1,328 matches
-
Studenții străini / 371 Pregătirea militară / 381 Sportul studențesc / 385 Casa de Cultură a Tineretului și Studenților / 391 Echipele de la CCTS / 391 Cercuri și concursuri / 399 Activitatea artistică / 413 De la Gaudeamus la Cântarea României / 413 Galele Amfiteatru. O lume nebună, nebună, nebună / 422 Riguroasa organizare a timpului liber / 433 Programe de vacanță / 433 Tabere și excursii / 439 Activitățile de club / 441 Presa studențească / 447 Echipele redacționale / 447 Presa studențească și Securitatea / 451 Presa studențească și Partidul / 462 Stațiile de radioamplificare / 473 Condițiile
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dat rămas pe călugării de la Frumoasa.” Gâlceava pentru morile de apă între călugării celor două mănăstiri nu s-a stins, ba mi se pare că s-a întețit cu timpul. Deși călugării de la Balica erau volnici a folosi doar apa Nebunei ( un afluent al Nicolinei) „igumenul de la Balica s-ar fi ispitind a popri apa ce se numește Niculina ca să nu meargă la morile mănăstirii Gălății.” Atunci, la 31 mai 1752 (7260), Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod a întărit dreptul mănăstirii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
femeie a visat-o pe Doamna cu Două Fețe”, povestea un vechi informator cu aproape un secol în urmă, „din momentul acela nimeni n-o mai poate întrece în tot ce întreprinde. Dar femeia asta se poartă întocmai ca o nebună. O bufnește rîsul, nu poți să știi ce-o să facă. Bărbații care se apropie de ea devin posedați. De aceea li se spune acestor femei Doamne cu Două Fețe. Și se culcă cu oricine. Dar, în toate treburile lor, nu
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
footnote>. Toate aceste veleități, tendințe, sentimente le-a numit ispite. Citind cartea am înțeles că ispitele sunt tendințe de a depăși, de a ieși din tine pentru ca astfel să te poți întregi prin adaosul unei realități din afară. Acum înțelegeam nebuna mea dorință de a merge în Grecia, teribila mea ispită. Nu-mi doream Italia, nu-mi doream Spania, ci neapărat Grecia care încă din antichitate a fost leagănul unei culturi înfloritoare. Trebuia s-ajung în țara muntelui Olimp considerat în
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
până către ora șapte seara. Simțeam briza mării care ne înviora după atâta mers și frământare. Soarele după amiezii ne încălzea încă puternic. Apa mării prin valurile ei când mai accentuate, când mai domoale parcă ne mustra: „Pe unde umblați nebunelor? Ați uitat că ați făcut atâta drum ca să fiți aici lângă mine? V-ați lăsat marea voastră de-acasă ca să mă întâlniți și eu v-aștept, v-aștept... pe unde ați umblat?” Noi spășite ne întoarcem și pe o parte
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Părinții ei, ce să zic, nu erau deloc de acord. Dar până la urmă n-ar fi stat În calea fericirii unicei lor fiice. Ei erau foarte bogați și ea era foarte frumoasă și mă iubea, Tanso, mă iubea ca o nebună. Mă legăn Încă Între basmul ăsta idiot și zbieretele din casă. Bufniturile și zgomotul de geamuri sparte se apropie și se Îndepărtează În chiotele demente ale Leontinei. Sunt destul de aproape de Ortansa ca să nu trebuiască să mă Întind prea mult, mâinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
atât de grav negative, încât un personaj ca Bertha Mason din romanul Jane Eyre ar putea fi citit în cheie feministă ca proiecție metaforică a coloniilor imperiului. Rezistența lor la civilizație, imprevizibilitatea, misterul și stranietatea lor sunt înmănunchiate în personajul nebunei Bertha Mason, ferecată într-o încăpere din pod, ale cărei chicoteli sau chiar urlete bizare dau fiori reci. Da, desigur, știm: expresia "mister feminin", îndemnul cherchez la femme pot avea - și de cele mai multe ori au - conotații negative. Tocmai această imagologie
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
-se În frunza lor ascuțită, trimetea până În depărtare tânguiase și prelungi glasuri de orgă... Din toate părțile tăcere solemnă, de pretutindeni liniște sfântă. E așa de ușor să fii fericit!.... cu condiția numai, ca să nu schimbi Înțeleapta ta nebunie pe nebuna Înțelepciune a celor cuminți! Seara, În lumina unui fascinant apus de soare ecuatorial, așteptăm venirea nopții, pentru a ne delecta cu un spectacol de sunet și lumini Cântecele Mării interpretat de cele 19 fântâni muzicale, ale căror jeturi de apă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
XLIV) d. iată [trei]i, spre a sufletului dulce gustare, ți să întind [DP timeșcioare] (CD.1698: Vv) Un alt tip de discontinuitate este reprezentat de dislocarea sintagmei partitive (Pană Dindelegan 2016): (39) a. [cinci]iera [tid-insele] înțeleapte și cinci nebune (CC1.1567: 240r) b. [nimica]iție să nu arătăm [tiden lucrurile ceale] (SVI.~1670: 26v) În româna veche era posibilă adjuncția directă la constituenți nominali a adverbelor (40) și a conjuncțiilor (41) dislocate: (40) a. [DPTrei amu părți] sântu denu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
legile rânduite de cei cu frică de Dumnezeu? Nu au fost urâți de toată lumea din pricina îndeletnicirilor: minciună, furt, crimă? A fost vreunul dintre ei bun, cinstit, milos? Acum acești nebuni orânduiesc lumea cu teamă de Dumnezeu și o numesc ei nebună. Minciuna, furtul, crima au devenit virtuți, iar bunătatea, dreptatea, mila și dragostea păcate. Trebuind să fiu osândit pentru mărturisirea Adevărului, cu calificativul de nebun, peste câteva zile am fost trimis la Spitalul de boli nervoase din București. Prezența mea acolo
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dunăre a unui străin care se presupunea a fi legionar. Fusese băgat și el ca legionar. Într-o Duminică, după rugăciune, părintele Nicolae ne-a vorbit despre pilda celor zece fecioare care așteptau să vină Mirele, cinci înțelepte și cinci nebune. La sfârșit, împreună cu Justin, cântasem Psalmul 1 și imnul „Iată, Mirele vine în miezul nopții” și se crease o atmosferă de mare înălțare sufletească. Hamalul, care ascultase transfigurat, izbucni deznădăjduit: Ah! Ah! București, București! Mahalaaa... mahalaaa, cârnații tăi, mahala, mahala
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
chip de răzbunare. În tot timpul cât am fost împreună, am știut, minut de minut, secundă de secundă, că legătura noastră va lua sfârșit. Și tu mi-o spuneai destul de des! Dar, într-un fel (până-ntr-atât eram de nebună), am îmbrățișat suferința și, dacă ar fi fost cu putință să sufăr mai mult, aș fi acceptat să sufăr mai mult. Mă întreb dacă tu ai iubit vreodată pe cineva în felul ăsta? Poate că n-ai reușit să înțelegi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
va conține, pur și simplu, viața mea reconstituită din portretele oamenilor pe care i-am cunoscut. Ce echipă eterogenă! Clement, Rosina, Wilfred, Sidney, Peregrine, Rita, Fritzie, Jeanne, All Bull... Trebuie să scriu despre Clement. Ea e tema principală. Cât de nebună și de afurisită a devenit spre sfârșit, după ce și-a pierdut frumusețea și începuse s-o lase și mintea. Și ce târfă bătrână și plicticoasă era, povestind mereu aceleași și aceleași întâmplări obscene și scandaloase. Atmosfera odioasă din apartamentul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dar fosta soție... nu s-a potolit, și-a-nceput să mă reclame din nou: că atunci când eram la armată, am furat de la armată, la Securitate la fel... și m-a chemat comandantu’ Miliției, colonelu’ Șerban: Bă, uite! Te reclamă nebuna! Chiar așa a zis... (râde - n.n.) Domne, ce mai e? Că furi, c-ai furat de la armată! Păi domne, dacă am furat nu i-am dus ei acasă? Cui i-am dus? Zic: Da’ mi s-a făcut verificarea gestiunii
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai ales superlativul absolut) cunosc în limbajul popular, în stilul beletristic și în limbajul poetic un registru foarte amplu de procedee: fonetic-prozodice, morfologice, sintactice sau metaforice de exprimare, dezvoltând expresivitatea textului: frumoasa-frumoaselor, l-a făcut bucăți bucățele, „Ce frumoasă, ce nebună/ E albastra-mi, dulce floare” (M. Eminescu, I, p. 55), „Iar fața ei frumoasă ca varul este albă.” (M. Eminescu, I, p. 88), ud leoarcă, frumoasă (urâtă, deștept) foc, „Sau cum s-ar mai zice la noi în țărănește, era
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două principii: valabilitatea generală a recțiunii prepoziționale și constanta planului semantic lexical sau lexico-gramatical, trebuie considerate tot în cazul genitiv și formele neaccentuate definite ca dativ posesiv: „În juru-mi ceața crește rânduri-rânduri.” (M. Eminescu, I, p. 119), „Ce frumoasă, ce nebună/ E albastra-mi dulce floare.” (Ibidem, p. 55), „Cu farmecul luminii reci/ Gândirile străbate-mi.”( Ibidem, p. 179) * Prin bogăția flexiunii cazuale, pronumele personal se distinge atât de substantiv, cât și de celelalte pronume nepersonale. Pronumele personal se caracterizează prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
șarpe și zboară în vultur.” (M. Codreanu) • enunțuri asertive subiective (exclamative), prin care subiectul vorbitor își comunică totodată și atitudinea sa afectivă față de (sau provocată de) conținutul semantic (admirație, extaz, indignare, surpriză, uimire, ironie, dispreț, regret etc.): „Ce frumoasă, ce nebună / E albastra-mi, dulce floare! Și te-ai dus, dulce minune, / Ș-a murit iubirea noastră - Floare-albastră, floare-albastră! / Totuși este trist în lume!” (M. Eminescu) „- Măi! anapăda lucru ș-aista, zic eu înciudat...” (I. Creangă), „Și câte nu s-au
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
civic, militante în felul lor, care doar că nu-și scuipă-n sân când aud de feminism și susțin, stupefiant pentru cunoscători: „Eu nu sunt feministă! Eu nu vreau să fiu sufragetă!”. Bărbații antifeminiști autohtoni au alte probleme: feministele sunt nebunele acelea care au protestat scoțându-și sutienele pe stradă, nu mai vor să fie mame, sunt lesbiene! Mai aproape, un antifeminist de marcă se exprima și mai tranșant: Feministele sunt frigide, complet neispititoare, atee, nemăritate, nu au nici măcar prieteni, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
un sac lângă cotineață. - N-au cârâit găinile? - Chiar dacă auzeam, nu ieșeam. Au venit doi milițieni la cotineață, au făcut închipuirea acolo. «Babo, ți-am adus băiatul care ți-a furat găinile». Când colo, era Ciochină! Dacă n-am rămas nebună: vecin, acilea, să saie gardu’... - Era țigan? - Nu, român! Io-s țigancă. Sărăcie nenorocită. Se lasă amurgul. Trec gâștele sălbatice peste balta Jirlăului. Țipăt stins în «V» ascuțit spre sud. Păcat că zboară prea sus... - Nu m-a chemat nimeni
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mi s-a întâmplat și mie. Lângă fosta crâșmă, despre care am vorbit, am dat peste un nepot al crâșmarului, la care am descoperit documente vechi originale, cu traducerea alaturată, din care am aflat că Hlincea s a numit cândva „Nebuna”. Iată un fragment dintr-un „Jurnal” (procesverbal n.n.) întocmit la 26 septemvrie 1841: „Epitropia Sfântului Mormânt din Moldavia au ascultat jalba văduvii Mariei ce au fost soție mortului Iordache Harabagibașa...în cuprindere că: în vreme ciumii urmate la anul 1829
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
viea ei spre aerisire i s-ar fi stricat gardul...Au înfățoșat și două documenturi: unul din 1808 sept. 29 cuprinzător de vânzare a cinci fârte vie și cu livada ei, cătră soțul jăluitoarei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Despre Nebuna se vorbește și într-o „Diată” din 18 faur 1857: „Drept aceea eu Ana soția răposatului Ion Nica Chetrariul din podgoria Nebunei moșia mănăstirei Cetățui...” După ce am citit documentele găsite la Hlincea, mai că îmi venea să umblu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
spre aerisire i s-ar fi stricat gardul...Au înfățoșat și două documenturi: unul din 1808 sept. 29 cuprinzător de vânzare a cinci fârte vie și cu livada ei, cătră soțul jăluitoarei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Despre Nebuna se vorbește și într-o „Diată” din 18 faur 1857: „Drept aceea eu Ana soția răposatului Ion Nica Chetrariul din podgoria Nebunei moșia mănăstirei Cetățui...” După ce am citit documentele găsite la Hlincea, mai că îmi venea să umblu din casă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cinci fârte vie și cu livada ei, cătră soțul jăluitoarei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Despre Nebuna se vorbește și într-o „Diată” din 18 faur 1857: „Drept aceea eu Ana soția răposatului Ion Nica Chetrariul din podgoria Nebunei moșia mănăstirei Cetățui...” După ce am citit documentele găsite la Hlincea, mai că îmi venea să umblu din casă în casă, în căutarea istoriei...dar de unul singur parcă nu-i chiar plăcut, așa că aștept ziua când poate vom lua în
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
aștept ziua când poate vom lua în piept, cele dealuri albastre...Pe curând, iubite prieten. XV Numai tu, dragă prietene, puteai să spui: „Umblat-am noi de nebuni pe toate coclaurile, dar nu bănuiam că a existat și o moșie Nebuna”. Nu am bănuit noi multe, dar să încercăm a ne ostoi setea de cunoaștere, fie și la vârsta maturității. Așa că potrivește-ți pașii după ai mei, că astăzi am de gând să ți umplu desaga cu noutăți. Am cam terminat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
dă dreptul Mănăstirii Aron Vodă să aibă șase poslușnici scutiți de toate angăriile. Despre pricina de judecată între călugării moldoveni și călugării greci și hotărârea lui Miron Barnovschi Moghila voievod din 30 iunie 1626, am vorbit pe când călcam pe moșia Nebuna (Hlincea). Referindu-se la arhitectura bisericii Aroneanu, Nicolae Iorga spune că aceasta a păstrat planul simplu și armonios al bisericilor lui Ștefan cel Mare, dar are un pridvoir pe stâlpi, ca cele de peste Milcov. Biserica are o singură turlă și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]