1,600 matches
-
autorul monografiei insistă argumentat asupra faptului că specialiștii, cititorii în genere trebuie să-l considere pe poetul basarabean ca făcând parte din adevărata istorie a literaturii române. Desigur, tonul este unul polemic, materialul fiind redactat imediat după trecerea poetului în neființă. Practic, criticul cere canonizarea literară a poetului basarabean, chiar dacă recunoaște că acesta nu este, în spațiul românesc, o personalitate de talia lui Eminescu: Această recunoaștere, imediat după moarte, poate să însemne intrarea în canonul literar în împrejurări singulare, dar, poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
păstrarea a ceea ce am câștigat deja; cale întreruptă vremelnic, cam pe la sfârșitul Renașterii, de raționalismul îngust, scientist, orientat exclusiv spre materia opacizantă. ("Trans: acest prefix este astăzi seva dătătoare de viață a culturii și omului. Acest prefix nu trece în neființă ceea ce depășește, ci pune în mișcare ceea ce depășește, orientându-l spre un nou context" Adonis [pseudonimul poetului și eseistului sirian Ali Ahmed Sadd; trăiește în Franța], apud "Rădăcinile libertății", carte dialog Michel Camus Basarab Nicolescu, Ed. Curtea Veche, 2004; a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tare extenuat, ca să nu zic bolnav”. Și mai spunea Iov I. Gheorghe: „Nu ar strica întru nimic să mai petrec încă odată clipe din tinerețea noastră, dar și eu și nevastă mea ne simțim prea aproape de ușa de intrare în neființă, și de-abia ne mișcăm”. După care adăuga ceea ce mai spusese: „Doi copii îi am la Craiova, Ionică și Elena, Rodica la Focșani și Iulia la Mărășești, predă la Pădureni agricultura și botanica” Tecuci 3 martie 1985 Dragă Alecule, M-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
centrul denivelări cu liniile spre port, scenă spațiul de mutat spațiul din loc metaspațiu, pămînturile mînate în apă, efect economic în consecința prestigiului acțiunii, Eforie Nord Postul nr. 1 cu marea și cu Techirghiolul, Eforie Nord mozaicul, sistemul sălbatic în neființa și compensările ei, sanatoriul ruine, i-a apucat lacul temelia, "Roxy" vilă, "Pe...romar" t litera lipsă la nivelul mării, țărm zgîrietura liniei ferate cu valuri venind creste, în ceata de băieți noile clădiri, Eforie Sud ia! ce talent are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un loc generos în privința ideii recuperării (prin gândire) a nimicului din ființă. În ultima parte a Metafizicii, filosoful susține că "sensurile în care se ia Ne-ființa sunt tot atât de numeroase ca acelea în care se ia Ființa."66 Cea dintâi neființa are și sensuri speciale (ceea ce e fals, ceea ce e potențial) și despre ea Aristotel vorbește în multe locuri ale lucrării menționate (de multe ori, în același loc în care vorbește și despre ființă). Totuși, cercul dictaturii judicativului nu este rupt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
părtașă. Nimicul reprezintă, luând în seamă toate elementele dictaturii judicativului prezente la Aristotel și prezentate în această aplicație, însăși fanta de lumină aruncată pentru a sparge orizontul dictaturii judicativului. Aristotel nu rostește răspicat un asemenea gând, dar reflecțiile sale despre neființă pot fi conduse, prin interpretare, către un asemenea sens. 3.1.1.9. Alcătuirea judicativului constitutiv în primul sistem de logică Raționamentul înțelegem din cele spuse mai sus nu este propriu-zis ceva aparte față de judecată, pentru că el doar multiplică principiul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
află și la Platon. Dar la acesta, ideea unei gândiri care se gândește pe sine, ușor de recunoscut printre alte gânduri ale filosofului, nu primise o interpretare formală, cât mai degrabă era reconstituită "material", ontologic, prin reactivarea cuplului categorial ființă neființă (ambii termeni din urmă fiind socotiți "calitativ", luați în diferența lor contradictorie, totuși activați prin mișcarea fiecăruia de la un termen la altul al "gândirii care se gândește pe sine", așa cum îi găsim și la Eleați). Kant, de asemenea, a recontextualizat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în care a publicat induce admirație și prețuire. Concretizând câteva, a publicat 25 de lucrări din domeniul special al istoriei biologiei ,aducând în lumina prezentului și înțelegerii activitatea esențială pentru progres și știință a unor mari biologi români, trecuți în neființă, precum talentatul profesor Constantin Motiș (“o mare personalitate a biologiei românești”), Academicienii Mihai Băcescu și Petre Bănărescu, apoi unii profesori deosebițți ai Facultății de Biologie, Iași, precum vestitul profesor Ioan Borcea, despre care mi s-a vorbit despre personalitatea sa
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să fiu de acord cu afirmația aceasta ciudată. Ar exista și o explicație, profund omenească, pentru acest comportament cam bizar la bătrîni. Teama de neputință se transformă la unii în obsesie, în preocuparea continuă că acuși, acuși urmează trecerea în neființă. Unii bătrîni însă vor să mai apuce cîte ceva din infinitele plăceri ale tinereții. Vor să lupte cu vîrsta și cu toate sechelele generate de bătrînețe. La Vatra Dornei vin mulți bătrîni, să-și trateze beteșuguri devenite netratabile. Speranța însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
această provincie, care, prin viața și activitatea sa plină de succese remarcabile, dar și de mari suferințe și dezamăgiri, a marcat profund evoluția primelor patru decenii ale stăpânirii habsburgice în acest colț de țară. În același timp, prin trecerea în neființă a șambelanului Balș, lua sfârșit una din cele mai spectaculoase inserții a nobilimii moldovene, în cadrul mai larg al nobilității austriece, nu fără a lăsa însă ecouri destul de puternice în cadrul familiei Balș, fapt ce poate explica, într-o oarecare măsură, atitudinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
adică omenesc, nu neapărat bun, la călărit. De ce face asta? Poate pentru că omul consideră calul un dar al Naturii, pentru el Însuși. Poate așa și este, dacă ne luăm după Geneză. Căci acolo miticul Adam a dat tuturor ființelor și neființelor nume, ceea ce Înseamnă pentru antici a le lua În stăpânire. Și asta la Îndemnul divinității, al Naturii cu alte cuvinte. Și atunci, omul nu e cumva el Însuși un dar, dar pentru cine? Pentru el Însuși? Nu cumva pentru altul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
probleme ale germinației universale, daimonul eminescian îmbină cele două principii originare ale masculinității și feminității; îmbinându-le, poetul nu face altceva decât să adâncească un mister, Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază, nu era ființă, dar nici neființă și mai ales N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă 81. Prin urmare, Eros singur a dat dezlegare ființei, Când izvorî Unicul din duhul căldurii/ Tot atunci născutu-s-a și apriga dorință,/ Care germenul gândirii fu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la singurul lucru prin care toți muritorii trebuie să treacă atotputernicia morții. Călăuzit de luciditatea gândului, poetului, în numele sfântului, nu-i rămâne decât tăcerea, pentru a auzi cum latră/ Cățelul pământului/ Sub crucea de piatră 121, căci e vis al neființei universul cel himeric 122; cel mult, el se poate gândi la înghețul planetar când în sine împăcată reîncep-eterna pace123. Poate că totuși poetului îi rămâne ceva ce altor muritori nu le este dat; altfel, cum ar fi spus, după Horațiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
terminate, la cățelușii mici și frumoși, drăgălași nevoie mare, cum cresc și devin unii răi - ca și omul - unii blânzi , îmbătrânesc și nu-i mai suportă stăpânul, și reflectezi, orice fiinta de pe fața pământului, precum omul, trec, până la urmă, în neființă. La omul bătrân situația este alta, el este conștient de naștere, de copilărie, de tinerețe și desigur dureros când chiar tânăr este bolnav, dar când ești și bătrân și nesuferit, și singur, și-ți aștepți sfârșitul vieții care măcar nici
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
rând și n-au să vie iar Și lacrimi cad ca picurii de ceară. O teamă rece mă așteaptă-n prag. Întind spre clanță mâna, mi-o retrag. Nu simt decât pustiu. Și chem și strig. Și mă-nfior de-al neființei frig. Ecou de râs și jocuri de copii Colindă prin odăile pustii. Atât a mai rămas din tot ce-a fost Căsuța mea, când altu-i al tău rost. Și ochiul tău privește mustrător Și florile-au căzut de pe pridvor. De ce
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
xpaoiv (secundum temperationem). Acest al doilea mod nu înseamnă o unire absolută ci o unire relativă a proprietăților elementelor în comuniune; este modul care diferențiază ființele însuflețite de cele neînsuflețite și le conferă proprietăți individuale. Acest mod este însoțit de neființă, care este de asemenea A w • w w 1 împărțită și penetrează peste tot . Discuțiile au fost foarte mult catalizate de încercările de a găsi o soluție a divergențelor cu latinii în chestiunea filioque. Secolul XIV este vremea unor rafinări
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și toleranței, principii pe care ilustrul personaj din fruntea ierarhiei bisericii catolice, le-a propovăduit În toate vizitele efectuate pe meridianele lumii. Inaugurarea statuii papei Ioan Paul al II-lea s-a făcut la scurt timp după trecerea acestuia În neființă, la 19 aprilie 2008. Într-o cunoscută predică pontificală, intitulată Fides et Ratio, papa Ioan Paul al II-lea atrăgea atenția asupra raportului dintre religie și știință: „Omul de știință este foarte conștient că cercetarea adevărului, și când se referă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fără răspuns în cosmologia sau metafizica budistă caracterizează liniștea lui Buddha ca un stil filosofic ce include eternitatea lumii sau infinitatea ei, ambele probleme putând fi negative sau admise deopotrivă 358. În tradiția chineză mișcarea taoistă oscilează între ființă și neființă, ele schimbându-se între ele359, iar lucrurile se crează prin ele însele. Scepticismul îl întâlnim nu numai la Parmenide, ci și la Immanuel Kant360, la Ludwig Wittgenstein 361. Aceasta se datorază limitării posibilităților de cunoaștere rațională și de aceea răspunsurile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
jamais/ Elaborent l-aurore649. Atotputernicia luminii în lumea neștiută se deschide purificatoare în știința timidă și totodată înălțătoare a sensurilor. Astfel întâlnim mai la toți poeții puterea de a face transparentă noaptea și grăitoare tăcerea pe care o scot din exilul neființei și uitării, redând-o poesiei. Chiar și Călinescu, în ciuda simplității exprimării, concentrează o teribilă experiență interioară, viziunile lirice neavând moarte: universul nu este decât/ un joc de mari curcubee./ În scripetul lumii celeste/ Eu sunt așezat pe-o scânteie. Paradoxul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
omul și obișnuit le realizează în viața zilnică. Conștiințele omenirii par create în secret în timpul de dinaintea genezei. Nu există conștiință în afara libertății. Ea înflorește, se deschide precum florile în lumina libertății. De aceea mesajul Duhului Sfânt înseamnă tainica chemare a neființei spre ființă. Astfel mă încordam să-mi aduc aminte lumea pe care-am înțeles-o fulgerător, și care m-a pedepsit zvârlindu-mă-n trupul acesta, lent vorbitor... Gravitație a inimii mele, toate-nțelesurile rechemându-le mereu înapoi. Chiar și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
l-aurore"933. Atotputernicia luminii în lumea neștiută se deschide purificatoare în știința timidă și totodată înălțătoare a sensurilor. Astfel întâlnim mai la toți poeții puterea de a face transparentă noaptea și grăitoare tăcerea pe care o scot din exilul neființei și uitării, redând-o poesiei. Chiar și Călinescu, în ciuda simplității exprimării, concentrează o teribilă experiență interioară, viziunile lirice neavând moarte: "universul nu este decât/ un joc de mari curcubeie./ În scripetul lumii celeste/ Eu sunt așezat pe-o scânteie". Paradoxul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe acești tirani, ci cu lancea lui Horea.” (Avram Iancu) Suntem imposibili și incorigibili, pentru toate găsim scuze și justificări și, bineînțeles, nici ce s-a întâmplat la Țebea, unde trebuia să se comemoreze 138 de ani de la trecerea în neființă a Crăișorului Munților (10 septembrie 1872), n-a rămas fără o jalnică justificare: cică, chipurile, opinia publică românească ar fi prinsă de alte probleme, mult mai importante și, oricum, scena și ecranul sunt ocupate de arestarea lui Sorin Ovidiu Vântu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Henri Coandă și Elie Carafoli. Sub portret este inscripționat numele inventatorului: Traian Vuia, Henri Coandă și Elie Carafoli, precum și semnătura lui în facsimil. Pe vertical, de o parte și de alta a portretului, sunt gravați anii nașterii și trecerii în neființă a personalității reprezentate. Articolul 3 Cele trei monede din argint, ce formează emisiunea "Pionieri ai aviației române", ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi comercializate numai în set, în cutii de prezentare adecvate, și vor fi însoțite de un
CIRCULARA nr. 17 din 27 august 2001 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a trei monede din argint cu valoarea nominală de 50 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136365_a_137694]
-
inelul din aur. Reversul monedei conține: - portretul scriitorului Ion Heliade Rădulescu, așa cum apare în pictură din aula Academiei Române și în alte publicații oficiale, pe miezul din argint; - numele scriitorului "ION HELIADE RĂDULESCU", anul nașterii "1802" și cel al trecerii în neființă "1872". Aceste elemente, ce urmăresc circumferință inelului din aur, sunt despărțite de câte un ornament romboidal, stilizat. În partea inferioară a monedei este reprodusa semnătură, în facsimil, a scriitorului. Articolul 3 Monedele din bimetal, ambalate în capsule de metacrilat transparent
CIRCULARA nr. 15 din 30 aprilie 2002 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din bimetal, miez din argint şi inel exterior din aur, cu valoarea nominală de 2.000 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141940_a_143269]
-
se exprimă prin morfeme specifice: morfemul Ø și articolul (articolul nehotărât și articolul hotărât). Morfemul Ø marchează nedeterminarea (sau determinarea Ø), atât la singular cât și la plural, la nominativul și acuzativul substantivelor: „La-nceput pe când ființă nu era, nici neființă,/ Pe când totul era lipsă de viață și voință (...) Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă? ” (M. Eminescu, I, p. 132), „S-a stins viața falnicei Veneții,/N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;/ Pe scări de marmură, prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]