2,380 matches
-
mărime. AVEM UN HÖLDERLIN! Întâlnirea cu un tânăr poet încă neștiut de lume, al cărui nume nu umple tiparnițele și văzduhul, dar ale cărui versuri vor rămâne asemenea marilor zidiri, întâlnirea cu un tânăr poet de acest nu neașteptat nici nefiresc, dar nu mai puțin uimitor soi, e o întâmplare unică, exaltantă, irepetabilă. Sunt, fără merit, unul dintre cei trei sau patru cărora le-a fost dăruită întâlnirea cu Dan Verona la începuturile lui. Întâmplarea aceasta, care m-a înseninat la
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
anticălinescieni”, ci critici independenți care încearcă să-l discute pe G. Călinescu. Polemica fie violentă, fie calmă, e o formă de viață a culturii și nu se poate înlocui prin simulacre și substituiri. Lipsa ei pentru un timp nu e nefirească dacă nu se datorează unor inhibiții sau lașități. Dar o polemică serioasă nu se naște din dorința de a avea faliții noștri. „Hai să polemizăm” (din când în când) nu înseamnă nimic. 3. Știu eu? Nu cred că polemica e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
să mai vorbim! Iar în ce privește proza sunt convins că de la Tacit încoace au mai apărut prozatori de geniu, ca Cervantes, Saint-Simon, Balzac, Tolstoi, Dostoievski, Proust etc., dar nu sunt convins deloc că arta prozei ar fi progresat. Ceea ce îmi pare nefiresc e faptul că astăzi prin termenul „proză” nu se mai înțelege decât romanul sau în tot cazul numai literatura „de ficțiune”. În mod normal, arta prozei ar trebui să cuprindă, iar în epocile clasice chiar cuprinde, orice scriere în proză
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
în pofida apelului la raționalitate, simbolurile și ritualurile au invadat politicul (Rivière, 2000, pp. 186-187). Schimbarea regimului politic către unul democratic și-a arătat virtuțile, dar și dezavantajele. În acest context, R. Preda menționează numeroase dezavantaje ale tranziției societății românești: modul nefiresc de a face uz de libertate s-a resimțit la nivelul relațiilor interconfesionale printr-un necreștin sentiment concurențial și printr-o invazie sistematică a sectelor de tot felul; relațiile dintre majoritate și minoritate au urmat o dinamică nedorită, iar revendicările
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Sub semnul aceleiași simpatii față de viața de la țară stă și romanul Catrinel, aducând în mediul mahalalei provinciale un personaj pe care autorul îl vrea exemplar ca frumusețe, puritate morală și candoare sufletească. Încercarea nu reușește, și romanul suferă de tezism, nefiresc și caricatural. M. recurge și la experiența sa cazonă, lumea rurală este părăsită în favoarea orașului de provincie. În Târgul mausului, de pildă, frământările mărunte și luptele politice, toate orgoliile și aspirațiile unui „loc în care nu se întâmplă nimic” sunt
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
entuziasm, de unde râca împotriva cenaclului și a lui E. Lovinescu, pe care îl va și ataca sfidător, atrăgându-și sancțiunea maestrului. De prin 1933 M. se eclipsează din peisajul cultural al Bucureștilor. A suportat și o serie de internări, tensiunea nefirească, aproape paroxistică, în care se silea să își țină intelectul, biciuit spre performanțe de neatins, frângându-i echilibrul nervos. Mintea aceasta „excepțională” (Mircea Vulcănescu) clachează și, în jurul lui, treptat, se așterne tăcerea. Ani de zile după aceea, acest fruntaș al
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
fericirea patriei“, a „poporului“, a „țării“ și-i impune ascultare. Pe cât este de greșit să folosim termeni religioși pentru realități politice, vorbind despre state ortodoxe cu o politică ortodoxă (și aceasta după decenii lungi de ateism), pe atâta este de nefiresc să ignorăm elementul religios în construcția politică“10. Într-un studiu intitulat Europele provinciale, Sorin Alexandrescu oferă o „șansă“ și „marginilor“ Europei: „Noua Europă este una a nesfârșitelor diferențe, nu a blocurilor închise, omogene în interior și opuse unul altuia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că în timp ce oamenii de acolo își varsă sângele pentru țară, ceilalți de acasă își apără interesele și pun mâna pe pământ“54. Definirea poziției P.N.Ț. față de reforma agrară a produs în tabăra comuniștilor reacții care, la prima vedere, păreau nefirești. Atacurile Partidului • Ibidem, p. 7-8. • Ibidem. Vezi și „Dreptatea“, 16.X.1944. • Gheorghe Zane aprecia manifestul-program din 16 octombrie 1944, conceput de Nicolae Penescu, drept o sulimeneală a ideilor din programul partidului din 1935, care nu aducea nimic nou în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ianuarie 1945, cu precizări privitoare la normele exproprierii și împroprietăririi, care contraveneau multora din principiile prevăzute în Constituție, a alertat imediat forțele politice și factorii economici interesați, care au reacționat cu promptitudine. La 31 ianuarie 1945, oficiosul național-țărăniștilor, „Dreptatea“, considera nefirească atât procedura Frontului Național Democrat, cât, mai cu seamă, introducerea de către comuniști a termenului de „confiscare“ a marilor proprietăți funciare rurale, care nu avea nici un fundament legal. Partidul Național-Țărănesc - scria ziarul - are programul său agrar bine definit, dar a preferat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Occident, în „Time Litterary Supplement“, November 6, 1992, passim: „Revoluția însăși n-a fost bolșevică, ci sovietică; însă partidul bolșevic n-a urmărit «puterea sovietelor», ci propria dictatură“. • Soixante-dix ans..., p. 38. • Richard Pipes, op. cit. • Ibidem. brutală, până la un punct nefirească, cu trecutul, dar și posibilitatea alcătuirii unei lumi noi, a așezării ei pe alte baze; o lume radical diferită de aceea care multiplica semnele de prăbușire prin actul sinucigaș al Marelui Război. Atrage atenția faptul că în 1914 plutea convingerea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
întinse către cer”. Altă dată proiectează în viitor un mit în care „vrăjitoarele se vor transforma în râsuri tinere”. Posibilitatea regenerării umanității o asigură, în viziunea lui, natura. Demonii veacului vor fi răpuși de „făpturi noi”, născute „din iarba aceasta nefiresc de verde, / De sănătoasă, plină de must” și unde „Maci uriași, cu frunțile de adieri fierbinți coapte, / Vor lumina efigii florale din cea mai îndepărtată noapte”. Asemenea altor poeți ai momentului imediat postbelic, L. anticipează modalități și experiențe lirice care
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
lejeră, în care terținele dantești nu sunt păstrate. Vocația lui G. este însă aceea de povestitor. Natură sentimentală, el se înfățișează în primele sale nuvele ca un romanțios, stăpânit de reflexe livrești. Amoruri răvășitoare, nefericite se petrec într-o ambianță nefirească, în care (precum în Piatra lui Osman sau Comoara de pe Rarău și, mai târziu, în Stejarul din Borzești, Aliuță, Poveste de Crăciun) pastorala se întretaie cu legenda, iar basmul cu melodrama. Preluând, până la pastișă, subiecte de la Gh. Asachi, autorul brodează
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
spatiu suprascurt - acesta este prinosul cehovian în literatura universală”, spune el într-un eseu despre Cehov), se alimentează subteran din reprezentările mitice populare, din substratul creștin autohton. De remarcat că modelul cultural rusesc, care îl marchează puternic, aduce construcții topice nefirești, iar oralitatea perseverentă impune o limbă care nu distanțează pe autor de eroi, o simplitate care cade uneori în simplism. Nu este cazul să i se ceară lui D. să dea expresie complexității omului modern, fiindcă el își propune alt
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
spionaj. În cele din urmă, acest sistem s-a dovedit a nu fi eficient, iar cele două oficii au fost integrate în 1952 în nou-înființatul Directorat pentru Planificare 64. Potrivit Comisiei Church, această măsură a fost determinată de: 1) poziția nefirească în care se afla directorul CIA, ce avea un oficiu (OPC) pentru care era responsabil din punct de vedere administrativ (și care era finanțat prin intermediul CIA), dar care primea instrucțiuni direct de la Departamentul de Stat și Departamentul Apărării; 2) competiția
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
confirmă. Talentul de povestitor, exprimarea fluentă, o anumită febrilitate a stilului, relativul interes pe care îl prezintă unele personaje și situații asigură o lectură plăcută. Mai puțin reușite sunt descrierile poetice, secvențele de analiză psihologică și alocuțiunile personajelor, prea lungi, nefirești, așa cum lipsite de semnificație apar unele episoade narative care cu greu s-ar putea alinia ideii de „facere” a unei lumi noi. SCRIERI: Două Siberii, București, 1916; ed. îngr. și pref. Ion Dodu Bălan, București, 1997; Cartea facerii, I-II
GOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
deznodământului, ceea ce este mai evident în două nuvele ample din Cărarea cenușie. În Dragostea doamnei Precup ingenuitatea reprezentărilor erosului, pe care le are naratorul-autor, mai întâi copil, apoi adolescent, cucerește, în pofida prezenței (auto)ironiei maturului. Paginile acestea se leagă însă nefiresc cu o povestire melodramatic-senzațională, axată pe sinuciderea unei verișoare obligate să se mărite cu amantul mamei sale. În Cine a fost Stroilă focalizarea narativă ezită între doamnele și domnișoarele din protipendada târgului de provincie devenite surori de caritate, naratorul-autor prezent
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
este depășit. Astfel, protagonista din romanul Slutica (1925) se detașează printr-o intensă trăire sufletească, prin zbuciumul continuu al revoltei. Pe de altă parte, L. reușește să contureze cu gingășie portrete de copii supuși dificilei probe de a înțelege ordinea, nefirească pentru ei, a lumii adulților. Trimiteri la situația social-politică a românilor din Transilvania din perioada austro-ungară face în romanul Marcu Ulpiu Traian Stănoiu (1920), unde încearcă și o revalorizare în spirit sămănătorist a vieții rurale. L. vede satul ca unic
LECCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
cu inerția: „Când dintre pomi spre mare se răsucise vântul / Și-n catifeaua umbrei nisipul amorțea / L-a scos un val afară cu grijă așezându-l / Pe-un cimitir de scoici ce strălucea. // La marginea vieții clocotitoare-a mării / Stă nefiresc de țeapăn, trufaș însă răpus. Privește încă parcă talazurile zării / Cu gâtul galeș îndoit în sus. // Murdare și sărate-s aripile-i deschise / Furtuna ce-l izbise îi cântă-un surd prohod, / Lucesc multicolore în juru-i scoici ucise / Al căror
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
determinate să iasă la lumină. Ajunși în vacanță acasă, studenții s-au purtat foarte politicos, dar și distant cu părinții lor, adresându-se cu „dumneavoastră”, cerând voie să ia ceva din frigider, ceea ce, cel puțin la americani, era cu totul nefiresc. Părinții au fost mirați, unii chiar îngrijorați cu privire la starea psihică a copiilor lor. Răspunsurile subiecților la condițiile sau întrebările „provocatoare” sunt înregistrate pe peliculă, pe benzi de magnetofon sau în scris, obținându-se astfel un „document etnometodologic” care va fi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Cluj, în 1935) - sau rămase în periodice ori prin arhivele teatrelor, completează un repertoriu destul de vast, dar modest ca expresie literară și teatrală. Principala defecțiune pare a fi artificialitatea, datorată ușurinței în selecția și montajul episoadelor (uneori excesive, neverosimile sau nefiresc combinate), limbajului cam căutat, când forțând un stil „literar”, când unul comic (prin inserții de automatisme verbale, de construcții voit hazoase) sau de-a dreptul stângaci. Ar rămâne intenția de a pune în discuție câteva idei, aspecte ale unei comunicări
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
cronicarul”, până la ratatul Mavru sau la nebunul Ieronim). Romanul de atmosferă este dublat de unul de familie și critica (Nicolae Manolescu, Dumitru Micu) a văzut în învățătoarea Teodora, personajul principal, o a doua Vitoria Lipan, doritoare de a ritualiza moartea nefirească a soțului și a fiilor săi, uciși pe front, prin aducerea osemintelor acestora în țară. Începând cu Ziua uitării (1972), dar cu cele mai bune rezultate în Dimineața (1977) și în După echinocțiul de primăvară (1981), Ș. cultivă romanul rural
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
să împărtășească din înțelepciunea resemnării. Poezia devine mod existențial alternativ, care își stăpânește autorul, impunându-se emblematic. Lipsa de echivoc a implicațiilor etice iese tranșant în evidență în raport cu ambiguitatea funciară a poetului ce îngemănează în demersul său curajul „nebunesc/ nebunesc/ nefiresc/ al ieșirii în larguri” cu luciditatea că acolo va fi trădat de materialul său poetic, natura umană. În proză, cursivă și fără vreun efort vizibil în scriitură, S. „face analize psihologice dintre cele mai subtile într-un limbaj instructiv și
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
a tonului. Cuvintele tari din aceste poeme se înrudesc într-un semantism sumbru: moarte, scadență, spital, cavernă, beznă. Din această materie care e în sine una negativă și căreia poezia nu-i exagerează culoarea, apar cîteodată fulgurații de o frumusețe nefirească, izbucniri halucinante, febrile, obsedante: "Trăiesc într-o lume paralelă/ care mustește de boală/ un spital cu aripi rozalii/ mușcate parcă de armă,/ zdrobite într-un aer în care/ nu bate nici o cătare,/ nici o mătase." Tensiunea poetică atinge cote neașteptat de
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
mai abrupte în sinceritatea lor sunt cele trei dialoguri, Dialog cu fantoma tatălui meu, Convorbiri cu fantoma mamei adoptive, Dialog cu fantoma lui Miron. Tatăl, mama, cât și Miron sunt așezați pe câte un scaun și astfel începe un spectacol nefiresc, imposibil în realitatea trecutului, spectacolul sincerității absolute. Sunt așezați ca pe o scenă în fața unei săli pline de cititori. Autoarea stă undeva în întuneric ca un duh al apelor. Ultimele trei scrieri, foarte concise, Bătrânul, Bătrâna și Cadoul, au elemente
Scrisul by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/15017_a_16342]
-
prin privativ din expresia ® <2ΔΤΒ≅Η ϑ↑Η <≅:∴∀ Η sau din ‑<≅:≅ jΗ. Acesta din urmă se poate traduce prin „impios/ necredincios/ ne‑legiuit”, dar nu trebuie pierdut din vedere nici sensul metafizic al termenului, cel de „anomalie”, de „creatură stranie”, „nefirească”. Prefixul <ϑ4‑ al substantivului derivat din verb <ϑ46γ∴:γ <≅Η exprimă ideea de adversitate; personajul este „potrivnic” prin natura sa, rațiunea lui de a fi constând în opoziția sistematică față de planurile și legea lui Dumnezeu. Personajul se definește de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]