5,486 matches
-
adresează, iar eu trebuie s-o înghiontesc pe furiș ca să se prindă. Dragule! ciripește ea, aplicându-i o ștampilă zdravănă pe buze, ca să-și ia revanșa pentru mica neatenție. —Iubito, ea e Vanessa, logodnica lui Barney, explică el cu o neglijență studiată. Abia am așteptat să te cunosc, o măgulește Vanessa. Arată splendid. Poartă un sarafan de mătase până deasupra genunchiului; i se lipește foarte elegant de coapse, iar vestitul diamant al inelului se asortează cu cele două ale cerceilor. Părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
tun se desprinde din lăcașul lui și, În timp ce corabia rulează și tanghează, o ia la goană de la un bord la altul și, ca un monstru uriaș ce este, riscă să desfunde babordul și tribordul. Un tunar (vai, tocmai cel din neglijența căruia tunul nu fusese asigurat cum trebuie), cu un curaj fără seamăn, cu un lanț În mână, se aruncă sub matahala care-i gata să-l facă chisăliță și-o oprește, o țintuiește În loc, o duce la ieslea ei, salvând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
un singur plan și la un singur contact ocluzal. în realitate, arcadele dentare au tridimensionalitate și suprafața activă rezultă din însumarea multiplelor planuri înclinate. Apare posibilitatea de a rezulta o infinitate de forțe din descompunerea forțelor funcționale. De aceea, orice neglijență în reproducerea morfologiei corecte, individualizate, deschide cercul vicios al ocluziei traumatizante. După caracterul lor, forțele sunt active și reactive (pasive). Forțelor active li se opun forțele reactive (pasive) care trebuie să fie egale și de sens contrar pentru ca sistemul să
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și poate fi dirijat prin conducte și utilizat drept combustibil. Arderea lui este obligatorie a se face în spații deschise, ce comunică permanent cu atmosfera. La construirea unei clădiri, în momentul de față, nu se acordă atenția cuvenită ventilației. Această neglijență se plătește cu viața. Dar după moarte, nu mai are cine reclama și greșelile se repetă. Procesul respirației se produce automat, dirijat de subconștient, dar poate fi ușor perturbat de emoții și de gânduri negative. După naștere, copii au respirație
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
în timp util, informații precise? - E posibil, răspunse Ghibercea. Dar dacă au fost cumva trimise, e greu de crezut că au fost păstrate în colecție. Văzând că sunt datate 1966, s-a putut crede că este la mijloc greșeala sau neglijența expediției și au fost aruncate... - Totuși ar fi bine să încercăm. Dacă ar fi observat că eroarea sau neglijența se repetă s-ar fi adresat administrației ziarului. Știți cumva de vreo reclamație în acest sens? Ghibercea privi întrebător în jurul mesei
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
că au fost păstrate în colecție. Văzând că sunt datate 1966, s-a putut crede că este la mijloc greșeala sau neglijența expediției și au fost aruncate... - Totuși ar fi bine să încercăm. Dacă ar fi observat că eroarea sau neglijența se repetă s-ar fi adresat administrației ziarului. Știți cumva de vreo reclamație în acest sens? Ghibercea privi întrebător în jurul mesei. - Da, vorbi vecinul lui Pantazi, cel care îi adusese cafelele. Au fost cel puțin două plîngeri: una de la Biblioteca
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Stătea pe taburet și se privea în oglindă. Aici fusese budoarul lui tante Margot înainte să se mărite, și Muti nu schimbase mai nimic ; până și caseta de bijuterii, îmbrăcată în argint, era întredeschisă la fel, pe toaletă, într-o neglijență căutată, și din ea ieșeau în afară aceleași șiraguri de coral și chihlimbare. Muti nu schim base mai nimic, pentru că Yvonne era un copil cuminte și, dacă nu avea voie să atingă ceva, știai sigur că n-are să îl atingă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o dungă subțire de lumină care se strecoară prin jaluzelele lăsate. E o penumbră dulce, care te liniștește. Se întoarce la oglindă și caută febril printre obiectele de pe toaletă, dă la o parte caseta de argint din care, cu o neglijență căutată, ies șiragurile de perle și chihlimbar, dă la o parte pudriera, pulverizatorul, scoate din étui-ul lui rujul și își desenează apăsat câte o cruce pe fiecare obraz. O cruce roșie-închis în dreapta, o cruce roșie-închis în stânga, apoi se dă câțiva
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să controleze din prag dacă servitul ceaiului decurge cum se cuvine, așa cum generalul urmărește câmpul de bătaie și desfășurarea operațiunilor de pe un dâmb mai înalt, cu binoclul la ochi. Pare însă ușor decoafată, șalul îi spânzură pe un umăr, cu neglijență, fața ușor umflată și-a pierdut drăgălășenia. Cu totul neobișnuit, s-a oprit între cele două uși, în dreptul pendulei, și așteaptă, în loc să o trimită pe Nela să-l cheme pe stăpânul casei. Cu o mică satisfacție - de ce ? -, Titi Ialomițeanu observă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
necunoscuta, arătându-i că propriul lui trup pe care până acum l-a disprețuit ca pe un animal murdar, periculos și agasant, gata oricând să-i aducă deranjuri și umilințe, trupul acesta, pe care până acum l-a îngrijit cu neglijență, în locuințe prea reci, pentru ca dichisul să fie altceva decât o probă spartană, este capabil să-i facă sufletul fericit ! Să fie demonstrativ neastâmpărul ei în patul vechi cu baldachin ? Lecțiune practică ? ! Nu, pentru el nu mai erau gesturi ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și surorile lui trăind în altă casă și sunt convinsă că nepăsându-le deloc de el. Un alt motiv de înduioșare a fost amintindu-mi că într-un timp eu eram aceea care să-i facă o vină din asemenea neglijențe mărunte. Ce însemnează viața, m-am gândit, mergând înaintea lui, și sub pasul meu pământul devenind tot mai nesigur, mai umed și mai alunecos, ce însemnează viața și ce însemnează să trăiești ! Cum ce ți-a plăcut ieri, nu îți
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
îl știe deci cum stă picior peste picior, lăsând la vedere șosetele albe de mătase, așa cum poartă eleganții în vara aceasta ; o binevenită nonșalanță i-a îndul cit ținuta, prea strict funcționărească. Cineva trebuie să îl fi învățat că mica neglijență dă gust, ca un praf de piper, unei costumări ireproșabile. Profesorul simte că e prea locvace în după amiaza aceasta. Îl împinge să vorbească un sentiment tulbure și ușor neplăcut, pe care îl tot trăiește de la un timp, s-ar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dislocase și i se plantase în primul plan al imaginației, la vestea că John Robert Rozanov se reîntorcea la Ennistone. Era oare posibil să se reîntoarcă pentru ea? — Ce talmeș-balmeș îngrozitor! exclamă George. Obișnuia s-o tachineze pe Diane pentru neglijența ei. Acum privea cu oarecare satisfacție la dezordinea și mai accentuată din cameră. — Ai mai văzut-o pe Stella? întrebă Diane. — Nu. Am avut de gând să mă mai duc s-o văd. Simțeam că trebuie să mă duc. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
la Băi, George nu-și mai văzuse vechiul profesor de câțiva ani și (după cum observă mai târziu, pentru că la început fusese prea împietrit de emoție), Rozanov se schimbase mult. Se îngrășase, mișcările îi deveniseră mai lente și înțepenite de artrită. Neglijența și delăsarea țineau acum, evident, de bătrânețe. În timp ce vorbea, un firicel de salivă i se aduna în colțurile buzelor proeminente. Fruntea, pe vremuri netedă, era brăzdată de șanțuri adânci, orizontale, între care se strângeau bulbuci de carne moale. Peri țepoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nu s-a văzut fiindcă ele creșteau pe dinăuntru. Adică nevizibil. Oricum sunt convins că și maică-sa, iapa, trebuie să aibă pe partea dorsală ceva nodulozități, că în ceea ce privește tasu, ăla le-a avut sigur dar sor fi atrofiat din neglijența crescătorului. Și de aceea au și descrescut. Și ce ar mai fi de făcut ? Păi, ce să fie? Să vedem, nu-i așa, dacă aripile nu-s cumva ceva epidemic. Ca să îmbolnăvim rapid cu aripi toată căbălimea internă. În caz
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
umbla îmbrăcat oricum. Puțin îmi păsa dacă nu mă bărbieream, la mare, trei zile. Puteam sfida orice normă. De abia acum îi înțeleg pe cei care zic că, îmbătrînind, trebuie să fii elegant și atent cum arăți. Pe un tânăr, neglijența îl face interesant. La un bătrân, e neplăcută. La fel se întîmplă, probabil, și pe alte planuri. Multă vreme, am fost convins că, pentru a fi mai puțin slab, trebuie să te așezi în miezul slăbiciunilor, hotărând că ele nu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
-l ocupa la Țuțora prin ordinul d-voastre N-o 6452, din anul espirat. Dacă comisia l-a primit la concurs, aceasta s-a-ntîmplat pe următoarele considerente: 1) Neexistând o lege disciplinară anume, care să prevadă în mod cazuistic pedepsele pentru neglijență sau alte greșele, destituirea se poate privi ca o pedeapsă disciplinară. 2) Ministeriul însuși, prin ordinul cătră revizorat N-o 1516, din a. c., pare a împărtăși această vedere, de vreme ce cere numai pronunțarea categorică a revizorului pentru a reintegra pe petiționar
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
constatate de d-l prim-procurore prin mai multe procese-verbale, și prin anume liste despre numărul și felul cărților ce lipsesc. Întreb. Nu aveți d-voastră știința dacă aceste lipsuri provin din reaua-// credință a foștilor bibliotecari sau numai din neglijența d-lor? Răsp. Eu cred că a fost rea-credință din partea fostului bibliotecar, d-l Eminescu, întîi pentru că parte din mobilajul bibliotecei a fost luat acasă la d-lui pentru serviciul d-sale particular, și al doilea pentru că mai multe cărți
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și mediul lui. "sublocotenent" era mai puțin ca plutonier-major. Era- un post fără ,,situație''. La Hanul-cu-Tei, când intra vreunul, de era necunoscut, circula o singură ochire bănuitoare, și, de era cunoscut, era primit cu nepăsare. Chiar Lică îl saluta cu neglijență. Nici erîșmaru!, nici nevasta, nici domnișoara crâșmarului nu ar fi stat de vorbă cu un astfel de pitpalac. Așadar, nici amor, nici afaceri de furaj, nici onoruri. Când avea vreo plictiseală cu armata, Lică se gândea mai lesne la civilitate
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
sau sta pe sprint rigid, cu ochii dilatați, cu privirea ștearsă, manechin îmbrăcat în ținuta de sportsman, fără o greșală de eleganță, pe când toată atenția lui sta întoarsă înăuntru, cu grija ca nu cumva genunchiul să se încovoaie brusc din neglijența unui ligament, ca nu cumva umerii să scapete și toată păpușa de panoptic să se prăvale undeva pe loc de repaos, pe care sensibilitatea lui istovită ar fi dorit, totuși, să se poată întinde în căutarea odihnei. Maxențiu călărea cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mult pusese ochii pe Lică. Bani avea prințesa destui, slavă Domnului. Lică, slavă Domnului, nici un trecut! Pas de blason sauf l'ecusson d'ecuries!" surâdea în el malițios Vardali, aristocrat ireductibil. Ajunsă la palat, deși poarta mare era, printr-o neglijență, închisă, Ada coborî pe trotuar fără să observe, fără să facă gălăgie. Înainte de a deschide portița grilajului luxos, se întoarse spre șofer și-i spuse preocupată: - Du-te înapoi după domnul! După o secundă de ezitare, înțelegînd de cine era
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
spre munții ce-și înălțau crestele Iaila pe cenușiul zării. În repausuri, doritor să cunoască felul de a fi al oamenilor locului, cu toată oboseala nu putea să nu admire felul șăgalnic, visător al frumoaselor tătăroaice mascate de o anume neglijență explicabilă în situația dată, dar coloana trebuia să înainteze prin păduri, pe șosele dinamitate. Scăpat din foc Gheorghiță știe din școală că în această Crimee, în acest crâm în limbajul străbunilor noștri, mulți tineri români și românce, floarea satelor de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
subtritate FRAȚILOR, MI-I FOAME! Sunt deplânse: jăcmăneala codrilor, falimentul băncilor, imigrația, sărmanii bătrâni, abuzurile oamenilor politici, structura lor securistă, boschetarii, destinul țăranilor („Ce faci acolo bădie?/Repar la o sărăcie/ S-o am pentru veșnicie), poluarea, speranța deșartă, alcoolismul, neglijența, nepăsarea, corupția („Țara lui Ciubucăreală”), injustiția, catastrofele naturale etc. Nimic nu-i scapă din tot ce-l înconjoară, din tot ce află, din tot ce vede și-i întunecă sufletul său avid de morală, dreptate, umanism, patriotism. Citindu-l pe
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]
-
și alte ciudățenii. Se șoptea în clasă și pe coridoare că obișnuia să se plimbe, mereu singur, pe stradă, la ore târzii, fiindcă era, se pare, noctambul. Uneori, venea la liceu cu bluza de la pijama sub haină. Nu era o neglijență. I se irita pielea la gât atât de tare, încît nu mai suporta gulerul cămășii. Dar încerca să ascundă asta punîndu-și cravată la pijama. Cei care l-au văzut la concerte și la operă ― fiindcă era meloman ― povesteau că se
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
târziu, alergam grăbit spre casă. Am găsit-o navigând pe Internet. M-am temut pentru o clipă să nu-mi fi „spart” parola. Mă puteam aștepta la orice, de vreme ce o cunoșteam atât de puțin. Nu-mi iertam nicidecum neglijența de a o lăsa singură în lipsa mea. Nici nu mai știam pentru ce venisem atât de grăbit acasă. Poate că presimțisem ceva... Nu vroiam nici să o necăjesc, dar nici să-i spun adevărul. Am fost curios însă să aflu
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]