a izbutit a constitui din gunoaiele societății române un partid politic și o putere în stat, care au izbutit a băga veninul discordiei în nație tocmai în momentul în care ea ar avea mai multă nevoie de trezvie și de unire, de claritate în conducere și de caractere nestrămutate. [ 8 august 1880] ["D. JULES FERRY, NI SE PARE... "] D. Jules Ferry, ni se pare, actualul

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
E-n mâna lui Dumnezeu și numai el îl știe. Nouă viitorul nu ne pare cu mult mai mult decât un trecut invers: ceea ce a fost va și cam fi totdeauna. Să luăm deci trecutul ca oglindă a viitorului. Cari nații stau azi mai sus în civilizație? Acelea cari au cultivat, în acel mod criticat de d. advocat Ferry, studiile clasice. Cari nații au rămas îndărăt și pe jos? Acelea cari n-au cultivat aceste studii. Într-adevăr nici noi, nici

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
invers: ceea ce a fost va și cam fi totdeauna. Să luăm deci trecutul ca oglindă a viitorului. Cari nații stau azi mai sus în civilizație? Acelea cari au cultivat, în acel mod criticat de d. advocat Ferry, studiile clasice. Cari nații au rămas îndărăt și pe jos? Acelea cari n-au cultivat aceste studii. Într-adevăr nici noi, nici pravoslavnicii noștri vecini, nici turcii, nici bulgarii n-au avut defectul de-a iubi cultura antică, fiind păgânească; și departe am ajuns

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-l iubi e de-a-i spune adevărul. Tot aceștia adaogă că, cu sfătuitori sinceri, democrația poate fi cea mai bună formă de guvernământ, dar cu curtizani cari își amăgesc stăpânul ea devine forma cea mai rea de guvernământ. Marile noastre nații moderne nu mai cunosc demagogi în înțelesul antic al cuvântului, cari să strângă cu cuvântul lor insinuant sau mișcător un popor întreg, reunit într-o agora sau într-un forum. Mai sânt într-adevăr adunări populare în cari elocuența unui

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Onorurile câte i se fac M. S. R. Domnitorului în străinătate, precum numirea sa de șef al unui regiment austriac și al unuia german, nu sânt desigur lucruri cari ne-ar putea displăcea. O onoare făcută Domnului e totodată făcută nației românești și chiar dacă badea Toader și moș Dumitru n-ar avea deplină conștiință despre însemnătatea unor asemenea dovezi de distincție, totuși credem că asupra lucrului în sine nu încape nici o discuție, de vreme ce o distincție, sub orice împrejurări ar veni ea

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ce moft e catonismul lor când sânt în opoziție! [ 5 septembrie 1880] ["NU NE ÎNDOIM... Nu ne îndoim că și articolii 82 și 83 din Constituțiune, cari regulează succesiunea la tronul României, vor forma obiectul unei tocmeli între guvern și nație, în care guvernul va începe prin a nu concede nației nici un fel de drept de-a se pronunța. Într-adevăr, art. 82 prescrie că puterile constituționale ale Domnului sânt ereditare în linie directă și legitimă a Măriei Sale Carol I, din

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
septembrie 1880] ["NU NE ÎNDOIM... Nu ne îndoim că și articolii 82 și 83 din Constituțiune, cari regulează succesiunea la tronul României, vor forma obiectul unei tocmeli între guvern și nație, în care guvernul va începe prin a nu concede nației nici un fel de drept de-a se pronunța. Într-adevăr, art. 82 prescrie că puterile constituționale ale Domnului sânt ereditare în linie directă și legitimă a Măriei Sale Carol I, din bărbat în bărbat, prin ordin de primogenitură, cu escluziunea femeilor

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
adevărată ironie. De aci însă răsare că, lupta nemaifiind nici între principii, nici între grupuri măcar de interese de clasă, ci reducîndu-se pur și simplu la lupta între o nenumărată bandă de esploatatori parveniți, pe de-o parte, și între nația bucățită în indivizi pe de alta, individul, avizat la sine însuși, amenințat de o administrație coruptă și fără de demnitate în toate interesele sale, să simtă că legea și instituțiile sânt literă moartă, că arbitrariul și cupiditatea de clică sânt totul

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
1880. nalismului englez, bazat pe libertatea de-a face ceea ce e bine și just, pe spiritul adevărului și al muncii. Credința sa fundamentală era că un stat numai atunci poate înflori când destinele sale sunt conduse de partea aceea a nației care e neatârnată prin avere și prin cultură și că orice stat e osândit la o retrogradare sigură când încape pe mâna oamenilor cari-și fac din politică o meserie de câștig, un mijloc de îmbogățire ori de bun trai

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]