1,525 matches
-
introdus în text - pentru a înlesni lectura - datele cronologice ale diferitelor personalități politice interne sau internaționale și bisericești direct interesate de subiectul operei. Tot astfel, am introdus diferite denumiri onomastice sau topografice în funcție de proveniența lor geografică, oferind cititorului prospețimea și naturalețea discursului istoric, și redactarea diferită, în funcție de context, a acelorași termeni, de ex. «Biserică» (realitatea teologico-spirituală și instituțională) și «biserică» (definirea individuală a bisericii ca edificiu, parohie, biserică a unei comunități) etc. Din motive de finețe științifică am păstrat originalul textelor
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
crescut. Acest sentiment de atașament afectiv față de țara natală este o constantă antropologică, în sensul că pare a avea universalitate umană, fiind la fel de natural "ca și iubirea de mumă și de tată" (Aaron, 1843, p. 1). Totuși, în ciuda aparenței de naturalețe, patriotismul este cauzat de simpla obișnuință, de efectul expunerii sistematice la obiceiurile, tradițiile, limba etc. specifice meleagurilor natale. Chiar dacă are statutul unei universale umane, patriotismul poate și trebuie să fie defalcat în două categorii diferite ierarhic: i) un patriotism primitiv
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
didactic, de pasiunea pusă în explorarea viului, de admirația intrinsecă în fața perfecțiunii lumii vii, de aplecarea spre nuanțele profunde ale adevărului științific. Pasiunea și vigoarea profesională, forța de a se transpune, în mod autentic și total, în orice proiect profesional, naturalețea găsită în orice manifestare a EU-lui personal, creativitatea și originalitatea, bucuria de a fi și de a deveni, talentul de a comunica cu o rară expresivitate, puterea a convinge și de a fascina sunt doar câteva nuanțe desprinse din tabloul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
părinților și acolo mă simt la fel de bine. Dacă nu și mai bine. Generosul Georges Georges avea o avere bunicică rămasă de la înaintașii săi și chiar dacă evita să facă paradă cu bunăstarea sa, transpira mai peste tot o anume stare de naturalețe, acompaniată de o anumită stare de comoditate și nonșalanță pe care ți-o asigură conturile dolofane. Vila cochetă, lacul, piscina și parcul imens te umpleau de admirație pentru tot ce înseamnă bun gust și rafinament artistic. Nimic nu era la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îmi arată o cutie de chibrituri. Aa, "fósforos"'. Sí, "fóforo". Cum spuneam, Zulueta are o istorie a ei, cu puține bucurii și cu multe necazuri. Interesant este că ea admite bucuriile, atîtea cîte au fost, ca și necazurile, cu o naturalețe dezarmantă. Cu o oarece mîndrie, vorbește de familia ei cu mult respect și chiar venerație. Tata făcea parte din societatea secretă Abakuá. Societatea are temple și le folosește pentru ritualuri și inițieri. A fost creată spre sfîrșitul secolului XVII de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de o vocație, și nu de rezultatul unei strategii prestabilite. Nu te poți hotărî să fii demn. Te comporți cu demnitate printr-o mobilizare spontană a resurselor tale de libertate. Cu alte cuvinte, demnitatea e autentică atunci când se exprimă ca naturalețe. De aceea, nimic nu e mai nepotrivit decât o teorie a demnității. Mai ales dacă nici măcar nu știi latinește... Ce nu aduc banii Se spune, cu un licăr romantic în ochi, că „banii n-aduc fericirea“. Nu prea sunt de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Tot așa și cu averea care, adunată Într’un loc, dacă nu sărăcește Împrejurimile - asta e totuși lege -, În cel mai bun caz sare În ochi. Chiar În aceia ai proprietarului care, poate sub imboldul trăirii lăuntrice neuitate din vremea naturaleței speciei, chiar dacă cu grijă acoperită, oferă o câtime din ea altuia, adică face un dar. În subconștient, el caută astfel să pună o proptea averii lui, spre a-i Împiedica fireasca năruire. Chiar dar deci, actul este ceva cât se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să tragă foloase, undeva la depărtarea micuțului Pământ. Desigur se va găsi cineva și pentru energia bombei termonucleare dacă vom avea proasta inspirație de a o Încerca pe viu. Dar, uzând de acest exemplu, spun: Nu bionica, ci mai generala naturalețe trebuie să ne inspire În rezolvarea problemelor tehnologice. Și avem numai de câștigat, căci Natura știe mult mai multe decât noi, pentru simplul motiv că e, tot cu mult, mai bătrână. Iar fițuica aproape că ne trage de mânecă... „Milenium
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
totul altfel se prezintă o casă tradițională, construită invariabil din generoasele lut și lemn, iar unde se poate, piatră și lemn: de indiferența acestor materiale profită oricine al casei, indiferent ce fel de biocâmp are, manifestarea lui devenind firească În naturalețea ei. Și ar mai fi ceva, chiar comun cu sacrul, căruia Îi dau acum cuvântul. De când lumea, și oriunde, templul s’a făcut din lut - precum acela getic de la Argedava -, lemn - la daci, slavi, bașca căptușeala din cedru a templului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de pământ de pe care să scuipați săgeți. Doar că, așa cum voi vă puteați urca pe o parte, asta o putea face și dușmanul, pe cealaltă. Vă trebuia verticalitatea unui zid, deci piatra. Care o fi la locul ei, plină de naturalețe, la munte, nu la șes, unde poluează, mai ales prin sfărâmăturile de la cioplire. Cei vechi iubeau Însă Natura și o protejau chiar dacă Încă nu venise ceasul poluării. Iar isteții de greci au născocit un astfel de zid, ecologic avant la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nici În ruptul capului. Și nu pentru că văd noaptea ca... mine, ci pentru că am nevoie de acordul cu ciclurile cosmice, Între care unul e alternanța zi-noapte, implicit cu restul biosferei. Astfel mă mențin ca o redutabilă negentropică și-mi păstrez naturalețea, adică șansa de a găsi oricând un biped care să mă iubească; că acela mă caută de fapt ca pe o contrapondere la artificialismul În care e obligat să trăiască și din care nu mai știe cum să scape, e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
întâlnit mult mai târziu, cred că eram prin prima treaptă de liceu când l-am descoperit pe Panait Istrati. Cert este faptul că tata m-a influențat covârșitor deoarece cunoștea fiecare detaliu din opera sa, era fascinat de stilul și naturalețea acestuia. La urma urmei, tata se născuse și crescuse în Brăila Interbelică, dar mai cu seamă îi cunoștea toate misterele și poveștile sale frumoase, gen „Chira-Chiralina”, „Moș Anghel”, „Ciulinii Bărăganului”. Era pe undeva și o trimitere la rădăcinile noastre, gândindu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
bei de trei ori apă, din cele patru părți ale recipientului. Cred că eram cel mai docil client al bunicii, de fiecare dată o făceam în virtutea unui act responsabil, nu-mi era teamă și mă așezam cu cea mai mare naturalețe pe scăunel. Odată, să fi avut posibil vreo șapte-opt ani, nu mi-am acoperit suficient de bine picioarele și un mic, foarte mic fragment de cositor topit a plonjat pe tibia piciorului, mi-a ars pielea și am de atunci
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
o cât de mică scurgere de informație în acest sens. În schimb, a intervenit detașarea, indiferența și anularea acelor principii de comunicare asertivă cu care eram obișnuiți până la momentul acela. Era însă mult prea apăsătoare răceala domnului profesor. Ne lipseau naturalețea și bonomia gesturilor sale, șarmul și cuvintele tihnite. Așadar trebuia să facem ceva. Ne-am adunat ambele grupe în speranța soluționării cât mai rapide și eficiente a acestui diferend ce aducea în prim plan atitudinea pasivă a distinsului nostru profesor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și ce să mai poți spune, să poți schimba cu ceva direcția faptelor noastre ? A fost destul de greu să pot găsi calea prin cuvinte către sufletul și îngăduința profesorului nostru. Mi-am dat însă seama că totul se grefa pe naturalețea unui expozeu sincer, de suflet și pentru suflet, așa cum obișnuia s-o facă întotdeauna domnul profesor. Și ziua cea mare a sosit. Eram în formație completă la cursul domniei sale, așteptam intrarea domnului profesor, iar eu aveam în minte doar câteva
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
-și descopere condiția adamică de înaintea căderii din Paradis 72. Or, Eminescu a găsit acel loc ideal fără să-l caute. I-a fost dat. La vârsta aceea copilul nu căuta frumuseți în sine, imagini spectaculoase; el a primit cu naturalețe noul său mediu și a văzut în acesta un colț de rai, grădina lui Dumnezeu. Poetul vede mai întâi ceea ce nu i-a fost dat să vadă în Botoșanii clădirilor îngrămădite de lângă biserica Uspenia. Vede, ceea ce la Ipotești intra în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Nedelciu și de comentariile docte, suculente și spectaculoase ale lui Luca Pițu. Ba și cu desene sugestive (eufemism!) semnate cum altfel? de o reprezentantă a sexului frumos, graficiana Oana Selegean. Într-un fel, textul lui Creangă e-o pledoarie pentru naturalețe, normalitate, vânjoșenie moldo-valahă, în deplin contrast cu dragostea chioară și amorul ghebos propuse de cohorta homosexualilor. "Histoire d'une pine" (las, totuși, titlul în franceză...) se deschide cu o "prefață cinegetică" (aluzie la "Pseudokinegeticos"?) în care Luca Pițu denudează misterul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
atât de bogată și de dificilă încărcătură filosofică. Merită cercetate de astă dată de către folcloriști și culegerile lui Taniac din lirica populară. O primă impresie: nu și-a îngăduit intervenții în piesele adunate din nordul Bucovinei, păstrând autenticitatea, spontaneitatea și naturalețea unor creații puțin ori chiar deloc cunoscute specialiștilor. În fine, se pare că Filimon Taniac a fost petrecăreț și vesel. Dacă a meditat pe tema "sic transit...", nu-i străin nici de "carpe diem". A scris sumedenie de "glume chipărate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu versetele de aur, χενδά έπη, pe care le învățasem pe de rost în timpul călătoriei mele în Grecia. Mi s-a părut că, aici, preceptele acestea, ce-au fost atribuite de greci lui Pitagora, sunt investite cu o mai mare naturalețe, revelând unele cunoștințe practice închise în expresie poetică: „Pune mâna pe umărul omului pe care vrei să-l vindeci și vorbește-i. Apleacă-te asupra trupului lui; în timp ce rostești acele cuvenite, să nu stai distant și rece.” „Spune-i celui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să merg repede, chiar să și fug, și puteam face orice muncă fizică. N-aș fi îndrăznit să mai sper una ca asta. Dacă Augustus ar ști de locul ăsta, ar dori, cu siguranță, să mute capitala imperiului la Tomis. Naturalețe Cred că există un spirit benefic al locului, acela care mă face să mă simt în largul meu când mă aflu în desișul pădurii. Îmi amintesc că, abia ajuns aici, această dimensiune naturală a existenței - cu totul opusă artificiului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în timp ce locul acesta e natural. Pentru mine, nu are în el nimic străin. E de mirare și faptul că la Sulmona, locul meu natal, oricine simte, din orice parte a lumii ar veni, același lucru. Disensiunile lucrurilor se contrag în naturalețea lor. Nu întotdeauna existența noastră se identifică cu o spirală evolutivă. Poți găsi esența lumii numai când aceasta se manifestă în firescul ei. Deosebire Într-o zi, când ea m-a interogat brusc foarte neliniștită: „Cine sunt eu pentru tine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
un proces intragenerațional; durabilitate conservare în timp, în cadrul unei generații; difuziune răspîndire de la un grup la altul, printr-un proces intergrupal; tradiție persistența de la inovator la generația următoare, prin intermediul unui proces intergenerațional; nonsubzistență transcende subzistența, nefiind dependentă de registrul biologic; naturalețe patternurile se nasc în mod firesc, răspunzînd unor nevoi umane și sociale, în urma unor solicitări adaptative. Începînd cu anii '20 s-a pus mult accent pe conexiunea dintre cultură, văzută în sens larg (incluzînd economia, sociopolitica și ecologia) și personalitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fundamental proiectiv/regresiv al subiecților majoritari dintr-o arie culturală. Conceptul de timp monocronologic descrie strategia implicită de "lucruri luate pe rînd" în "ceea ce face subiectul". în schimb, conceptul de timp policronologic se axează pe mai multe sarcini efectuate cu naturalețe simultan, iar timpul este subordonat relațiilor interpersonale. Tabelul 5 oferă o scurtă prezentare a celor două concepte de timp diferite și a rezultantei lor comportamentale. Furnizînd importante repere aplicative, aceste concepte despre orientarea temporală și dependența de context sînt extrem de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și e centrat pe sine). Mai poate fi identificat și tipul grobian explicit-agresiv (22%), care ar fi în stare <să "vă scuipe între ochi">, însoțit de o gesticulație abundentă și amenințătoare. <îl recunoașteți, desigur, printre cei care vă împing "cu naturalețe în tramvai">,<care "bagă manelele" pînă vă dansează geamurile apartamentului>, <care vă înghiontesc sufletul cînd înjură de cele sfinte în fața copiilor dumneavoastră> sau care apreciază "calificat", după <o fluierătură semnificativă>, <"bă, da' bună e nevastă-ta!">. Un loc aparte îl
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în mediile dominate de băieți). Pe de altă parte, în clasele în care fetele erau mai numeroase, relațiile erau cu totul altele. Vrând-nevrând, băieții erau obligați să socializeze, să interacționeze cu fetele, fapt ce a condus la apariția unei anumite naturaleți în relațiile dintre ei/ele. Cel puțin în cazul meu - cronic timid în această privință - lucrurile s-au schimbat dramatic. Am învățat să relaționez normal cu fetele, să nu bat în retragere atunci când cineva mi se adresează sau ar trebui
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]