1,457 matches
-
se desparte de Beatrice ce-și ia locul în scaunul ei din treapta a treia. Îi va fi în continuare călăuză Sfîntul Bernard din Clairvoux, cum aflăm din Cîntul XXXI - aici capătă o altfel de vedere: "Dar chiar dacă roia-ntre'nalt și floarea/ aceea-n zbor, mulțime-așa de plină,/ nici că oprea vederea, nici splendoarea;/ c-atît pătrunde flacăra divină/ în univers pe cît e el de demn,/ și nu-i nimic ce calea să-i ațină". Sfîntul Bernard îndeamnă poetul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
trebuit;/ așa eram la noua-nfățișare:/ voiam să văd cum se unea icoană/ cu roata și ea avea intrare;/ dar nu aveam de zbor atare pană;/ decît că mintea mea simți lovire/ de fulger ce-i plini dorința-umană./ Aici rămase 'nalta-nchipuire;/ dar vrerile și darurile mele/ duse erau, ca roata-ntr-o unire,/ de-Amor ce mișcă Soare și-alte stele". Dante este conștient de rolul poetului, nu mai puțin de calea gloriei și nemuririi pe care Poezia o deschide
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și superficial în lumea concretului, fapt curios la un spirit care vrea săi îndrepte răul social. Poemul este, de regulă, o lungă demonstrație, o acumulare orizontală de abstracțiuni întărite cu alte abstracțiuni. Poemul este deliberat ținut aproape de pămînt ("Astfel de nalte sujeturi pentru muza mea nu sînt/ Pîn-a nu zbura în ceruri, ea se cearcă pe pămînt"), într-un mers lin, la pas, în ritmul și cu spiritul de circumspecție al unei inspecțiuni teritoriale. Muza nu zboară deloc, degeaba spune poetul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
descre?tere ?i �mp?r?it? �n deșchideri care accentueaz? ritmurile verticale; cor cu deambulatoriu; fă?ad? deasupra c?reia s�nt dou? turnuri gemene. Tot �n acea vreme se folosesc bol?i de muchii ?i se str?pung ferestre �nalte la biserică Trinit??îi de la Caen (sf�r?ițul secolului al XI-lea). Arhitectură normand? in-fluen?eaz? Bretania ?i �le-de-France. Dar mai ales ea se implanteaz? �n Anglia, cucerit? �n 1066. �n acest nou teritoriu, ea �nlocuie?te rapid arhitectură
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sau de bol?i semicilindrice; a?a stau lucrurile la Saint-Etienne din Nevers (vezi pliantul, foto 2) ?i la biserică Sainte-Foy din Conques (sf�r?ițul secolului al XI-lea), mai ales. Acestei structuri cu trei niveluri � arcade, tribune, ferestre �nalte � arhitec?îi din Burgundia �i prefer? o elevă?ie cu dou? niveluri, f?r? tribune, nava fiind boltit? fie cu un semicilindru fr�nt (Cluny III, Paray-le-Monial), fie cu bol?i cu muchii a c?ror compozi?ie atenueaz? for
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu un semicilindru fr�nt (Cluny III, Paray-le-Monial), fie cu bol?i cu muchii a c?ror compozi?ie atenueaz? for?a oblic? (biserică Madeleine din V�zelay, �ntre altele; vezi pliantul, foto 1). Aceste dou? solu?îi permit ferestre �nalte, deci o iluminare bun?. �n majoritatea bisericilor, r?scrucea transeptului (ca-reul) este acoperit? de o cupol? pe trompe sau pe pandantive, dou? artificii de construc?ie permi?�nd s? se articuleze p?tratul r?scrucii cu cercul cupolei. Simbolic vorbind
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ritmul obstinat ?i monumental al arcelor butante ?i al culeelor lor, �n complexitatea absidei, �n ordonarea ?i plasticitatea fă?adei occidentale, numit? armonic?, marcat? de centralitatea rozei, portalul triumfal cu trei por?i sculptate simboliz�nd Sf�nta Treime, galeriile �nalte ?i turnurile gemene. �n leg?tur? cu elaborarea arhitecturii gotice, se remarc? mai �nt�i c? le-de-France era pe atunci o provincie pu?în marcat? de arhitectură romanic?. Mai important este c?, �n secolele al XII-lea ?i al XIII
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iei Westminster, biserica unde s�nt un?i regii, construit? �ncep�nd din 1245 dup? o viziune fran?uzeasc?, dar remaniat? ulterior �n profunzime, toate catedralele prezint? constantele unui model englezesc. Planul este cu transept dublu foarte proeminent, cu turn �nalt la careul de �ntret?iere cu navă; volumele externe ?i interne s�nt diferen?iate ?i articulate net. Fă?adele, care, etirate transversal ?i foarte compartimentate, mascheaz? distribu?ia intern?, au adesea numeroase statui �n ni?e (Wells, 1183-1260; Salisbury
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Coutances, eleva?ia de la Bourges la nav? ?i, probabil, Reims inspir? planul, corul, acoperi?ul cvadripartit ?i verticalitatea de la Leon (1255). Dar, �n fiecare, �mprumuturile s�nt preluate prin modelele ?i practicile locale; de exemplu, la Burgos, largul triforium ?i �naltul dom octogonal, foarte luminos, decoră?i ?i unul ?i cel?-lalt cu art? mudejar?*. �n secolul al XIV-lea, geniul constructor catalan �?i �nsu?e?te tipul de biseric? cu navă unic?, conceput de ordinele cer?etorilor (biserică Santa Maria
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu navă unic?, conceput de ordinele cer?etorilor (biserică Santa Maria del Pi, Barcelona, secolele al XIV-lea ?i al XV-lea), ?i ridic? monumente precum catedrală din Barcelona (1329-1384) � dup? cum au comandat armatorii ?i negustorii � unde arcade foarte �nalte evit? arcele butante ?i faciliteaz? lumînarea unei nave foarte austere. Din motive istorice, goticul portughez dezvolt? �n secolul al XIV-lea, pe structuri cisterciene sau benedic-tine, o exuberan?? decorativ?, par?ial de origine islamic?, care caracterizeaz? stilul manuelin al m
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
partea de sus un dom pe tambur, alegerea propor?iilor ?i plasticitatea accentuat? de umbre viguroase compenseaz? modestia dimensiunilor. �n aceste dou? opere, folosirea formelor arhitecturale antice, la orice scar? ar fi, �ntemeiaz? un stil nobil ?i riguros, de o �nalt? valoare arhitectonic? ?i plastic?; un stil care fixeaz? arhetipurile limbajului clasic pentru urm?toarele trei secole. Curtea vilei Belvedere, �nceput? �n 1505 pentru Iuliu al II-lea, demonstreaz? m?iestria lui Bramante �n tratarea unui sit accidentat. Pentru a lega
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
volute dispuse �ndr?zne? � �n vestibulul bibliotecii laurentine (Floren?a, 1558-1559) determin? un c�mp de tensiuni �n fiecare con-struc?ie. Arhitectură ia atunci o dimensiune cosmic?, cu o �ntors?tur? tragic?. Amenajarea pie?ei Capitoliului este expresia cea mai �nalt? a acestei exalt?ri grandioase, lizibil? at�ț �n sculpturile Noii Sacristii (San-Lorenzo, Floren?a, 1520-1534) c�ț ?i �n frescele Capelei Sixtine (Romă, 1508-1512). Dac? manierismul este r?m�nerea la multiplele acumul?ri ale Rena?terii, de?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
arhitectura. �n opozi?ie cu aceast? complexitate erudit? ?i teatral? sau grandoarea tragic? a unui Michelangelo, este chinte-sen?a umanismului arhitectural pe care-l manifest?, prin luminozitatea, senin?tatea ?i ?inuta să semea??, vila Rotonda (1567-1569) a lui Palladio. Din �naltul unei coline din apropiere de Vicenze, planul s?u �n form? de cruce greceasc? permite o vedere panoramic?, compen-s�nd absen?a unei gr?dini din acelea care �mbin?, ca la villa d�Este (Tivoli, 1549) construit? de Ligorio, topografia
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n �donjon�, un vestibul �n form? de cruce deserve?te patru apartamente, a c?ror distribu?ie ierarhizat? va fi marca arhitecturii domestice franceze, mai ales �n secolul al XVIII-lea (Jean Castex). �n sf�r?it, pe acoperi?urile �nalte de ardezie, constructorii au cl?dit un num?r excesiv de mare de ediculi la �nt�m-plare, de stil hibrid, ca o manifestare a m?iestriei ?i a libert??îi lor. Aceast? dualitate caracteristic? pentru prima Rena?tere francez? este ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
p?trat?, 1546) �n perioadă 1610-1620, situa?ia este aceea?i ?i pentru castelele rurale. Gros-Bois (Val-de-Marne, 1597-1617) sau castelul lui Sully, la Rosny-sur-Seine (Yvelines, 1610-1620), s�nt din c?r?mid? cu �mbin?ri de piatr? sub acoperi?uri �nalte. �n interior, domnesc plafoane cu grinzi de plan?eu aparente, decorate, mari picturi murale ?i ?emi-nee monumentale din piatr?. Or, tot �n acea vreme, S. de Brosse (1571-1626) inau-gureaz? la castelul Bl�rancourt (Aisne, 1612-1619), construit din piatr?, o viziune
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n 1615 la Paris, pentru Maria di Medici. Palatul de Juști?ie din Rennes (1618), �ns?, �?i extrage monumentalitatea sobr? din articularea unui nivel de funda?ie cu bosaje, cu un etaj ritmat de pila?tri ?i cu acoperi?uri �nalte f?r? lucarn?. �n 1616, de Brosse deseneaz?, pentru Saint-Gervais, o biseric? gotic? ț�rzie, prima fă?ad? clasic? din Paris, suprapun�nd cele trei ordine antice � �n loc de dou? că la Îl Ges� � pentru a ascunde volumul �nalt
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nalte f?r? lucarn?. �n 1616, de Brosse deseneaz?, pentru Saint-Gervais, o biseric? gotic? ț�rzie, prima fă?ad? clasic? din Paris, suprapun�nd cele trei ordine antice � �n loc de dou? că la Îl Ges� � pentru a ascunde volumul �nalt al navei. Chiar dac? ?i al?i arhitec?i, precum Cl. M�tezeau (1581-1652), au succes �n vremea aceea, doar opera lui de Brosse apare că verigă esen?ial? care leag? arhitectură lui Delorme ?i clasicismul sever al lui F.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unghiuri de privit s�nt �n castel, care se ofer? el �nsu?i că o bijuterie �n sipetul gr?dinii. Aceast? parantez? de natur?, trecut? prin sita ra?ionalismului, �?i confirm? apartenen?a la clasicism, opun�ndu-se radical p?durilor �nalte care-l �nconjoar? c�ț vezi cu ochii. A?a cum aceast? gr?din? poate fi dup? voie scena unor festivit??i feerice, tot a?a, �n spatele arhitecturii grave a acestor fă?ade, castelul ofer? o decoră?ie interioar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Le Vau (1664), Bernini (1664-1665) propun planuri, mai ales pentru fă?ada de est. �n 1667, Le Vau, Cl. Perrault ?i Le Brun, reuni?i la cererea regelui, predau desenele definitive ale acestei fă?ade. Ordinul colosal corintic al galeriei �nalte pe nivel de funda?ie se g?se?te deja �n proiectul lui Le Vau din 1664; dar punerea �n valoare a acestuia printr-un coronament cu balustrad? ?i prin absen?a acoperi?ului, precum ?i prin rigoarea ?i subtilitatea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o pulsa?ie inefabil?. Aceast? dilatare virtual? a spa?iului atinge culmea �n acoperi?ul ale c?rei structuri curbe tangente se �nl?n?uie p�n? la cupola luminat? bl�nd. Complexitatea inedit? a acestui spa?iu, simbolic �ntr-un �nalt grad, rezult? din aplicarea cuno?țin?elor de geometrie ale arhitectului care poate astfel s? deseneze în abstracto structuri dincolo de practicile empirice �n vigoare pe ?antiere. ?tiin?a geometriei a lui Borromini explic? �n cea mai mare parte ingeniozitatea combină
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unei abord?ri tipologice marcate. O alt? tr?s?tur? original? a practicii arhitecturale �n teritoriile barocului germanic const? �n organizarea muncii. Arhitectul este �ns?rcinat cu planurile. El este un intermediar �ntre ?eful lucr?rîi � care-l consider? un �nalt func?ionar � ?i ?antierul condus de un me?ter zidar. Spre deosebire de confra?îi s?i italieni sau francezi, el este mult mai prost pl?țiț dec�ț me?terul zidar, dec�ț zugravi ?i dec�ț stucatori. Ceea ce-l determin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i extrag estetică din extremă tensiune �ntre?inut? de afirmarea riguroas? a func?iilor ?i a arhitectonicii, proiectul de turn pentru Inter-na?ionala a III-a (Moscova, 1920) de V. Tatlin (1885-1953) st? m?rturie, �n vertiginoasa-i spiral? metalic? �nalt? de 400 de metri, pentru energia, tragismul ?i spe-ran?a pe care o st�rnesc la vremea aceea revolu?ia bol?e-vic? ?i inspir? constructivismul sovietic, care neag? artă pentru art?. Continuitatea spa?ial? obstinat?, comun? casei Schroder (Utrecht, 1924
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
formate pe re?ele de cabluri, de o frumuse?e tulbur?toare (acoperi?ul dot?rilor parcului olimpic de la M�nchen, 1968-1972; arhitect: G. Behnisch). Oricare ar fi materialele utilizate, aceste construc?îi, roade ale unor tehnici elaborate la nivel �nalt, exhib? �ntr-o imagine, că s? zicem a?a, analitic?, �nc?peri ?i asambl?ri ale structurilor lor cu scopul de a exalta infailibilitatea tehnologic?, expresie absolut? a modernit??îi. Aceast? arhitectur? se construie?te astfel din figuri care �i s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
format din dou? rampante (oblice) legate la baz? printr-o corni?? orizontal?. Gable (fronton, pinion): Coronament �n form? de triunghi aflat deasupra arcului unui gol, de exemplu, o u??. Galerie:�Spa?iu �n lungime cu func?ie de pasaj. Galeria �nalt? se poate deschide spre exterior sau spre interior. Grind? de plan?eu: Piese orizontale care sus?în un plan?eu. �nvelitoare: Orice tip de lucrare care acoper? �n exterior o construc?ie �nchis? sau deschis?. Lanternon: Construc?ie mic? �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
partea de sus ?i adesea plasat �n amortisment. Pronaos: Element al naosului, care precede naosul propriu-zis, de care este separat printr-un zid cu u?i. Plan bazilical: n special, biseric? de plan alungit, a c?rei nav? central?, măi �nalt? dec�ț colateralele, este luminat? de ferestre �nalte. Serlienne: Deschidere format? dintr�un gol central arcuit �n semicerc ?i din dou? goluri laterale rectangulare mai �nguste ?i mai joase. Stereotomie: Proceduri de ț?iere a pietrelor �n vederea integr?rîi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]