2,620 matches
-
masive de lemn, așezate la rândul lor pe un strat de piatră. Arcul transversal al bolții naosului, pornit din console profilate, este decorat cu o salbă de rozete, însoțită de chenare din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul fiecărei travei a naosului, câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
de chenare din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul fiecărei travei a naosului, câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri, naosul și altarul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Biserica are o frumoasă prispă pe latura de sud, cu umerași ciopliți. Stâlpii prispei, de secțiune pătrată, sunt decorați la
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri, naosul și altarul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Biserica are o frumoasă prispă pe latura de sud, cu umerași ciopliți. Stâlpii prispei, de secțiune pătrată, sunt decorați la mijloc cu un motiv din trei „toruri” suprapuse. Elementul principal al elevației
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
vedere spre valea Barcăului și mai departe spre Bihorul vecin. Amplasată aproape de cimitir, în marginea estică a satului, biserica este datată în anul 1792 prin o inscripție ce se găsește încrustată pe grinda superioară a ancadramentului ușii de intrare în naos. Având dimensiuni modeste, biserica se evidențiază prin decorul său pictat, cu o cromatică bogată, cu influențe baroce, realizat fiind de un pictor, se bănuiește, ce provine din mediul urban. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
1792, un eveniment deosebit a avut loc în legătură cu biserica din localitate. Se bănuiește că acest eveniment ar fi tocmai terminarea bisericii, ocazie cu care a fost realizată și inscripția ce se păstrează în partea superioară a trecerii din pronaos în naos. Legat de momentul edificării bisericii, în "Schița Monografică a Sălagiului" este dat ca an al construirii acesteia, anul 1658. În 1867, parohia Porț ținea de protopopiatul Crasnei, vicariatul Silvaniei și avea ca preot paroh pe Teodor Bruchental. Este amintită biserica
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
cu o grijă aparte. Partea superioară a intrării este rotunjită iar foaia ușii este formată din stânduri prinse cu cuie de fierărie. Ușa este încadrată de decorațiuni sculptate de forma unei frânghii. Interiorul, împărțit în cele trei încăperi consacrate: pronaos, naos și altar păstrează fragmente din decorul pictat. Trecerea din pronaos în naos se face prin intermediul unei uși ce are partea superioară rotunjită, asemănătoare cu intrarea. Pe ancadramentul acestei intrării se regăsește înscris anul ce datează biserica. Peretele ce desparte pronaosul
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
ușii este formată din stânduri prinse cu cuie de fierărie. Ușa este încadrată de decorațiuni sculptate de forma unei frânghii. Interiorul, împărțit în cele trei încăperi consacrate: pronaos, naos și altar păstrează fragmente din decorul pictat. Trecerea din pronaos în naos se face prin intermediul unei uși ce are partea superioară rotunjită, asemănătoare cu intrarea. Pe ancadramentul acestei intrării se regăsește înscris anul ce datează biserica. Peretele ce desparte pronaosul de naos are prevăzute orificii dreptunghiulare pentru a înlesni urmărirea vizuală a
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
altar păstrează fragmente din decorul pictat. Trecerea din pronaos în naos se face prin intermediul unei uși ce are partea superioară rotunjită, asemănătoare cu intrarea. Pe ancadramentul acestei intrării se regăsește înscris anul ce datează biserica. Peretele ce desparte pronaosul de naos are prevăzute orificii dreptunghiulare pentru a înlesni urmărirea vizuală a slujbei. Întrucât trecerea dintre cele două încăperi nu se află poziționată exact pe axul bisericii, cele două spații regăsite în stânga și dreapta intrării în naos sunt de dimensiuni diferite, cel
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
Peretele ce desparte pronaosul de naos are prevăzute orificii dreptunghiulare pentru a înlesni urmărirea vizuală a slujbei. Întrucât trecerea dintre cele două încăperi nu se află poziționată exact pe axul bisericii, cele două spații regăsite în stânga și dreapta intrării în naos sunt de dimensiuni diferite, cel dinspre latura de nord fiind mai mare. Situații în care intrarea în naos se află ușor deviată spre latura de sud se mai întâlnesc și la bisericile de lemn din Nadiș și Stâna, ultima aflată
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
trecerea dintre cele două încăperi nu se află poziționată exact pe axul bisericii, cele două spații regăsite în stânga și dreapta intrării în naos sunt de dimensiuni diferite, cel dinspre latura de nord fiind mai mare. Situații în care intrarea în naos se află ușor deviată spre latura de sud se mai întâlnesc și la bisericile de lemn din Nadiș și Stâna, ultima aflată în cadrul Mănăstirii Bic de lângă Șimleu Silvaniei. Naosul, acoperit de o boltă semicilindrică, prin dimensiunile sale: lungime 4.8
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
latura de nord fiind mai mare. Situații în care intrarea în naos se află ușor deviată spre latura de sud se mai întâlnesc și la bisericile de lemn din Nadiș și Stâna, ultima aflată în cadrul Mănăstirii Bic de lângă Șimleu Silvaniei. Naosul, acoperit de o boltă semicilindrică, prin dimensiunile sale: lungime 4.8 m, lățime 3,25 m și înălțime 4,55 m se apropie de forma unui cub. Trecerea spre absida altarului se face prin doar două uși, una pentru preot
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
o boltă semicilindrică ce se termină în partea de est prin intermediul a trei fâșii curbe. Pronaosul bisericii, înalt de aprox. 2,2 m este tăvănit. Întreg edificiul este protejat de un acoperiș cu două secțiuni: prima - ce acoperă pronaosul și naosul ajunge la înălțimea de 6,55 m, iar cea de-a doua, mai scundă, adăpostește absida altarului. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Acesta este relativ scund, de aprox. 11,7 m. Galeria turnului, deschisă, este acoperită de fleșa turnului
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
această compoziție păstrându-se mai bine grupul celor cinci fecioare înțelepte. Pe peretele de nord și pe cel de răsărit sunt reprezentate sfinte mucenițe precum Sf. Iuliana, Sf. Anastasia, Sf. Maria Magdalena, Sf. Salomia sau Sf. Ioana. Bolta semicilindrică a naosului fost decorată cu câteva medalioane în care sunt prezentate: Sfânta Treime, Mielul ce poartă steagul, Patriarhul Avraam dar și Pilda Pelicanului. În părțile laterale ale bolții naosului au fost redați Evanghelistul Luca, Sf. Proroc Iacov, Evanghelistul Matei, Sf. Proroc Ilie
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
Sf. Anastasia, Sf. Maria Magdalena, Sf. Salomia sau Sf. Ioana. Bolta semicilindrică a naosului fost decorată cu câteva medalioane în care sunt prezentate: Sfânta Treime, Mielul ce poartă steagul, Patriarhul Avraam dar și Pilda Pelicanului. În părțile laterale ale bolții naosului au fost redați Evanghelistul Luca, Sf. Proroc Iacov, Evanghelistul Matei, Sf. Proroc Ilie precum și alte scene care, datorită stării de degradare nu pot fi recunoscute. Absida altarului este decorată cu portrete de sfinți părinți: Sf. Spiridon, Sf. Silvestru, Sf. patriarh
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
, a fost descoperit neprofanat în 1920, în naosul bisericii, o dată cu renovarea acesteia. Descoperirea aparține istoricului Virgil Drăghiceanu, sub supravegherea căruia s-au efectuat săpăturile. Mormântul conținea resturile umane ale unui personaj domnesc, datat în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Au fost avansate mai multe ipoteze
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
inițial a fost din șindrilă, ulterior fiind pusă tablă. Peste pronaos se afla un mic turn-clopotniță îmbrăcat în tablă. Turnul, în partea superioară avea deschizături dreptunghiulare pentru ca sunetele celor două clopote să poată fi auzite. Pronaosul bisericii era tăvănit, în timp ce naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. Absida altarului era acoperită de o boltă sub forma unui sfert de sferă, realizată din lemn. Pereții interiori erau tencuiți, ulterior pictați. S-a considerat că aceste picturi nu prezintă importanță. Bolta naosului era
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
în timp ce naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. Absida altarului era acoperită de o boltă sub forma unui sfert de sferă, realizată din lemn. Pereții interiori erau tencuiți, ulterior pictați. S-a considerat că aceste picturi nu prezintă importanță. Bolta naosului era pictată în albastru, fiind reprezentate steluțe. Printre acestea au fost inserate patru medalioane în care erau reprezentați sfinți. Decorul albastru cu steluțe era utilizat și în cazul bolții absidei altarului.
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
Intrarea în biserică se face prin latura de vest, în axul bisericii. Cadrul ușii este profilat în partea superioară sub forma unei acolade, ușa de la intrare fiind realizată din scândurele prinse cu cuie de fierărie. Acoperișul, comun pentru spațiul destinat naosului și pronaosului, este cu puțin mai scund în zona ce acoperă absida. Coama acoperișului, în extremitatea estică a naosului, respectiv a absidei altarului este decorată cu câte o cruce de metal. În partea de vest, deasupra pronaosului se află turnul
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
sub forma unei acolade, ușa de la intrare fiind realizată din scândurele prinse cu cuie de fierărie. Acoperișul, comun pentru spațiul destinat naosului și pronaosului, este cu puțin mai scund în zona ce acoperă absida. Coama acoperișului, în extremitatea estică a naosului, respectiv a absidei altarului este decorată cu câte o cruce de metal. În partea de vest, deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Acesta are un plan pătrat, având un foișor ușor ieșit în afară, sprijinit pe console. Galeria foișorului este
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
și în extremitățile estice, sunt amplasate mici copertine cu baza semicirculară. De asemenea, turnul are amplasat în zona mediană un brâu, executat sub forma unei mici streașini. În interior, spațiul este delimitat după canoanele bisericești, regăsindu-se spațiile consacrate: pronaos, naos și absida altarului. Trecerea din pronaos spre naos se face prin cadrul ușii ce copiază forma cadrului intrării în biserică. În peretele ce desparte pronaosul de naos sunt practicate spații delimitate de mici stâlpi profilați. Trecerea din naos în absida
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
cu baza semicirculară. De asemenea, turnul are amplasat în zona mediană un brâu, executat sub forma unei mici streașini. În interior, spațiul este delimitat după canoanele bisericești, regăsindu-se spațiile consacrate: pronaos, naos și absida altarului. Trecerea din pronaos spre naos se face prin cadrul ușii ce copiază forma cadrului intrării în biserică. În peretele ce desparte pronaosul de naos sunt practicate spații delimitate de mici stâlpi profilați. Trecerea din naos în absida altarului se face prin intermediul a celor trei deschideri
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
În interior, spațiul este delimitat după canoanele bisericești, regăsindu-se spațiile consacrate: pronaos, naos și absida altarului. Trecerea din pronaos spre naos se face prin cadrul ușii ce copiază forma cadrului intrării în biserică. În peretele ce desparte pronaosul de naos sunt practicate spații delimitate de mici stâlpi profilați. Trecerea din naos în absida altarului se face prin intermediul a celor trei deschideri, anume cele două perechi de uși diaconești respectiv ușile împărătești. Pentru a se obține mai mult spațiu util, în
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
consacrate: pronaos, naos și absida altarului. Trecerea din pronaos spre naos se face prin cadrul ușii ce copiază forma cadrului intrării în biserică. În peretele ce desparte pronaosul de naos sunt practicate spații delimitate de mici stâlpi profilați. Trecerea din naos în absida altarului se face prin intermediul a celor trei deschideri, anume cele două perechi de uși diaconești respectiv ușile împărătești. Pentru a se obține mai mult spațiu util, în jumătatea vestică a naosului a fost construit corul. Acoperirea spațiului interior
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
delimitate de mici stâlpi profilați. Trecerea din naos în absida altarului se face prin intermediul a celor trei deschideri, anume cele două perechi de uși diaconești respectiv ușile împărătești. Pentru a se obține mai mult spațiu util, în jumătatea vestică a naosului a fost construit corul. Acoperirea spațiului interior se realizează prin intermediul unui tavan de scânduri pentru pronaos, o boltă semicilindrică pentru naos iar pentru absida altarului prin intermediul unei bolți semicilindrice, mai scundă decât cea din naos, terminată spre răsărit prin trei
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
perechi de uși diaconești respectiv ușile împărătești. Pentru a se obține mai mult spațiu util, în jumătatea vestică a naosului a fost construit corul. Acoperirea spațiului interior se realizează prin intermediul unui tavan de scânduri pentru pronaos, o boltă semicilindrică pentru naos iar pentru absida altarului prin intermediul unei bolți semicilindrice, mai scundă decât cea din naos, terminată spre răsărit prin trei fâșii curbe. Pictura interioară este relativ săracă. În pronaos, pe peretele ce desparte pronaosul de naos, deasupra spațiilor destinate ascultării și
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]