4,405 matches
-
Unite ale Curții Supreme de Justiție", "afectează autoritatea instanțelor judecătorești", "impune Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție că pe o instanță extraordinară, cu atribuții legislative". Curtea Supremă de Justiție - Secția contencios administrativ, exprimându-și opinia, apreciază că excepția este nefondată. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președintele Camerei Deputaților
DECIZIE nr. 93 din 11 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alineatul ultim teza finala din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130272_a_131601]
-
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentanții Agenției de Valorificare a Activelor Bancare solicită respingerea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului nr. 55/1999 . În ceea ce privește critică referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, se susține că aceasta este nefondată, întrucat dreptul la egalitate în fața legii nu neagă existența "dreptului fundamental la diferențiere". În sprijinul acestor susțineri se evocă jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că principiul egalității nu înseamnă uniformitate și, prin urmare, dacă la situații egale trebuie să
DECIZIE nr. 126 din 4 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130277_a_131606]
-
Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală este nefondată, întrucât aceste dispoziții nu încalcă dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică prevăzute la art. 22 din Constituție. În motivarea acestui punct de vedere se arată că "activitatea procesuală care se desfășoară după punerea în mișcare a
DECIZIE nr. 162 din 21 septembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130906_a_132235]
-
interesele legitime ale persoanei inculpate, care, la fel ca și oricare parte din procesul penal, își poate exercita dreptul la apărare și poate solicita administrarea oricăror probe legale pentru combaterea susținerilor formulate în acuzare. În vederea apărării împotriva unor inculpări vădit nefondate sau tendențioase inculpatul are la dispoziție și mijloace de drept penal, având posibilitatea tragerii la răspundere penală a celor care l-au reclamat, pentru săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasa, prevăzută la art. 259 din Codul penal. Curtea constată, de asemenea
DECIZIE nr. 162 din 21 septembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130906_a_132235]
-
Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală este nefondată, întrucât aceste dispoziții nu încalcă dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică prevăzute la art. 22 din Constituție. În motivarea acestui punct de vedere se arată că "activitatea procesuală care se desfășoară după punerea în mișcare a
DECIZIE nr. 163 din 21 septembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130907_a_132236]
-
legitime ale persoanelor inculpate, care, la fel ca și oricare parte din procesul penal, își pot exercita dreptul la apărare și pot solicita administrarea oricăror probe legale pentru combaterea susținerilor formulate în acuzare. În vederea apărării lor împotriva unor inculpări vădit nefondate sau tendențioase inculpații au la dispoziție și mijloace de drept penal, având posibilitatea tragerii la răspundere penală a celor care i-au reclamat, pentru săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasa, prevăzută la art. 259 din Codul penal. Curtea constată, de asemenea
DECIZIE nr. 163 din 21 septembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130907_a_132236]
-
Electroprecizia" - Ș.A. Sacele și Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat Brașov, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, ca fiind nefondată, apreciind că obligația agenților economici privind repatrierea valutei nu contravine principiului constituțional al libertății comerțului și al economiei de piață. Se considera că Ordonanța Guvernului nr. 18/1994 , prin care se reglementează modalitatea de repatriere a valutei de către agenții economici
DECIZIE nr. 122 din 27 iunie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV pct. 3-7 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri de intarire a disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 12/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130927_a_132256]
-
este ordonanță criticată, stabilește sancțiuni corespunzătoare. Totodată dispozițiile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție proclama "[...] libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie". În final Guvernul apreciază că susținerile autorului excepției sunt nefondate, deoarece, pe de o parte, activitatea de comerț internațional a agenților economici se desfășoară pe baza autonomiei lor juridice, iar pe de altă parte, este necesar ca această activitate să fie în concordanță cu interesul național, economia de piață și
DECIZIE nr. 122 din 27 iunie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV pct. 3-7 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri de intarire a disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 12/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130927_a_132256]
-
provizoriu și tranzitoriu, care se referă la unele prerogative ale funcției de Președinte al României, iar nu la noțiunea de mandat de Președinte al României. Rezultă că motivul invocat în legătură cu numarul mandatelor exercitate până în prezent de domnul Ion Iliescu este nefondat. În ceea ce privește motivul tragerii la răspundere penală, se apreciază că acesta nu poate fi reținut, deoarece, pe de o parte, domnul Ion Iliescu nu a fost pus sub acuzare, iar pe de altă parte, acest motiv nu intră în competența Curții
HOTĂRÂRE nr. 4 din 25 octombrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130989_a_132318]
-
se constată lipsa autorului excepției, precum și a celorlalte părți (Ion Ionescu și Ocolul Silvic Poiana Lacului, județul Argeș), față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind nefondată, considerând că dispozițiile art. 31 din Ordonanță Guvernului nr. 96/1998 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 141/1999 și republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 24 ianuarie 2000, nu contravin prevederilor constituționale
DECIZIE nr. 158 din 21 septembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131092_a_132421]
-
fost aprobată, modificată și completată prin Legea nr. 141/1999 ) în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 24 ianuarie 2000. Referindu-se la acest text și la critică de neconstituționalitate, presedintele Camerei Deputaților consideră că excepția este nefondată, deoarece nu sunt încălcate prevederile constituționale cuprinse ��n art. 41 alin. (1) și (2) și în art. 135 alin. (1), (2) și (3). Se arată că dispozițiile art. 41 alin. (1) din Constituție trebuie aplicate în întregime și în special
DECIZIE nr. 158 din 21 septembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131092_a_132421]
-
constată că neînregistrarea de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Șerban Mați Bujorel Dinu Săndulescu pentru funcția de Președinte al României s-a realizat cu respectarea deplină a dispozițiilor constituționale și legale aplicabile, iar contestația formulată împotriva acestui refuz este nefondată, urmând să fie respinsă, întrucat candidatul-contestator nu a prezentat, o dată cu depunerea candidaturii, nici o listă de susținători. Această soluție este, de altfel, în concordanță cu jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, Curtea a mai fost sesizată cu contestații împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central
HOTĂRÂRE nr. 15 din 1 noiembrie 2000 privind contestarea neinregistrarii candidaturii domnului Şerban Mati Bujorel Dinu Sandulescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131122_a_132451]
-
de altfel, în concordanță cu jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, Curtea a mai fost sesizată cu contestații împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central de respingere a unor cereri de înregistrare a candidaturii la alegerile din 1992 și 1996, contestații respinse ca fiind nefondate pentru lipsa listelor de susținători. În acest sens, prin Hotărârea nr. 3 din 1 septembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 23 septembrie 1992, Curtea a statuat că cerință legală a depunerii candidaturii împreună cu
HOTĂRÂRE nr. 15 din 1 noiembrie 2000 privind contestarea neinregistrarii candidaturii domnului Şerban Mati Bujorel Dinu Sandulescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131122_a_132451]
-
provizoriu și tranzitoriu, care se referă la unele prerogative ale funcției de Președinte al României, iar nu la noțiunea de mandat de Președinte al României. Rezultă că motivul invocat în legătură cu numarul mandatelor exercitate până în prezent de domnul Ion Iliescu este nefondat. În legătură cu toate celelalte motive invocate, se apreciază că acestea nu sunt cauze de neeligibilitate care să intre în competența Curții Constituționale. În final, se solicită respingerea contestației. CURTEA, analizând contestația în raport cu prevederile Constituției și ale Legii nr. 69/1992 pentru
HOTĂRÂRE nr. 21 din 3 noiembrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131140_a_132469]
-
provizoriu și tranzitoriu, care se referea la unele prerogative ale funcției de Președinte al României, iar nu la noțiunea de mandat de Președinte al României. Rezultă că motivul invocat în legătură cu numarul mandatelor exercitate până în prezent de domnul Ion Iliescu este nefondat. În ceea ce privește motivele privind trecutul politic al candidatului Ion Iliescu se precizează că acestea nu constituie cauze legale de neeligibilitate. În consecință, se solicită respingerea contestației ca fiind neîntemeiată. CURTEA, analizând contestația în raport cu prevederile Constituției și ale Legii nr. 69/1992
HOTĂRÂRE nr. 9 din 27 octombrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131159_a_132488]
-
transmită respectivului stat parte, prin intermediul secretarului general al Națiunilor Unite, o cerere de clarificare a acelei probleme. O asemenea cerere va fi însoțită de toate informațiile pertinente necesare. Fiecare stat parte se va abține de la formularea de cereri de clarificare nefondate, având grijă să evite abuzurile. Un stat parte care primește o cerere de clarificare va furniza statului solicitant, prin intermediul secretarului general al Națiunilor Unite, în termen de 28 de zile, toate informațiile care ar servi la clarificarea acestei probleme. 3
CONVENŢIE din 18 septembrie 1997 privind interzicerea utilizării, stocării, producerii şi transferului de mine antipersonal şi distrugerea acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131173_a_132502]
-
provizoriu și tranzitoriu, care se referă la unele prerogative ale funcției de Președinte al României, iar nu la noțiunea de mandat de Președinte al României. Rezultă că motivul invocat în legătură cu numarul mandatelor exercitate până în prezent de domnul Ion Iliescu este nefondat. Se apreciază că celelalte motive invocate de contestator nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale și, în consecință, se solicită respingerea contestației ca fiind neîntemeiată. CURTEA, analizând contestația prin raportare la prevederile Constituției și ale Legii nr. 69
HOTĂRÂRE nr. 22 din 3 noiembrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131211_a_132540]
-
de urgență a Guvernului nr. 7/1998 a fost adoptată în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituție, deși nu era îndeplinită condiția cazului excepțional prevăzută de acest text. Analizând excepția de neconstituționalitate sub acest aspect, Curtea constată că este nefondată. Potrivit art. 114 alin. (4) din Constituție, "În cazuri excepționale, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență. Acestea intra în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod
DECIZIE nr. 133 din 6 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 7/1998 privind preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor care se executa sau se prestează în ţara în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, aprobată prin Legea nr. 88/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130368_a_131697]
-
Legea nr. 103/1996 pentru organizarea licitațiilor [...]". Curtea de Apel Galați - Secția comercială și de contencios administrativ și Curtea de Apel Albă Iulia - Secția comercială și de contencios administrativ, exprimându-și opinia, au apreciat că excepțiile de neconstituționalitate ridicate sunt nefondate. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, în
DECIZIE nr. 135 din 11 iulie 2000 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 lit. d) din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 69/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130427_a_131756]
-
se constată lipsa părților: Gabriel Cristea, Arina Ioana Cristea, Rodica Maria Cleja Cerna și Gheorghiță Mihalcea, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca nefondată. Se apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 nu contravine Constituției, ci, dimpotrivă, aceste dispoziții au scopul de a proteja chiriașii din imobilele restituite foștilor proprietari atât în baza Legii nr. 112/1995 , cât și prin hotărâri
DECIZIE nr. 97 din 18 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130700_a_132029]
-
Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală este nefondată, întrucât aceste dispoziții nu încalcă dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică, prevăzute la art. 22 din Constituție. În motivarea acestui punct de vedere se arată că "activitatea procesuală care se desfășoară după punerea în mișcare a
DECIZIE nr. 161 din 21 septembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130733_a_132062]
-
interesele legitime ale persoanei inculpate, care, la fel ca și oricare parte din procesul penal, își poate exercita dreptul la apărare și poate solicita administrarea oricăror probe legale pentru combaterea susținerilor formulate în acuzare. În vederea apărării împotriva unor inculpări vădit nefondate sau tendențioase, inculpatul are la dispoziție și mijloace de drept penal, având posibilitatea tragerii la răspundere penală a celor care l-au reclamat pentru săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasa, prevăzută la art. 259 din Codul penal. Curtea constată, de asemenea
DECIZIE nr. 161 din 21 septembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130733_a_132062]
-
realizează din oficiu. Se mai arată că dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției nu sunt încălcate prin prevederile criticate, deoarece din conținutul acestora nu reiese că ele ar duce la restrângerea unor drepturi. În consecință, se consideră excepția ca fiind nefondată și se solicită respingerea acesteia. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 3 mai 2000, pronunțată în Dosarul nr. 656/2000, Tribunalul Vaslui a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 362
DECIZIE nr. 157 din 21 septembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131579_a_132908]
-
reintegrarea lor profesională asigura protecție tuturor cetățenilor în ceea ce privește raportul lor de muncă, spre deosebire de caracterul partinic al prevederilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 42/1990 . Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, exprimându-și opinia, apreciază că excepția este nefondată, deoarece "prin art. 10 alin. 2 din Legea nr. 42/1990 nu s-a inclus o diferențiere între cetățenii români, în ceea ce privește protecția raportului juridic de muncă, ci includerea unei norme juridice care are menirea să protejeze raporturile de muncă ale
DECIZIE nr. 239 din 21 noiembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131970_a_133299]
-
jurisprudența Curții Constituționale, menționându-se deciziile nr. 47/1998 și nr. 58/1998. Avocatul celeilalte părți solicită, în esență, respingerea excepției, în principal, ca fiind inadmisibilă, pentru că soluționarea cauzei nu depinde de dispozițiile legale criticate, iar în subsidiar, ca fiind nefondată, întrucat dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale. În acest sens se considera că autorul excepției de neconstituționalitate a dorit ca pe această cale să supună Curții Constituționale judecarea fondului contestației ce face obiectul cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești
DECIZIE nr. 212 din 7 noiembrie 2000 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art. 36 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 140/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131944_a_133273]