9,631 matches
-
decorativ, la suprafețele-i euforizante, prinse într-un balet al gratuității. în copilărie (dar întreaga-i viziune n-are oare o tentă regresiv-infantilă?), ni se confesează poetul, mergea la farmacie "nu ca să cumpăr alifii sau hapuri, dar pentru că mă fermecau nenumăratele-i sertare de palisandru sau de mahon, cu litere negre în chenar oval, tot negru, scrise pe plăci de alb email, - ce-mi evocau inscripțiile funebre și, mai ales, heliogravurile în sepia ale chipeșilor decedați" ("Amintire cu miros de farmacie
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
nu chiar criminogenă: crima împotriva gândirii. Michel Deguy s-a născut în 1930, la Paris; a fost profesor la Universitatea Paris-VIII, președinte al Colegiului Internațional de Filosofie între 1989 și 1992; redactor-șef al prestigioasei reviste "Po&sie"; a publicat nenumărate volume de poezie (la Editura Gallimard), eseuri (la Seuil și Galilée) și studii de poetică; printre ele: Lumea lui Thomas Mann șLe monde de Thomas Mannț (1962), Acte șActesț (1965), Mormântul lui Du Bellay șTombeau de Du Bellayț (1973), Poeme
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
că epocii angajării - aceea a mijlocului secolului al XX-lea și a deceniilor Sartre, Camus etc., în ce privește domeniul francez - i-a succedat aceea a mărturiei. Cei care au fost aduși în prim-plan au fost Primo Levi, Paul Celan, precum și nenumăratele cărți pe tema mărturiei. Așa încât problema este, poate, de a ști unde se află diferența dintre angajament și mărturie. Mărturia este orientată către trecut: oroarea a avut loc. Iar faptul acesta implică, firește, o relație profund angajată față de existență: a
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
Nimic altceva. A ieși în afara acestui cadru înseamnă a ieși din poezie. Sau, sub forma unei întrebări: oare a ieși din această dublitate nu ar însemna a ieși din poezie? Firește, ceea ce se înțelege astăzi prin poezie a condus la nenumărate demultiplicări, chiar cu riscul omonimiei. Un spectacol în care avem deopotrivă sunete, fulgere, efecte tehnice, sintetizatoare și altele, mai este, oare, poezie? De ce nu?... Dar nu mai este ceea ce dintotdeauna s-a înțeles prin poezie: pentru că nu este un poem
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
hoardele venite din stepele Asiei, iar statuile imperturbabile, care-i preamăreau pe patriarhii paradisului imanent, au căzut și ele sub furia mulțimilor dezlănțuite. Așa s-a dus statuia lui Petru Groza de lîngă Facultatea de Medicină, așa s-au dus nenumăratele busturi bărboase ale clasicilor fericirii pe pămînt, coclite prin parcuri și prin grădini publice, așa s-a dus și statuia lui Lenin din fața Casei Scânteii și tot așa era s-o pățească și bietul Dobrogeanu Gherea, asimilat și el, prin
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
dintr-o dată, în plină libertate, mai aproape ca oricînd de acel scenariu de tip magic după care adevărata realitate, existența noastră desăvîrșită, sînt probleme care privesc lumea eroico-ficțională, aceea a imaginilor atemporale, și nicidecum aceea a gesturilor simple și a nenumăratelor evenimente pe care ni le oferă istoria mică. Prinși în această avalanșă a narcisismului magic și a mîntuirii în efigie, aproape că nu a existat componentă a societății românești care să nu se vrea reprezentată și să nu se viseze
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
de alta, așa cum relevă într-un discurs echilibrat văduva ziaristului decapitat, oamenii simpli, banali, suportă consecințele unor decizii luate din rațiuni de stat, iar onestitatea lui Daniel, contează prea puțin în raport cu calitatea de evreu devenită stigmat într-un stat islamic. Nenumărate cadre îl prezintă pe mezinul familiei de pakistanezi care se ocupă de menajul soților Pearl și al Asrei, un copil se află în centrul întregului turbion de agenți, polițiști, ziariști etc., unul care așteaptă să se nască și altul stînd
Un memento Daniel Pearl by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9106_a_10431]
-
Streinu, care începea de pe la 1830, fără a arăta pașoptiștilor decît un interes modest. Iar E. Lovinescu rostea, la lecția de inaugurare a unui curs, în 1910, următoarele cuvinte iritate: "Gîndiți-vă, domnilor, la toți Pelimonii, la toți Ariceștii, la atîți alți nenumărați poeți ce au asurzit urechile contemporanilor de la mijlocul veacului trecut - ce s-au făcut? cine-i mai citește? cine mai aude de dînșii? S-au șters după cum se șterge o umbră pe zid". Primul care i-a luat estetic "în
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
umane prin proiecția simbolică și prin aspirația spirituală, și într-una Apuseană, marcată de postindustrialism, în care valorile statice, de factură muzeistică și glosele hedoniste și-au pierdut grav autoritatea. În locul acestora promovîndu-se, prin mecanisme economice specifice, preocupări neconvenționale și nenumărate experiențe legate nemijlocit de noile materiale și tehnologii. Într-un asemenea mediu, a cărui ostilitate profundă, simbolică, este indiscutabilă, Bata Marianov și-a căutat, în mod insistent și conștient, argumente solide pentru propriu-i demers. Refuzînd să-și reconsidere, dacă
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
fresce pompeiene, unul dintre cele mai bine păstrate care etrusce, prea împodobitul sarcofag cunoscut sub numele de "Badminton"... Colecția este însă uriașă și relatează în detaliu istoria artei occidentale începând cu epoca de bronz și terminând cu domnia împăratului Constantin. Nenumărate obiecte au fost scoase din depozite și expuse acum într-un spațiu de dimensiuni impresionante pe care alte muzee și l-ar dori pentru întreaga lor colecție. Cele două manifestări temporare au reunit și ele sute de exponate, nu toate
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
Octavian Onea Personalitate enciclopedică și mesianică, B. P. Hasdeu s-a bucurat de nenumărate onoruri, atât din țară, cât și din străinătate, implicit de elogii nemăsurate, ca să folosim propria-i expresie. Ca unul care i-am slujit memoria aproape întreaga viață - am fost muzeograf, la Muzeul din Câmpina, ce-i poartă numele, timp de
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
acum "specificul", prin confruntarea unei literaturi ca din vis cu originalul ei, cu lumea despre care s-a scris. Povestirile Silviei Cinca sunt portrete cu mesaj, multe de tineri și copii, devoalate într-o lumină uneori prea dură, alteori cu nenumărate vinișoare lirice. Cheia, o poantă tragică, de fapt, se întoarce neașteptat în ușa imprevizibilă, de poveste. Un copil moare, într-un măcel identificat, prin sugestii aglomerate până la redundanță, cu Revoluția Română, și ia cu el obsesia unei mici vini, aceea
Oameni la apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9261_a_10586]
-
dăm îndeobște numele de "societate". În cadrul acestui cîmp de forțe, fiecare om, la fel ca fiecare breaslă sau pătură socială, tinde să-și capete un loc cît mai dominant pe scara competiției, tot metabolismul unei comunități reducîndu-se în fond la nenumăratele fețe pe care le poate lua unul și același raport: raportul dintre cei dominați și cei dominatori. Ei bine, în felia culturală pe care oamenii și-au creat-o cu timpul în cadrul cîmpului social de forțe, televiziunea a provocat o
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
se amestecă în proporții relativ egale. Repede înțeleasă ca o formă eficientă de consacrare și ca un garant al eternității, sculptura a fost, într-o bună măsură, pîndită permanent de riscul confiscării oficiale. Dacă nu prin agresiune directă, oricum prin nenumărate forme de presiune subtilă. Din această pricină, puține sînt celelalte genuri artistice în care tensiunile istoriei, sau chiar energiile sale destructive, să se fi manifestat cu atîta evidență ca asupra statuarului. Avînd ca nucleu tocmai această aventură a sculpturii de
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
perioada lipsită de restricții a anilor '30: "Am scris ieri toată după-masa, am scris și azi-dimineață. Merge foarte încet. Fiecare frază îmi ia un timp enorm ". Sau cu explicitări ce denotă o inefabilă "răspundere" a textului emis: "Scriu greu, cu nenumărate piedici, cu multe ezitări și cu o permanentă teamă de a-mi exceda gîndurile; căci o eroare de expresie este o dublă păcăleală, în primul rînd pentru că spune altceva decît trebuie și, în al doilea rînd, fiindcă te leagă de
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
exact în stilul tinerilor șmecheriți de la finele Epocii de Aur. Aluzii licențioase sau expresii buruienoase împroșcate în toate punctele cardinale, distracție la greu, cu alcoolul obligatoriu și gagicăreala aferentă, chiulul masiv de la școală și înșurubările ingenioase în cozile comuniste, poante nenumărate, făcute în interiorul găștii și apoi, în cercuri tot mai largi, pe seama cunoscuților și necunoscuților, prietenilor și nesuferiților... O expediție bahică în boxa părinților lui Paganel este de tot hazul, având și ceva inițiatic, de confrerie adolescentină în decor gospodăresc: "Când
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
instaurîndu-se o absolută identificare. Acum pot fi limpezite fără dificultate uimirile lui Mondrian în fața unor confrați academiști, cărora le mărturisește că pictura lor este prea abstractă pentru puterea sa de înțelegere. în acest sens, arta născută din contemplația geometriei în nenumăratele ei manifestări, adică arta concretă, este în aceeași măsură o artă arhetipală, puternic legată de reflexele omului primordial. Istoricizată, ea s-ar putea asocia , prin austeritate, rigoare și eficiență a informației vizuale, unei morale și unei filosofii protestante, dar împinsă
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
subiecte, deci, mai mult sau mai puțin impersonale și de ordin general, nu ai mai multe șanse să obții un răspuns: interlocutorul din fața ta sau de la capătul celălalt al firului preferă să-și amintească de războaiele în care a făcut nenumărate acte de bravură, ba chiar de eroism, la fel, dealtfel ca și fiii și nepoții săi - rezerviști maturi alături de copilandri cărora abia le-au mijit tuleiele -, slavă D-lui că au scăpat cu toții cu bine, căci dacă li s-ar
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
ținut ca o femeie de care ești îndrăgostit pe toată viața. A regretat, dar mi-a dat-o, și am băut o bere în Copou... amîndoi fericiți... Dar să revin. Ador tomurile uriașe, cartonate, exhaustive... dicționarele... lexicoanele militare... enciclopediile în nenumărate tomuri... Da, în ultima vreme citesc dicționare, atlase de plante și animale. Și sorb cafea cu nemiluita din cești de teracotă, zdravene, largi, cu buza ciobită... Cititul cu glas tare l-am folosit și terapeutic. În 2002, după o criză
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
ușor provincial, dar cu atît mai autentic, ar fi putut să aibă, în esență, un uriaș potențial declanșator. Atunci cînd sarcina unor instituții importante, cum ar fi Ministerul Culturii, muzeele și Academia Română, este preluată cu un anumit patetism și cu nenumărate riscuri de către mici fundații sau chiar de către persoane private, semnalul trebuie recepționat și descifrat cu o maximă atenție. Interesul direct al acestor medii pentru un anumit fenomen cultural, paralel cu indolența instituțiilor finanțate de la buget special pentru astfel de scopuri
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
a faptelor: ŤPanait Istrati a venit la conducerea sindicatului recomandat de Ștefan Gheorghiu. Bolnav, obosit și nevoit să se retragă ca să-și caute sănătatea, șacestaț nu vedea un înlocuitor mai ideal decît pe acest tînăr prieten, legați între ei prin nenumărate afinități sufletești și intelectuale. Era în perioada de mare fermentație a portului, cînd muncitorii fuseseră răscoliți de agitația lui Ștefan Gheorghiu. Trebuia continuată campania de revendicări începută de acesta și Gheorghiu a insistat din toate puterile ca Istrati să preia
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
mai ales eu sunt cel mai nemulțumit. Asta se datorează volumului redus a ceea ce am selectat. Las în seama cititorului să aprecieze și această activitate, destul de importantă în funcțiile pe care le-am avut. Aș mai face o observație aici. Nenumăratele întâlniri cu diplomați de carieră, observarea atentă a interlocutorilor, care sunt autorități înalte, participarea la recepții și ascultarea omologilor la reuniuni internaționale constituie o școală a înaltei diplomații. O desăvârșire a unei formații ca diplomat. V. Personalități atașate orașului Iași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
era la curent cu noutățile culturale ale Europei, precum și cu tehnologia avansată a acesteia. Scrisoarea Marelui Rabin Șafran am situat-o la un capitol separat, care conține scrisori ale capilor Ortodoxiei Mondiale și Naționale. Și la acest capitol am omis nenumărate scrisori din partea membrilor marcanți ai Academiei Române, precum și a altor nume de... mare renume din cultura românească. Scrisoarea strănepotului lui Al.I.Cuza Cea mai frumosă scrisoare pe care am primit-o vreodată VI. Autorități centrale și șefi de stat După ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
lui Moise. Din păcate, liber cugetătorii regimului comunist au preluat volanul țării și încă ne plimbă pe drumul purificării. Acum își fac semnul crucii la slujbele din Biserică , cu mare elongație și evlavie mimată! O bucurie tot avem. Au apărut nenumărate lăcașuri de cult și poporul, mai ales cel din Moldova, s-a întors cu fața spre Dumnezeu. Îmi amintesc de o discuție cu Prea Fericitul Daniel, Patriarhul României. Prea Fericirea Sa nu mă lăsa să-i sărut mâna și atunci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
Da, o parte... Știi că teiul ăsta are două sute de ani?... Am privit-o cu mirare, apoi m-am uitat la pom. Arborele sub care stăteam avea tulpina puternică și coroana bogată, iar la rădăcină ieșiseră pui mici de tei, nenumărați puieți cu frunze vernil, veseli în lumina soarelui. Era ceva maiestuos și magic la acel copac. Ăsta e un tei argintiu, mi-a mai spus Iasomia, atingând cu o mână frunzele puieților de la rădăcină. Ar trebui să iau și eu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]