2,121 matches
-
sărut prelung, un sărut arzător, un sărut al anilor străbătuți și al stavilelor dărâmate. De teamă să nu vină alți oaspeți, să nu se apropie alți servitori, ne-am ridicat, și am urmat-o printr-o alee acoperită, o ușiță nebănuită, o scară cu treptele sparte, până În apartamentele bătrânului șah, pe care nepoata sa le luase În stăpânire. Două canaturi grele s.au Închis, am tras, un zăvor masiv, și ne-am găsit singuri, Împreună. Tabrizul nu mai era un oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
impunându-ți lucruri fără a-ți da șansa de a alege, Udi are dreptate, totul este o iluzie forțată, o membrană opacă acoperă ochii cărnii. Mângâi pălmuța aceea tremurândă și iată că degetele lui îmi strâng degetul cu o putere nebănuită, un strigăt pornește de pe buzele sale, ce încearcă să îmi spună, că ar vrea, cu toate acestea, să plece împreună cu mama care l-a schilodit, cu o secundă înainte să scot din geantă formularele, asistenta se apropie de el cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
nu există decât două exemplare din ea. Ăsta e al treilea. Iar aceasta este prima ediție din Telluris Theoria Sacra a lui Burnetius. Nu-i pot privi planșele seara fără să am o senzație de claustrofobie mistică. Profunzimile globului nostru... Nebănuite, nu-i așa? Văd că domnul Diotallevi e fascinat de caracterele acelea ebraice din Traicté des Chiffres a lui Vigenère. Priviți-o atunci pe aceasta: e prima ediție din Kabbala denudata de Knorr Christian von Rosenroth. Sunteți, bineînțeles, la curent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mai mult pe ghețuș, îi dădu o bătaie soră cu moartea. Disciplină austriacă, nu glumă. Pragmatism la fel. În sufragerie străbunicul avea un dulăpior ținut sub lacăt. Când îl deschidea, dădea pe toată lumea afară, încuia ușa și se delecta cu nebănuite comori: portocale, smochine, curmale. Lângă casă se înălța atelierul de trăsuri, înalt cât un bloc, răspândind miros de cărămizi mucegăite. Înăuntru era o trăsură întreagă, pe jumătate putredă și multe altele neterminate sau hârbuite. Numai la Lisabona și la Botoșani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
rămâne maroniu-roșcat și neras. Fără pușca de lemn, crăpată și lucioasă de mângâieri, e un lăcătuș oarecare, gîrbov și deșirat. Cu ea însă făptura îi miroase a iscusință și strategie. Coiful briceagului de vânătoare și binoclul. Cadența nocturnă îl strecoară nebănuit până la poartă. O cadență dusă la perfecțiune. La parola de ieșire, însă, sprâncenele negre-stufoase i se încruntă, acoperind tăișul ochilor. Sub ele, în bătaia lunii, mai sticlește doar vinețiul adâncit al ploapelor. Cu pași hotărâți și regulați se-ndreaptă de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
De unic Păzitor al Graalului! Pe care le și îndeplinește, de altfel, foarte, foarte onorabil, cu atașament, de parcă toată viața lui s-ar fi pregătit exclusiv pentru o asemenea misie! Nu? Super! Cine-ar fi crezut?! Într-adevăr, încurcate și nebănuite sunt căile Domnului! Asta așa e, băi! Bravo! Acum m-am bunghit și eu! Corect! Ai perfectă dreptate! se minunează și Poetul. Cum era chestia? Cei de la remorcă, vor fi cei dintâi! He, he...! Scuipă-l, bre, să nu se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ca de măturici sau de maracase. La auzul său, cel de lângă mine (îi zic așa pentru că nu puteam crede că "acela" e Gina) tăcu, apoi, cu o expresie de perplexitate, mă înșfacă de mână și mă tîrî cu o forță nebănuită afară din cămăruță. Călcând pe podea, am strivit cu tocul pantofiorului uriașul fluture, care mai bătea încă din aripi zdrențuite. Zgomotul acela de junglă, înăbușit, se amplifica de la o clipa la alta. Ieșiți în sala fetușilor, i-am văzut cum
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mei, mă pierdeam cu firea și începeam să-i hăcuiesc. Izbeam pereții cu cuțitul, rerezînd picioarele acelea filiforme, care continuau să zvâcnească și căzute pe jos. Păianjenii fugeau șchiopătând, cu mișcări văiuritoare, cei din plase se retrăgeau cu o viteză nebănuită în cuiburile lor de prin colțuri, iar eu, tremurând, îi măcelăream în cruciș și-n curmeziș până nu mai zăream nici unul pe pereți. Abia după aceea dădeam cârligul la o parte și mă năpusteam afară, cu sentimentul obsedant că am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
guvernului țarist, cât și în chip inconștient de masa covârșitoare a restului Rusiei, nu a fost în măsură să înăbușe flacăra vieții naționale, care nu a așteptat decât cel dintâi prilej favorabil pentru a izbucni biruitoare, cu o nouă și nebănuită putere”. În acele zile grele pentru statul român, proclamarea Republicii Democratice Moldovenești depășea importanța unui eveniment regional, fiind considerată ca parte integrantă a procesului de eliberare a teritoriului românesc, în ansamblul său: „Și totuși, iată ce splendidă reînălțare națională ne
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
oamenii lor atât de crunți și inocenți. Vroiam să le descopăr estetica și morala, și culegeam zilnic anecdote, luam fotografii, schițam genealogii. Cu cât mă afundam mai mult în sălbăticie, cu atât creștea în mine o neștiută demnitate și un nebănuit orgoliu. Eram bun și drept în junglă, mai corect și mai calm ca în orașe. Dar ploile... Ce nopți de luptă cu neurastenia, ascultând ritmul acela neuitat al apei pe acoperiș, revărsări fără pomină, zile întregi, întrerupte numai de ceasuri
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe gât, ca într-un basm cu bijuterii. Nu ne spuneam nimic și, pe nesimțite, ne-am înlănțuit, temători de Chabù, încurajați de tăcerea și întunerecul acela fermecat. Nu știu ce suflet necunoscut din mine izbucni atunci chemat de toată această Indie nebănuită. Pădurea părea că n-are aici început, nici margini. Arbori de eucalips, fără vârstă, prin care cerul se ghicea anevoie, într-atît erau de mincinoși licuricii și de depărtate stelele. Ne-am oprit în fața unui eleșteu artificial, unul din acele bazine
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
clinică. După vreo douăzeci de minute de urcuș, începu să alerge, gâfâind. Arăta cu brațul întins muchea unei stânci, rezemată leneș de peretele muntelui. - Asta e! strigă. Apoi, lipindu-și amândouă brațele de piatră, începu să se cațere cu o nebănuită agilitate. Când ajunse sus, smulse cu putere un arbust pipernicit, curăță locul de mușchi și crengi uscate, descoperi o spărtură și, tremurând, își apropie obrazul de piatră și privi înlăuntru. Rămase apoi nemișcată. - A leșinat! exclamă de jos cineva, câteva
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
va fi înconjurată de multitudinea minciunii dar și de fermitatea rară a onestității adevărului, de măștile multiple ale răului dar și de ancestralul chip al binelui. Plecând dinspre drama proprie, drama care-i dezvoltă o ascensiune și intensificare a profunzimii nebănuite anterior, cel damnat suferințelor de ordin spiritual sesizează bipolaritatea metafizică a cuplului dialectic bine-rău ca unul dintre principiile ce susțin dinamica imanentului. Acest principiu constituie, alături de alte axiome primordiale, temelie și fundament al tranzitării umane prin contextul ontic spațio-temporal. Captivul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
semnificație suferinței de natură spirituală, o postulează drept un act, o experiență maximală extremă prin intensitate dar care nu se consumă în zadar. Intuirea unei asemenea armonii absolute drept chip și formă de prezență vie a transcendenței dăruiește conștiinței elanul nebănuit al saltului peste propria suferință. Astfel, această conștiință devine nu numai mai profundă dar și mai puternică spiritual, mai aproape de transcendența în care se încrede din ce în ce mai mult ca finalitate justificantă și compensatorie pentru suferința sa. Apelul la intuirea și confirmarea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în totalitatea ei plurivalentă. Arta, în cele mai desăvârșite împliniri ale sale, trezește resurecționar privirea sufletească captivă narcozei superficialului cotidian, reactivează abilitatea acesteia pentru sondarea propriilor profunzimi eliberând luciditatea conștiinței spre întinderi și dimensiuni, spre paliere și ierarhii de experiență nebănuite anterior. Într-un astfel de context, reculegerea se relevă drept starea în care conștiința, adunându-se la și spre atomul concentrat al sinelui, devine fundal primitor, receptacol magnetic ce-și primește revelații și sensuri noi fundamentale. Aceste deschideri spre un
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
încă ne-sondată ci, mai ales, ce ar putea deveni. Reculegera în fața capodoperei deschide, astfel, privirea ego-ului spre propriile valențe și posibilități, spre scenariile unei superiorități de gând, trăire și acțiune în care el poate fi ancorat într-un mod nebănuit. În acest sens, desăvârșirile artei ne dăruiesc forța înălțării peste propria limitare sufletească întru activarea energiilor potență și sub impulsiunea chemărilor hipnotice ale frumuseții ce coboară spre a lumina pașii sinelui aventurat în căutarea spiritului. Capodopera sau opera de artă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
La începutul mileniului trei omenirea se confruntă cu un fenomen ce a luat o amploare nebănuită în urmă câțiva ani. Dacă în urmă cu un deceniu în România piața de satisfacere a drogurilor se afla la un nivele scăzut, teritoriul țării noastre fiind folosit mai mult pentru tranzit spre țările occidentale, în prezent, în ciuda problemelor de
FII CONȘTIENT, DROGURILE IȚI POT OPRI ZBORUL!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by ARSENI LAURA-BIANCA, POPA ANA-MARIA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2033]
-
fericit înțepătura unghiuțelor mici, usturătoare ca briciul. El îi mângâie perișorul moale și firav, care îi lasă din loc în loc la vedere țeasta tranda firiu-blonzie. El îi îndepărtează de la ochi pumnișorii pe care ea și-i întoarce iarăși, cu o nebănuită putere. — Nu, nu i s-a întâmplat nimic, le explică Profesorul răbdător, savurându-și cu modestie triumful. Nu i s-a întâmplat nimic, s-a speriat doar de țipete... Și chiar acesta este adevărul. De țipetele lor s-a speriat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
efect exact pe dos - mi s-au părut, ieșind dintr-un ofițer descheiat la bocanci și la tunică, cu cascheta lăsată pe ceafă, neîngrijit, cuvintele unui om gata să cedeze). Și, ultimul episod, tensiunea din noua societate liberă Întreținută de nebănuite pasiuni politice, ai să vezi doi răcani de serviciu la bucătărie curățînd morcovi, unul nepot de preot, celălalt fiu de fost nomenclaturist, pe fondul unei discuții aparent banale, care ajunge nu se știe cum la felul În care FSN-ul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Acest gest va emana putere în ochii clienților dumneavoastră pentru că, implicit, veți face reclamă altor sisteme, deci nu vă temeți de acestea ci, dimpotrivă, le sprijiniți, iar în ochii acelor sisteme prietene sau partenere veți cîștiga un capital de simpatie nebănuit, pentru că le dați posibilitatea să-și facă reclamă. Nu în ultimul rînd, dînd tonul unei asemenea maniere de abordare, sau a unui asemenea gen de comportament, forțați implicit alte sisteme să facă la fel și să vă promoveze și ele
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
forme meșteșugite, exista o continuitate: aceea a ingeniozității. Și a memoriei. Coala, fie că era ruptă dintr-un caiet de dictando sau dintr-unul de aritmetică, devenea de nerecunoscut. Începea să capete, încă de la primele îndoituri, aura unui destinații înalte, nebănuită în ziua când mă duceam la magazinul de papetărie și cumpăram caietul. Coala începea o viață nouă. Dar acea destinație nouă, înaltă, depindea totuși de reușita finală. Nu că aeroplanul ar fi fost, în sine, superior bărcuței sau vaporașului cu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
spune că tu nu ai avut parte de zile așa cum numai unora li se poate întâmpla” - l-a provocat din nou vocea din vis, care în ultima vreme îi devenise familiară... „Apoi Dumnezeu în marea Lui bunătate poate da omului nebănuite daruri... Întrebarea-i cu ce fel de bunătăți te poate acoperi?” „Drept-îi, Toadere. Drept-îi. Da’ și tu n-ai tăcut... Te-o mâncat limba tocmai când și unde nu trebuia... Acum dacă s-o întâmplat ce s-o întâmplat, lasă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
astă dată, cheia, ajutând trăirea nemijlocită, fiind latură a ei. O formă frecventă de construire a textului lui Gh. Grigurcu este definiția poetică, în concordanță cu demersul general al poetului, amintit deja, de revalorizare a cotidianului, prin dezvăluirea unor laturi nebănuite de alți ochi. De pildă, microscopul e O lacrimă enorm dilatată / înăuntrul căreia înoată nenumărate clipe pierdute sau: Extragi ploaia / din lumina obosită a soarelui / și Soarele / din lumina obosită a ploii. De fapt, dominată de câmpul semantic al căderii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de aceasta, iar apoi pleacă, știind că drumul până la împlinire aduce mai multe satisfacții decât atingerea piscului, această căutare fiind, de fapt, partea fecundă pentru spirit. În aceeași paradigmă, Sunt de pământ și tu ești ploaie..., constată poetul, efectul fiind nebănuit și inefabil: Sunt suspendat de clipa ce pleoapa mi-o doboară / Ca îngerul damnării sub pasu-ți de fecioară..., însă împlinirea dorită e posibilă doar în vis, fiindcă acolo înrudirea cu sacrul e mai clară: Mă împlinești ca mierea în cuibar
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
umană, o influențează sau, paradoxal, pare a o lua drept model, când aceasta din urmă e dominată de iubire, definită în multe feluri în volumul de față: Iubirea-i floarea-n chingi și-n zăcătoare / Precum e ntâi și-ntâi nebănuitul salt / Ce-ncinge-n brâu de aur lujerul de floare..., fiindcă, aici, sentimentul este conceput ca forța în stare să reconfigureze lumea, de vreme ce, sub influența lui, se rup încet din astre nebune gravitații... Asemenea imagini sunt încadrabile în perimetrul neoromantismului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]