2,409 matches
-
poartă din lemn sculptata măiestru „Poartă Maramureșană” amintește de ziua în care Maramureșul și Viena s-au unit în suflet. Ea străjuiește acum aleile parcului Böhmischer Prater din Viena, simbol al sufletului vienez, unde pe ălei plutesc și astăzi acordurile neuitatelor valsuri, compuse de Johann Strauss. La a 6-a ediție a festivalului „Ziua Europei” la Viena, au participat și în acest an artiști de valoare din Țară Bucovinei, din Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
poartă din lemn sculptata măiestru „Poartă Maramureșană” amintește de ziua în care Maramureșul și Viena s-au unit în suflet. Ea străjuiește acum aleile parcului Böhmischer Prater din Viena, simbol al sufletului vienez, unde pe ălei plutesc și astăzi acordurile neuitatelor valsuri, compuse de Johann Strauss.La a 6-a ediție a festivalului „Ziua Europei” la Viena, au participat și în acest an artiști de valoare din Țară Bucovinei, din Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
pacea spre nemurire, în leagănul speranțelor, creează, ca prin miracol, castele de emoții, pe care le ridică înspre înălțimi de unde nimic nu le poate doborî, ori dărâma vreodată, ocrotirea lor fiind desăvârșită de atingerea divină! Iar plimbarea, astfel, devine de neuitat, într-un final, coborând agale din caleașca visurilor, cu eleganță aleasă, și grija de a nu le sparge baloanele care o înalță deasupra suflărilor tăiate și uimite intens, pășind iar, mai apoi, în barca ce se unduiește ușor, în valuri
PLUTIND PRINTRE SIMŢIRI de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380067_a_381396]
-
tot dansat, pictați pe pânzele abstracte, am tot zâmbit, am lăcrimat, de bucuriile înalte. Ne-am amintit de Donna Alba, Rusoaica la Braț cu Andromeda, și greu a fost când am plecat, pierdusem calul și șareta. ascunse în timp de neuitat. Când am plecat era prea seară, cu despărțiri de rămas bun, din Drăgășaniul cel Bătrăn, primitor și iubitor, ca vinul bun, Nu mai plecam nicicând! Citește mai mult Am mâncat pâine de vatră,băut-am vin de nemurire,pentru că era
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
tot dansat,pictați pe pânzele abstracte,am tot zâmbit, am lăcrimat,de bucuriile înalte.Ne-am amintit de Donna Alba,Rusoaica la Braț cu Andromeda,și greu a fost când am plecat,pierdusem calul și șareta.ascunse în timp de neuitat.Când am plecat era prea seară,cu despărțiri de rămas bun,din Drăgășaniul cel Bătrăn,primitor și iubitor, ca vinul bun,Nu mai plecam nicicând!... XIII. MĂ GÂNDESC LA TINE.., de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 1930 din 13
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
pe un piedestal la o înălțime considerabilă. Marea și luminoasa bucurie a avut loc la sfârșitul lui brumărel 2015, când,din Cetatea veche Orhei ne-am îndreptat înspre Soroca, tocmai când luminile sorocene s-au aprins, vestind o seară de neuitat. Ne-am oprit în fața bisericii "Sf. Martiri Brâncoveni". Pe treptele acestei biserici, pr. prof.dr. Mihail Milea, pr. paroh Sorin Huluță, prof. Ion Cojocaru, autorul volumului "Un samaritean deosebit" și scriitorul Gheorghe Petcu, prefațatorul volumului, întâmpina grupul buzoian de la "Fundația Origini
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
pe un piedestal la o înălțime considerabilă. Marea și luminoasa bucurie a avut loc la sfârșitul lui brumărel 2015, când,din Cetatea veche Orhei ne-am îndreptat înspre Soroca, tocmai când luminile sorocene s-au aprins, vestind o seară de neuitat. Ne-am oprit în fața bisericii "Sf. Martiri Brâncoveni". Pe treptele acestei biserici, pr. prof.dr. Mihail Milea, pr. paroh Sorin Huluță, prof. Ion Cojocaru, autorul volumului "Un samaritean deosebit" și scriitorul Gheorghe Petcu, prefațatorul volumului, întâmpina grupul buzoian de la "Fundația Origini
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
cu cercetarea mai departe. Băiatul se vârâse între cei doi. Bătrânul închisese pentru o clipă albumul, dornic să-i dea nepotului lămuriri și despre chipurile ținute la sigur loc și despre colțul de lume unde viețuiseră oameni petrecuți demult, dar neuitați. -Toți au trăit în cuprinsul ăsta, unii trăgându-se dintr-un străvechi neam, stăpânind cândva sate din josul Firijbei, pe unde te stârnea întruna cântatul fierăstraielor sau a firejurilor și care animau acest ținut înconjurat de păduri. Pe atunci mărețul
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
stăpână cândva a trăirilor hunedorenilor, dar atinsă azi de aripa entuziastă nu în zbor ideal, în retransmisia striată, metalizată și zgomotoasă a cântecului modern, ca un țipăt de alarmă! Maria Stroia, dincolo de imaginativ și romantic aduce aminte de mentorul ei, neuitatul artist, cântăreț alipit de inima pădurenilor, Drăgan Muntean. Cu voia și fără voia sa, în spiritul artistei s-au zidit cărămizile temeliei dragostei de folclor, ale lui Drăgan Muntean, pentru că l-a iubit și urmat; s-a împietrit în ea
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
toate! Se poate foarte bine crede că vocea artistei Maria Stroia, mirabilă și valoroasă a preexistat în comorile cântecelor folclorice, doar că nu-și aflase până la ea vibrațiile vocale ale melodicității mătăsoase și fragile ce clădesc frumos și alinător cântecul neuitat! Chipul artistei Maria Stroia e asemănător florilor, iar glasul ei este asemeni foșnetului serilor și zorilor satelor românești, unele și altele pline de vis, de armonie, de iubire. Doar locurile pădurene cântate de Maria Stroia sunt așa de natural scăldate
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
artiste: Maria Stroia.” Un așa semeț triumf al muzicii folclorice încoronează, așadar, doina, balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăștiei ale învîrtitei, jianei, hațeganei, bătutei ciobănești și brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse cu prospețime și lumină, de către artista muzicii folclorice a Orăștiei, Maria Stroia. Este absolventă a Școlii Populare de Artă din Deva (1988-1991), unde s-a pregătit la canto muzică populară cu inegalabilul melod al Hunedoarei
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
defilează La Paris, de-a marca moment, Când cu fast se-aniversează Trecut glorios în prezent. La festivități din Nisa Intră camionul morții, Cu teroare-n gânduri scrisă; Păcii să-i îngroape sorții. Cei veniți pe promenadă, Privind moment de neuitat, Își pierd viața-n ambuscadă; De al terorii atentat. Spaima-n oameni ia amploare, Când fug să se-adăpostească; Vieții spre a fi salvare, De teroare nefirească. Dar sub mastodont dispare Șir de vieți nevinovate, În democratică țară, Vizată de
LACRIMILE FRANȚEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382102_a_383431]
-
ape Nuferi galbeni se-aprind Și în luntre, în joacă, Azi la pieptu-mi te strâng! Mă-nfior când Copoul Te adună-n cuvinte Pe sub tei strigă dorul Și-amintirile-s sfinte. Ți-aud pașii călcând Peste flori scuturate Printre plopi adiind Nasc iubiri neuitate. La izvorul din codru Noi visăm ca-n trecut Și-amintiri prinse-n doruri Le topim cu-n sărut. Peste-ntinsele ape Peste codri arzând Peste ceruri în noapte Ești și geniu și cânt. În tăcere te-ascult Cum îngâni
RĂTĂCIND PRINTRE STELE ( LUI EMINESCU) de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380426_a_381755]
-
trec... Și ne mândrim azi, că suntem bunici Pe langă- ai noștri nepoței voinici. Sunt mulțumit că- a mai trecut o zi, Că mâine soarele dinnou ne va zâmbi, Și- n doi sub liliacul înflorit, ca alteori Vom întâlni frumoase, neuitate zori. Prin multe- n viața noastră am trecut, Și, chiar de vorbă ta ieri m-a durut Și ne certăm de la nimic adeseori, Zâmbetul tău părea un câmp de flori. Mă rog la soarta pentru-n mic răgaz, Să mai
DE ZIUA PRIMĂVERII MELE... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380440_a_381769]
-
dalbi albi. Peste sat se lasă o noapte adâncă. Drumurile se transformă în niște poteci albe. Gardurile caselor sunt troienite și se aseamănă cu niște ziduri de cetăți. Gerul aspru, care face să scrâșnească încheieturile caselor, face atmosfera de afară de neuitat. Nici câinii, altfel agitați, nu se mai aud. S-au îngrămădit în culcușuri ferite de ger. La fel au procedat și orătăniile din bătătură. Hornurile caselor scot un fum gros aidoma unei locomotive pe cărbune, care urcă cu greu în
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
avide pentru a face rating, să prezentați totul într-o lumină senzațională care miroase doar a comercial! Fie-vă milă de bieții oameni care stau singuri, care sunt și așa izolați în vreun câmp sau loc uitat de lume, dar neuitat de Dumnezeu însuși! Nu-i panicați, fie-vă milă de sănătatea lor și așa șubredă! Trimiteți-le Aspacardin, ca să încaseze șocurile fără palpitații, așa cum zice binecunoscuta reclamă. Probabil că cei mai în vârstă au văzut și grozăvii mai mari decât
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
trec... Și ne mândrim azi, că suntem bunici Pe langă- ai noștri nepoței voinici. Sunt mulțumit că- a mai trecut o zi, Că mâine soarele dinnou ne va zâmbi, Și- n doi sub liliacul înflorit, ca alteori Vom întâlni frumoase, neuitate zori. Prin multe- n viața noastră am trecut, Și, chiar de vorbă ta ieri m-a durut Și ne certăm de la nimic adeseori, Zâmbetul tău părea un câmp de flori. Mă rog la soarta pentru-n mic răgaz, Să mai
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
anii care trec...Și ne mândrim azi, că suntem buniciPe lângă- ai noștri nepoței voinici.Sunt mulțumit că- a mai trecut o zi,Ca mâine soarele dinnou ne va zâmbi, Și- n doi sub liliacul înflorit, ca alteoriVom întâlni frumoase, neuitate zori.Prin multe- n viața noastră am trecut,Si, chiar de vorbă ta ieri m-a durutși ne certăm de la nimic adeseori,Zâmbetul tău părea un câmp de flori.Mă rog la soarta pentru-n mic răgaz,Să mai petrec
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
universale exprimate de-a lungul unui timp cu elongație de peste 2000 de ani în urmă. La prezentarea volumului au participat și membrii ai Ligii Scriitorilor Români - Filiala Mureș, președintele acesteia, d-nul Mircea Dorin Istrate oferind clipe de poezie de neuitat, care au îmbogățit cadrul plin de pace și lumină creat prin slujbă și prezentarea antologiei. Și ca și când nimic nu e prea mult pentru a bucura sufletul într-o astfel de zi, în fața mănăstirii, în prezența și cu participarea d-lui
LECŢIA DE SMERENIE, CINSTIRE ŞI DEMNITATEE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381548_a_382877]
-
primul plan, ci o sumedenie de reguli scrise și nescrise, riscurile pe care eroul nostru încearcă să le facă față. Atât marele actor Ștefan Sileanu cât și scriitorul, prea puțin cunoscut, Constantin Turturica au realizat, primul rolul unui personaj de neuitat, al doilea o carte extraordinară. E vorba de o societate sortită ab ovo eșecului pentru că nu muncă sau altă activitate creativă dădeau tonul, ci PCR, Partidul Comunist Roman, sau mai exact „Circuitul (a) normal “, Pile, Cunoștințe, Relații. ---------------------------------- Prof.Univ. Dr. Viorel
TURNĂTORUL de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381563_a_382892]
-
verzi încântă Iar inima o umple cu regrete. Am pictat-o în singurătatea serii Detașat de tot ce-i putregai în jur Frustrat de demoni, de mizerii Fantomatice ființe cu trupul alb impur. Aroma gurii tale - unicat în timp de neuitat Am colorat-o lin în albul cel mai pur Evidențiind și-al tău culcuș - model de habitat Negăsindu-ți pe pânză vreun banal cusur. Iubirea ta pierdută-n timpuri spațiale Am nuanțat-o în negrul cel mai cel și cel
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
umbră, alean, răcoare, nu bănuiam că-n viața mea de om voi fi captivă-ntr-un simbol, un pom, un copăcel plantat demult cu dor rămas în suflet, viu, nemuritor într-un poem iubind clipa de ieri, azi, decupată din neuitate veri. S-au scurs șuvoaie- n plasa anilor cum se strecoară-un vis țesut cu dor clipe- nchise-n suflet cu toptanul, încă-i fac jocul timpului, vicleanul. Referință Bibliografică: Dudul / Dania Badea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2064, Anul
DUDUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380844_a_382173]
-
șterg din gândirea și comportamentul meu lecțiile de educație, sfaturile și învățămintele primite din partea părinților, a bunicilor și a rudelor mele pe parcursul copilăriei petrecută într-un sat de munte din Județul Buzău, apoi pe parcursul instruirii școlare urmată de rigorile de neuitat ale școlii de ofițeri înnobilate cu asimilarea valorilor de necontestat ale anilor de studenție la Facultatea de Drept, toate înmagazinate într-un fief privat pe care l-am purtat constant și continui să îl am asupra mea cu cea mai
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
și mare iubitor de folclor și tradiții românești”; Vasile Oneață “Poetul fermier”; Iulia Toma-Pârvu “Scriitoarea care suferă pentru amânarea Întregirii Neamului Românesc”; Dunia Pălăngeanu “Poeta scrisorilor provincial cu miros de plămadă de pâine de pe pământuri vlăscene”; Mariana Popa “Scriitoarea de neuitat a Brașovului”; Viorica Popescu “Scriitoarea ce scrie cu miere de lună albă de pe nouă coline de pace și armonie stelară”; Mircea Pătrașcu “Poetul naiului de ape dulci de pepene cu dâmburi pe obraji”; Dana Staicu “Poeta zărilor de funigeiși legănări
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
CHEIA TIMPULUI În marea din adâncurile noastre mă vei găsi, iubitule, în pictura fumului, risipit de orele timpului, ca și cum ceva continuă să curgă, când vei simți iubirea, vei simți și dorința, petale de lumină din fructul iubirii. Un vis, de neuitat, am trăit cu tine, în cea mai frumoasă călătorie, nebunie sau nu, inconștient am fost prins în acest vârtej sau, poate, e realitatea pură, acel ceva ce noi, pământenii, încă nu avem puterea să percepem! S-a întâmplat pentru noi
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]