1,317 matches
-
și să-l pună pe targă, mare discuție, câți să-l ia, de unde, cum? Dr. Angelescu și doi alții? Soțul meu, care se ținea mai în spate, veni la pat și zise: „Îl voi muta eu singur“. Ceilalți se uitau neîncrezători văzându-l așa de subțire și mic, iar bolnavul așa de mare și greu. Dar dânsul, liniștit, puse să așeze targa în sens opus cu patul, băgă mâinile sub Ionel, la picioare și șale, echilibrând bine părțile apucate, îl săltă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
adus vorba despre noul redactor a cărui angajare deja o semnase. Știu că sunteți neliniștiți, mi-a spus, dar să știți că e un bun poet și un om minu nat, un om rar. Eu tăceam, cu o mină probabil neîncrezătoare. E un om minunat, a reluat Utan, cu un accent de însuflețire pe care nu i-l mai sesizasem niciodată, și dă-mi voie, a continuat el, să fac o profeție: voi îl veți îndrăgi cel mai mult, va fi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ce viață conjugală va fi avut mai târziu, dar desigur că rău a luat-o chiar de la început, deoarece e lucru probat c cel mai bun mijloc de a te pierde în opinia unei femei este de a te arăta neîncrezător în ea și de a-i da a înțelege că singur te socoți nevrednic de dragostea ei. Nu cunoștea el proverbul românesc care zice că mai ușor e a păzi un câr de iepuri decât o femeie. În sfârșit, vrând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
acest cerc al nostru, pe profesorul Dimitrie Ionițescu, tânăr filozof din preajma lui Titu Maiorescu, aparținând generației, strălucită În multe privinți, a fraților Constantin și Mișu Antoniade; sufe rind Încă de stân găcii și timidități, greu suportate și Înlăturate; nedeprins sau neîncrezător În trucurile prestidigitatorilor intelectualicești; capabil de intuiții faste, de tovărășii și colaborări fructuoase, dar, până la urmă, de oportunisme și compromisuri care au sfârșit În deziluzii politice și În retragerea prematură lângă plăcerile căminului, cu nevastă și copil. Era singurul din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și iar încearcă. Degeaba. Eu deja plâng cu sughițuri pe care nu reușesc să mi le maschez. Într-un târziu, când ne pierduserăm orice speranță, nea Tomiță se arată la față. Doamne ajută, îmi zic. Omul se uită la noi neîncrezător și chiar amenințător parcă: are o barbă albă și niște haine caraghioase. El pe de-a-ntregul e caraghios, seamănă... da, seamănă cu căpetenia piticilor din Albă-ca-Zăpada..., atâta doar că este un pitic uriaș, dacă se poate închipui așa ceva. Nu știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
i-am cerut un loc de casă. Însă pentru locuri de casă, sunt mai buni consilierii primăriei. Iar dacă prinzi unul cu pisica bunicii beteagă, om te faci“. La celălalt capăt al mesei, un stomatolog ușor afumat dă din cap neîncrezător: „Adu-mi-l mie sâmbătă după-masă pe deputatul ăsta al tău cu o infecție la măsea. Să-l văd eu cum mi se uită în ochi ca un copil care și-a pierdut părinții și scot de la el și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
munte la șes, sculându-mă mai devreme și întristat, pesemne, de apropiatul sfârșit al vacanței, am scris următoarele rânduri, care echivalau cu o viziune: „Zorile, acele bătrâne curioase cu păr cenușiu, ce par a privi din altă lume, zori posomorâte, neîncrezătoare în lumina soarelui ce o să vină, zori triste...“ Fără să mai pierdem timp, am plecat la drum întins - 24 de kilometri - de la cabana Negoiu până la satul Porumbacu de Jos, unde își petreceau vacanța Ticki și Gilda... Ni se închiriase o
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
promis. Astăzi, între trei și șapte după-amiază - singur cu mine însumi. Îmi zâmbesc cu înțelepciune și mustrare și cu puțină ironie... Celălalt Eu se apropie sfios, cu capul plecat. Ridică timid ochii, apoi, zărind zâmbetul meu, zâmbește la rândul său neîncrezător, abia perceptibil la început, apoi din ce în ce mai mult bucuria îi îneacă privirea. Un zâmbet bun, de împăcare cu sine însuși, asemănător zâmbetului de ieri, care e tot ce poate fi mai frumos în viață. Aveam nevoie de El. și a venit
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
refuză. Mă întreabă de nenumărate ori de ce nu am mașină, uitându-se lung ba la mine, ba la bicicleta mea. Când îi spun că sunt de aproape trei ani în Elveția, tărâmul promis al bunăstării în ochii ei, chiar devine neîncrezătoare. Mă îndeamnă să las baltă cartea și să încep și eu "cu ziarele, în trei luni garantat îți cumperi mașină". Dar le coup de théâtre survine când un mulatru atletic (pe care l-am remarcat anterior în magazin datorită superbei
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
experiență un izvor de învățăminte. Spre deosebire de școala-școală, școala vieții are câteva trăsături distinctive. Nu toți elevii participă la aceleași lecții, în același timp și în aceleași împrejurări. Experiențele vieții sunt diferite și învățămintele la fel. Bine, ar putea să spună neîncrezătorii. Ce fel de școală este aceea fără profesori, fără catalog, fără să se facă prezența și fără note? Viața nu este croită și nu se desfășoară la fel pentru toți oamenii. Nici elevii nu au înzestrare fizică, intelectuală și sufletească
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a avea, permanent, și trecutul și viitorul sub ochi. Merită oare să fie invidiat pentru el? ...Apolo și Dionysos ne cer fiecare să sacrificăm ceva. Ianus nu ne pretinde nimic. Dar nici nu ne dăruie, se pare, decît o dilemă. Neîncrezător Într-o singură mască, el Își pune două măști. Această dublă negație afirmă, poate, o teamă. Teama de timp? Zeița alegorică Prudența a fost și ea reprezentată inițial cu două fețe, lîngă o clepsidră; dovadă că și zeii pot suspecta
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cel mai bun lucru ceea ce făcea Dumnezeu, Domnul nostru, sau cum Îi era pe plac, să viziteze sau să nu viziteze; uneori, atunci când nu eram astfel vizitat, mi se părea că acest lucru 1 era atât de desăvârșit, încât eram neîncrezător sau mă temeam că nu voi putea dobândi acest har. Apoi, altădată, cu multe vizite, mi se părea că eram șmaiț mulțumit socotind că ar fi fost mai bine dacă nu eram vizitat de Dumnezeu, Domnul nostru, căci mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Se răsuci pe loc, o cuprinse în brațe cu ambele mâini și o aruncă în pat. Se prăvăli peste ea cu tot corpul zicându-i: - De unde era să aflu de nenorocita asta de poveste?! Ochii ei verzi se deschiseră mari, neîncrezători și temători iar Alin îi susținu privirea până la un punct. Se aplecă peste ea și îi umezi buzele, uimit de culoarea intensă a ochilor ei, mai verzi ca niciodată. Era o noapte în care își puteau permite să deschidă seiful
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
O fire bivalenta observa și Ion Alex. Angheluș - poetul Hușilor: „prima oara era iritat, palid, răvășit, neliniștit, sumbru”, „a doua oară, aprins, vibrând în fața peisajului hușean”. Aidoma, Mircea Deac îl caracterizează „ca om și artist ciudat, izolat, nemulțumit, răzvrătit, neînțeles”, „neîncrezător în oameni, desi îi iubea”, arta fiindu-i „un crez și un foc nestins” (p. 64). Cum harul artistului se cristalizează în opera, tot astfel în creație se vede artistul. E vorba despre biografia interioară a operei, fiindcă în opera
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
științe într-o funcție de hîrțogar?!" Serios?! se miră Graur. Da, Petre... Dacă vreodată vei fi promovat, să știi că Sorescu te-a susținut, nu Popescu, fostul coleg, care găsește la tine un refugiu în clipele negre. Vorbe, Mihăiță, surîde el neîncrezător. Poți să nu mă crezi, Petre. Dar eu am principiul meu: cînd vreau să știu ce s-a mai întîmplat în sectorul alimentar, de exemplu, îi dau întîlnire unei șefe de magazin, care mă place. Cred că înțelegi: un pahar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
chipului. Nici un detaliu fizionomic nu era de prisos, totul avea importanță : lățimea frunții, forma urechilor, distanța dintre ochi, poziția alunițelor etc., dar esențiale În această privință erau mărimea și forma nasului 53Portretul fizic și a buzelor. Fronti nulla fides !, susțineau neîncrezătorii. Oricât de inexactă a fost această „știință divină”, această artă divinatorie - a cărei premisă era „fizionomia reflectă sufletul” -, câteva elemente au rămas invariante de-a lungul secolelor. De exemplu, nasul coroiat și buzele groase au trezit cel mai adesea antipatia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
respectivul cineva. Îmi amintesc fugitiv un moment îndepărtat din România, în urmă cu aproape cinci ani. O prietenă se apucase de inforenergetică. La momentul respectiv mi s-a părut o absurditate ce făcea, dar, mai mult ca să nu par complet neîncrezătoare, am acceptat să mi pună un simbol în zona chakrei inimii, care, spunea ea, să mă protejeze. Oare să fi fost simbolul respectiv care l-a îndepărtat pe Alfonso? Oare să am vreun alt sistem de protecție? Și dacă ceva
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
al energiilor puternice ale tribului Tsachilla, protejat de râul cristalin și pădurea misterioasă. În mod ciudat însă, de-a lungul ceremoniei, multe lucruri „nu s-au legat” iar Alfonso a părut să se chinuie să păstreze armonia. Grupul de gringas neîncrezătoare probabil că nu a ajutat dar suspectez că a fost mai mult decât atât. Poate că Alfonso nu este încă un șaman suficient de confident încât să stăpânească un loc atât de puternic. Din câte înțeleg eu, șamanul acționează în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
conducerii provizorii." Abandonind balconul, unde se va instala Dumitru Mazilu (creatorul "Forumului Cetățenesc", după modelul ceh), întregul grup, cu Iliescu în frunte - afisind un aer destul de panicat - a dispărut în sediul C.C.-ului. Pentru a scăpa de supravegherea permanentă și neîncrezătoare a revoluționarilor lui Nica Leon și a altora, micul grup al lui Iliescu a pretextat că avea nevoie de liniște, pentru a lucra. Cu toții s-au baricadat în camera 226 de la etajul ÎI, unde s-au încuiat, lasandu-l afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
chiar și la Visul unei nopți de vară, spectacolul pe care Îl terminase cu puțin Înainte de Întâlnirea noastră, unde primii spectatori ai acestui triumf În pregătire fuseseră copiii. Brook susține că ei sunt publicul cel mai alert. „De ce?“, insist eu, neîncrezător. „Copiii ne dau cea mai bună lecție, pentru că reacția lor e directă și imediată! Faptul că nu știu nimic despre noi sau despre piesă, că nu au un bagaj cultural de referințe, că vin deschiși, fără să aștepte altceva decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
puteam acum să descifrăm sunete și mișcări care aveau legătură cu sursa lor directă și vedeam clar cât de inutile puteau fi explicațiile. Dar e de Înțeles că aceia care nu sunt angajați În aventura experienței rămân neconvinși, precum intelectualii neîncrezători care erau comesenii noștri de la Coupole. Ted Hughes, celebrul poet englez, ni s-a alăturat la Începutul primăverii, venind la Paris de la Londra. Era foarte curios să descopere materialul la care lucram, În jurul mitului lui Prometeu, dar căuta și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
zimții spre blocul șlefuit („Lângă foc“) Este uluitor cum trec fluturii aproape neobservați pentru o persoană neobișnuită. „Nici unul“, mi-a răspuns calm acel vajnic excursionist elvețian cu un Camus În rucsac, când l-am Întrebat, special ca să-l conving pe neîncrezătorul meu Însoțitor, dacă văzuse vreun fluture, În timp ce cobora pe poteca pe care, cu o clipă În urmă, eu și cu tine ne bucuraserăm văzând roiuri Întregi. Dar este În același timp adevărat că evocând imaginea unei anumite poteci pe care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cădea prins în mâinile Ghiaurului. Măcar... măcar te-a miluit Măritul cu niscai gălbiori pentru atare binefacere de viață și moarte? îl trage de limbă Alexa. Da' ce-s eu, vânzător?! protestează Isaia profund jignit. Hai las-o, spune Alexa neîncrezător. Și... și cum de nu te-a făcut Vodă arșice? Cum de-ai ieșit basma curată? M-am dat afund. Marele Crasnaș Dumnezeu să-l hodinească, a luat toată vina asupra sa; el tot era pierdut. Și... și a înverzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe tanti Șura dacă e adevărat că soțul ei, unchiul Costea, a fost „pomeșcic” (moșier). Nu, n-a fost „pomeșcic”, a avut doar ceva avere, nu prea multă... Tanti Aniuta n-a părut satisfăcută de răspuns și a rămas cumva neîncrezătoare. Se afla doar într-o țară care până nu de mult fusese burgheză. Un cumnat „pomeșcic” i-ar mai fi trebuit... A murit la 70 și ceva de ani, tot în prima zi de Crăciun, ca mama. Numai ea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
înainte cu câteva clipe de a ajunge „plantonul” nostru la patul meu, m-am coborât din pat. Din dimineața acelei duminici, camaradul Iamandi, care făcuse de planton, a devenit un alt om. De unde era cunoscut ca o fire domoală și neîncrezătoare în acțiunile sale, a devenit energic și cu încredere în propriile-i puteri. Peste zeci de ani, la niște cursuri preoțești de ”orientare”, ne-am întâlnit la Curtea de Argeș și ne-am adus aminte despre acele timpuri, de mult
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]