2,353 matches
-
ca să piardă pe cel nenorocit prin cuvinte mincinoase, chiar cînd pricina săracului este dreaptă. 8. Dar cel ales la suflet face planuri alese, și stăruie în planurile lui alese." 9. Femei fără grijă, sculați-vă și ascultați glasul meu! Fiice nepăsătoare, luați aminte la cuvîntul meu! 10. Într-un an și cîteva zile, veți tremura, nepăsătoarelor; căci se va duce culesul viilor, și strîngerea poamelor nu va mai veni. 11. Îngroziți-vă, voi cele fără grijă! Tremurați, nepăsătoarelor! Dezbrăcați-vă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Dar cel ales la suflet face planuri alese, și stăruie în planurile lui alese." 9. Femei fără grijă, sculați-vă și ascultați glasul meu! Fiice nepăsătoare, luați aminte la cuvîntul meu! 10. Într-un an și cîteva zile, veți tremura, nepăsătoarelor; căci se va duce culesul viilor, și strîngerea poamelor nu va mai veni. 11. Îngroziți-vă, voi cele fără grijă! Tremurați, nepăsătoarelor! Dezbrăcați-vă, și încingeți-vă coapsele cu haine de jale! 12. Băteți-vă pieptul, aducîndu-vă aminte de frumusețea cîmpiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
glasul meu! Fiice nepăsătoare, luați aminte la cuvîntul meu! 10. Într-un an și cîteva zile, veți tremura, nepăsătoarelor; căci se va duce culesul viilor, și strîngerea poamelor nu va mai veni. 11. Îngroziți-vă, voi cele fără grijă! Tremurați, nepăsătoarelor! Dezbrăcați-vă, și încingeți-vă coapsele cu haine de jale! 12. Băteți-vă pieptul, aducîndu-vă aminte de frumusețea cîmpiilor și de rodnicia viilor. 13. Pe pămîntul poporului meu cresc spini și mărăcini, chiar și în toate casele de plăcere ale cetății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
a fost probabil trasă în hău de greutatea ciuturii pline... N-am mai avut nici un dubiu; urmam eu. M-am repezit în atelierul bunicului cu un topor în mână și cu o ceață lăptoasă pe mine. Le am găsit acolo nepăsătoare, parcă mai zgomotoase, mai active, mai pline de viață. Stăteam inutil în mijlocul lor, neîndrăznind să izbesc cu fierul mort pe cel însuflețit. Erau în ele viețile tuturor a lor mei și n-am cutezat să le curm definitiv. Am preferat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de sânge închegat, câteva pene negre, și în el înfipt un topor. Împrejur, pe iarba grasă, sute de pui aleargă sprinten, ciugulesc, ciripind. Păsări nebune, oameni imbecili... În fiecare clipă avem prilejul să surprindem neantul, și totuși continuăm a trăi nepăsători, ne bucurăm sau ne supărăm pentru lucruri neînsemnate. Cei mai inteligenți își găsesc o scuză: cultul energiei. La furnici se pare că înmormîntările se petrec cu mai multă grandoare și nu se trec cu vederea ca printre păsări. Când omori
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
la populația selk'nam este veșnic, atotștiutor, atotputernic, creator, însă Creația a fost desăvârșită de Strămoșii mitici, pe care tot Zeul suprem i-a creat înainte de a se retrage mai sus de stele. Zeul s-a izolat acum de oameni, nepăsător la ceea ce se petrece în lume. Nu mai are nici chipuri, nici preoți-slujitori. Nu i se înalță rugăciuni decât dacă se ivește vreo boală: "Tu, cel de sus, nu-mi lua copilul; este încă prea mic!"4 Nu i se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a societăților moderne, în primul rând oamenilor de știință. Pentru ceilalți, Natura mai are încă un "farmec", un "mister", o "măreție" în care se pot regăsi urmele vechilor valori religioase. Nici un om modern, oricât de nereligios ar fi, nu rămâne nepăsător la "farmecul" Naturii, și nu este vorba doar de valorile ei estetice, sportive sau igienice, ci și de un sentiment nelămurit și greu de definit, în care se regăsesc urmele unei experiențe religioase degradate. Un exemplu concret ne va ajuta
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
urmat imediat de oamenii săi. De această dată, Balamber nu mai zăbovi; strigă în urechile calului și îl lansă, la rândul său, în galop, ajungându-i repede din urmă pe războinicii burgunzi. Sosiră la un pâlc de arbuști., iar Geremar, nepăsător față de tufele ce zgâriau picioarele cailor, se aruncă pur și simplu în desiș. înconjurând fiecare în felul său punctele unde era vegetația cea mai deasă, războinicii, unul după altul, ieșiră la lumină, pentru a se găsi în fața văii largi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
tocmai femeilor le era, în principal, atribuită vina de a fi purtat și a fi transmis acea infecție în familiile lor; nu mai știa câte femei de aceeași vârstă cu ea, prietene de-ale ei din copilărie, trăindu-și viața nepăsător, fuseseră foarte curând îngenuncheate de spiritul Testamentului, implacabil la austerele lor mame, superstițioasele doici și scheleticii diaconi însărcinați să vegheze la educația lor. Iar acum se gudurau cu urechile lăsate în jurul unor bătrâni oribili și băloși, care, trăgând cu ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ce ajunsese în fața villa-ei. Adâncindu-se iute printre tufișuri, se pregătea să-și mustre cât se poate de aspru prietena, care, cu siguranță, pradă acceselor sale prostești de gelozie și de furie neputincioasă, vărsa lacrimi pe vreo bancă, surdă și nepăsătoare la tot ce se întâmpla în jur. își reproșa că pierde timp prețios cu căutarea ei, că asta o lua de la sarcini mult mai importante în situația aceea de urgență și, cu toate acestea, nu putea să renunțe, fiindcă, laolaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
așa! Nu era adevărat! Acel chip cu gura larg deschisă, cu pleoapele strâmbe, închise pe jumătate, ce lăsau să se întrevadă albul ochilor dați peste cap, nu putea fi cel al Flaviei... Acum, însă, barbarul înainta spre ea, cu totul nepăsător față la sângele ce-l mâzgălise peste tot și i se scurgea pe trupul gol și lucind de sudoare. în câteva clipe avea să ajungă lângă ea și ar fi pângărit-o definitiv. într-o fracțiune de secundă, Hippolita înțelese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
întâmpinarea eliberatorului nostru. Să-i mulțumim lui Dumnezeu! Să-i mulțumim lui Dumnezeu! în ochii săi de culoarea cerului, limpezi, plini de evlavie, străluceau lacrimi de bucurie. 20 Balamber mergea pe străvechiul drum roman, ținându-și calul la pas; înainta nepăsător și distrat, cu privirea ațintită înainte, fără să ia în seamă șirurile nesfârșite de copaci ce flancau drumul. De fapt, era obosit să-i tot vadă mereu și mereu. De două zile în retragere, armata marelui rege traversa o regiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
tot aștepți mereu. Cu sufletul închis ca-n vas sub presiune Mereu interiorul striga către mine: În țară străină cu greu te-mbogățești Și nu știi ce preț mare va fi ca să plătești ? Dar tu nu ai rămas un om nepăsător Și ai pășit la fel în stil de-învingător Mereu mai curajos spre-o viață mai măreață Aveai un crez al tău că reușești în viață. Erai miez de nădejde, speranță și minune Sfidând străinătăți găsind soluții bune Am dobândit
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
a fost probabil trasă în hău de greutatea ciuturii pline... N-am mai avut nici un dubiu; urmam eu. M-am repezit în atelierul bunicului cu un topor în mână și cu o ceață lăptoasă pe mine. Le am găsit acolo nepăsătoare, parcă mai zgomotoase, mai active, mai pline de viață. Stăteam inutil în mijlocul lor, neîndrăznind să izbesc cu fierul mort pe cel însuflețit. Erau în ele viețile tuturor a lor mei și n-am cutezat să le curm definitiv. Am preferat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
un suflet egoist, adică acela care n-are sufletul potrivit pentru căsătorie. E una din multele ironii ale vieții. 10. ...amorul este o putere așa de naturală și de mare, el vineașa de nechemat, izbucnește așa de triumfător și de nepăsător de calculele oamenilor, încît slabele sfaturi ale rațiunii vor fi întotdeauna înăbușite de întîile porniri ale acestei pasiuni, în sufletele acelor care sunt în stare s-o simtă. Și, de altmintrelea, acela care, între 20 și 25 de ani, ar
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și în mod suspect - pe valuri joase. În siajul a ceva atât de grandios și de devorator ca fericirea, el pierde, în mod obligatoriu, plăcerea mai mică, dar, pentru un scriitor, întotdeauna delectabilă, de a apărea în paginile cărții cocoțat nepăsător pe un gard. Mai rău însă, cred eu, e faptul că nu mai poate răspunde dorinței celei mai imediate a cititorului său: anume, aceleia de a-l vedea pe autor că îi dă înainte cu povestea lui. De aici provine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
mă mai ating când eram în locuri publice.“ Da? Am zis eu, încercând să fac să sune ca și când aș fi fost obișnuită cu asemenea schimburi de replici la o cafea cu fursecuri. E o caracteristică a clasei, cred - franchețea asta nepăsătoare. Dacă aș fi avut mai mult de-a face, la viața mea, cu cei din înalta societate aș fi fost probabil obișnuită cu stilul acesta și n-aș mai fi zis nimic. Dar Sheba e singura persoană cu adevărat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
unii la alții, Ne călcăm în picioare să ne urcăm în tramvaie Și așa, tot mai des, ne facem viața greoaie. Ne avântăm în bolizi pe autostradă, Renunțăm la tot ce e sfânt, Uităm că suntem doar secundă Și trecem nepăsători pe pământ. Ne amăgim cu clipe de feerie Ce trec peste noi ca un vânt Și uităm să dăruim bucurie Celor ce-au fost, celor ce sunt. Uităm de prieteni și chiar de dușmani În goana nebună după averi, după
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
într-o casă goală Ca o coajă de nucă, Avea o voce șoptită, de izvor, Vorbea numai despre iubire, Despre iubirea pe care nu o avea, Pe care o pierduse în codrii noștri cei adânci, toate trec, Paul Celan trece nepăsător printre valuri, fluviile sunt nămoloase precum indiferența noastră, toate trec, nimic nu se schimbă, poți muri de o mie de ori, nu te aude nici pasărea, totul este scris în procese verbale de constatare, un elev deschide cartea, se freacă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
nu vă mai pese de voi, să nu mai conteze cum curge viața, să trăiți din inerție de pe o zi pe alta fără să vă mai gândiți la ce a fost, să nu mai conteze ce va fi, să călcați nepăsători ca niște umbre prin hățișul timpului și să vă cărați după voi sufletul aproape ucis, ca pe un camarad de front? Aveam timp din belșug, dar părea să numi mai aparțină, devenisem un simplu spectator la tot ce se întâmpla
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
deja a ales. Rămăsesem în mijlocul lumii la fel cum apărusem, singur și confuz căutând să pricep cum să trec peste toată durerea care mă încerca la fiecare pas spre maturitate. Unii râdeau ca la un spectacol de comedie, alții treceau nepăsători văzându-și de propriile giji. Creața veni ca din greșeală pe lângă mine și mă întrebă în șoaptă dacă e adevărat ce aflase. Sini își făcu și ea apariția și părea la fel de curioasă. Nu știam ce să le spun și am
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
-n față. SÎnt gata Întotdeauna să las lucrurile baltă și să vorbesc de una singură... Bineînțeles că e mai bine să auzi ceea ce te interesează direct, de la persoana cu pricina. Chiar dacă nu mi-a venit să cred... după fluieratul acela nepăsător... a zis că a avut impresia că fratele meu a fost cam surprins... Hmmm, ciudat! Nu răspunde nimeni... Oare n-o fi acasă?... — Cui i-ai telefonat? — Celui care stă În spatele nostru... — Ultimului martor? Hai să fim serioși! S-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ușa cealaltă. Am pornit motorul și nici nu apucă bine să intre În mașină, c-am și apăsat pe accelerator, dar din nefericire, motorul fiind rece, n-a luat-o din loc și eu am rămas ca paralizat. Fratele continuă nepăsător: — Greșești! Lucrul cel mai important Îl constituie mijloacele, și nu scopul... De ce-i șantajez? Am și eu nevoie de bani... Dacă stai și te gîndești, numai pentru ancheta ta cheltuiesc treizeci de mii de yeni pe săptămînă. Nu mă descurc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
În urmă. Mi-am frecat vioi palmele. Se pare că tocmai stinsese focul, așa că soba mai era călduță. Un miros de gaz persista În Încăpere. Și fără nici un motiv, puse stăpînire pe mine o ciudată senzație de indiferență și eram nepăsător chiar și față de mine Însumi. CÎnd am Încercat s-o analizez, mi-am dat seama că m-au trecut fiori reci În clipa În care m-am așezat pe scaun, ca și cum prin așezare aș fi reușit să Înlătur ceva - ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cam ciudat. În asemenea momente Îi indiviez pe cei care poartă ochelari, pentru că aceștia se aburesc și astfel mai cîștigi timp bătîndu-ți capul cu ei ca să-i ștergi și să-i așezi la loc. Neavînd așa ceva, am luat-o, aparent nepăsător și tăcut, spre canapea. M-am așezat În colțul dinspre ușă. Un arc gemu sub greutatea mea și, pînă să-mi dau seama, m-am și trezit Îngropat În canapea. Arcurile sînt rupte. Trebuie să trimit după cineva să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]