1,376 matches
-
m, adâncimea - de 1,5-1,0 m, volumul 469 și 18,5 mii m³. Patul albiei este neted, acoperit cu un strat de mâl, până la s. Dobrușa - nisipos, pietros. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de 2-9 m, constituite din argile nisipoase, la muchii acoperite cuiarbă. Scurgera, din spusele băștinașelor, are loc doar în timpul topirii zăpezilor și trecerii undelor de viituri pluviale. În anii cu ninsori abundente, la sfârțitul lunii februarie-începutul lui martie, nivelurile apelor cresc până la 0,7-1,0 m peste
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]
-
Siedmiu Jezior"). Teritoriul inclus în parc fusese anterior proprietatea statului, protejată în cadrul Rezervației Pădurilor Rytel. Lacurile au fost administrate de Agenția Statală a Terenurilor Agricole. Teritoriul unde se află a fost format de Ghețarul Scandinavian. Aria este acoperită de câmpii nisipoase diversificate prin numeroase lacuri. Solurile în parcul sunt de proastă calitate. Între frontierele parcului sunt peste 20 lacuri, cel mai mare și cel mai adânc fiind lacul Ostrowite (28,07 km² și 43 m de adâncime). Teritoriul este străbatut și
Parcul Național Pădurea Tucholei () [Corola-website/Science/314462_a_315791]
-
Altitudinea scade pe măsura apropierii de țărmul mării. În partea de sud se află o zonă litorală joasă, cu plaje. Pe malul mării se află stațiunile maritime Raseika, Katranka și Băile Burnas (Lebedevka). Solul este mlăștinos (pe malurile limanelor) și nisipos (pe malul mării). În zonă se află cariere de calcar și de nisip. Clima raionului Tatarbunar este temperat-continentală, cu 210-215 zile calde pe an și precipitații medii anuale de 350-390 mm/m². Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Tatarbunar
Raionul Tatarbunar () [Corola-website/Science/318469_a_319798]
-
de la Ramsar (1971), cu o suprafață protejată de 65 km². Bazinul limanului are o formă circulară neregulată, cu diametrul de aproximativ 20 km. Malurile nordice, estice și vestice ale lacului sunt joase și mlăștinoase, iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Covurlui este legat de Lacul Ialpug (în partea de nord) și de Dunărea (în
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
estice și vestice ale lacului sunt joase și mlăștinoase, iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Covurlui este legat de Lacul Ialpug (în partea de nord) și de Dunărea (în partea de sud) prin canale, prin care se varsă surplusul de apă și prin care trec peștii. Între Ialpug și Covurlui se află un dig
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
datează din anul 1117. Există câteva ipoteze ale semnificației numelui. Una din ele se referă la cele șapte bălți sau mici lacuri ce au existat în zonă în perioada medievală. Altă ipoteză se referă la bălți situate într-un ținut nisipos ("argilă nisipoasă"). Alții interpretează numele Zaventem ca pe reconfigurări ale expresiilor "zeven tommen" (însemnând "șapte tumuli galo-romani") sau "zaaivelden" (însemnând "câmp pentru semănat"). Istoria localității Zaventem datează din neolitic și epoca romană. Examinarea unor morminte străvechi a dovedit că zona
Zaventem () [Corola-website/Science/317990_a_319319]
-
anul 1117. Există câteva ipoteze ale semnificației numelui. Una din ele se referă la cele șapte bălți sau mici lacuri ce au existat în zonă în perioada medievală. Altă ipoteză se referă la bălți situate într-un ținut nisipos ("argilă nisipoasă"). Alții interpretează numele Zaventem ca pe reconfigurări ale expresiilor "zeven tommen" (însemnând "șapte tumuli galo-romani") sau "zaaivelden" (însemnând "câmp pentru semănat"). Istoria localității Zaventem datează din neolitic și epoca romană. Examinarea unor morminte străvechi a dovedit că zona a fost
Zaventem () [Corola-website/Science/317990_a_319319]
-
Fiecare petală are spre exterior o expansiune foliacee (unguiculă). Săpunărița înflorește în lunile iunie-septembrie. Frunzele sunt eliptice, opuse, au 3 nervuri pe partea inferioară. Fructul este o capsulă. Săpunărița crește pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, râuri, prin lunci, în locuri nisipoase. Este răspândită în zona de deal și de șes. Se recoltează în al doilea an de vegetație, luna august: rizomul cu stolonii și rădăcinile ce pornesc de pe rizom (Saponariae rubrae radix). Are gust dulceag mucilaginos - amărui și conține saponozide triterpenice
Săpunăriță () [Corola-website/Science/323502_a_324831]
-
limba maghiară „"ludas"“ tradus în românește „"cu gâște"“. Lacul este situat la 12 km SE de Subotica, 10 km de șoseaua E75, lângă satele Šupljak și Hajdukovo. Lung de 4,5 km, lacul cu orientare nord-sud este situat pe terenul nisipos dintre Dunăre și Tisa, la limita cu podișul loessoid Bačka. Partea sa nordică este mlăștinoasă, pe când în sud bazinul este sculptat în loess, cu maluri înalte de 3-4 m. Adâncimea medie este de 1 m, iar în punctul său cel
Lacul Ludaš () [Corola-website/Science/319874_a_321203]
-
de habitate și a speciilor pentru care nu se poate concluziona că rețeaua este completă Tip de habitat/specie acoperit(ă) insuficient de rețea Statele membre în cauză 1 TIPURI DE HABITATE 1130 Estuare DE 1140 Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă la reflux DE 1150 * Lagune de coastă DE 1160 Fiorduri largi și puțin adânci și golfuri DE 1220 Vegetație perenă pe țărmurile stâncoase DE 1230 Faleze acoperite de vegetație de pe coastele atlantice sau baltice DE 1310 Salicornia
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
coastă DE 1160 Fiorduri largi și puțin adânci și golfuri DE 1220 Vegetație perenă pe țărmurile stâncoase DE 1230 Faleze acoperite de vegetație de pe coastele atlantice sau baltice DE 1310 Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase DE 1340 * Pășuni continentale udate de apa mării DE 1530 * Stepe sărăturate panonice și mlaștini sărate AT 2110 Dune mobile cu vegetație embrionară DE 2120 Dune mobile de-a lungul țărmului cu Ammophila arenaria ("dune albe") DE 2130 * Dune de
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
2190 Depresiuni intradunale umede DE 2310 Vegetație psamofilă uscată cu Calluna și Genista DE 2320 Vegetație psamofilă uscată cu Calluna și Empetrum nigrum DE 2330 Dune continentale cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis DE 3110 Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu conținut foarte redus de minerale (Littorelletalia uniflorarae) DE 3130 Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoeto-Nanojuncetea DE, FR 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu formațiuni de vegetație bentonică de Chara spp. DE, FR
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
stejar sau de stejar și carpen (Carpinion betuli) DE 9170 Păduri de stejar și carpen cu Galio-Carpinetum DE 9180 * Păduri de pantă, grohotiș și ravene cu Tilio-Acerion DE, SE 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nisipoase DE 91D0 * Turbării cu vegetație forestieră DE, FR 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) DE 91F0 Păduri riverane mixte de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior și Fraxinus angustifolia
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
HABITATE 1210 Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului DE 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie până la cele montane cu vegetație de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion DE 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nisipoase FR SPECII ***[PLEASE INSERT ORIGINAL TEXT IN THE TABLE]*** (1) DE = Germania FR = Franța 1 JO L 206, 22.7.1992, p. 7, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
tipurilor de habitate și specii pentru care nu se poate afirma că rețeaua este completă Tip de habitat/specie reglementată insuficient de rețea Statul membru interesat 1 TIPURI DE HABITATE 1130 Estuare DE, FR, PT, UK 1140 Terase mlăștinoase și nisipoase neacoperite de apă la reflux FR, UK 1150 * Lagune costiere DE 1210 Vegetație anuală la linia de țărm DE, FR 1220 Vegetație perenă pe țărmurile stâncoase DE 1230 Faleze cu vegetație de pe coastele atlantice sau baltice DE 1310 Salicornia și
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
Lagune costiere DE 1210 Vegetație anuală la linia de țărm DE, FR 1220 Vegetație perenă pe țărmurile stâncoase DE 1230 Faleze cu vegetație de pe coastele atlantice sau baltice DE 1310 Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase FR 1320 Pășuni udate de apa mării la Spartina (Spartinion maritimae) FR 1330 Pășuni udate de apa Atlanticului (Glauco-Puccinellietalia maritimae) DE 1340 * Pășuni continentale udate de apa mării DE 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides DE 2170 Dune cu Salix repens
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
la Spartina (Spartinion maritimae) FR 1330 Pășuni udate de apa Atlanticului (Glauco-Puccinellietalia maritimae) DE 1340 * Pășuni continentale udate de apa mării DE 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides DE 2170 Dune cu Salix repens ssp. argentea (Salicion arenariae) DE 2310 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Genista DE 2320 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Empetrum nigrum DE 3110 Ape oligotrofe foarte slab mineralizate din câmpiile nisipoase (Litorelletalia uniflorarae) DE, FR 3130 Ape oligomezotrofe stătătoare, cu vegetație de Litorelletalia uniflorae și/sau
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
apa Atlanticului (Glauco-Puccinellietalia maritimae) DE 1340 * Pășuni continentale udate de apa mării DE 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides DE 2170 Dune cu Salix repens ssp. argentea (Salicion arenariae) DE 2310 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Genista DE 2320 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Empetrum nigrum DE 3110 Ape oligotrofe foarte slab mineralizate din câmpiile nisipoase (Litorelletalia uniflorarae) DE, FR 3130 Ape oligomezotrofe stătătoare, cu vegetație de Litorelletalia uniflorae și/sau de Isoeto-Nanojuncetea DE, FR 3140 Ape puternic oligomezotrofe cu
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
Hippophae rhamnoides DE 2170 Dune cu Salix repens ssp. argentea (Salicion arenariae) DE 2310 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Genista DE 2320 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Empetrum nigrum DE 3110 Ape oligotrofe foarte slab mineralizate din câmpiile nisipoase (Litorelletalia uniflorarae) DE, FR 3130 Ape oligomezotrofe stătătoare, cu vegetație de Litorelletalia uniflorae și/sau de Isoeto-Nanojuncetea DE, FR 3140 Ape puternic oligomezotrofe cu formațiuni de vegetație bentonică de Chara spp. DE 3150 Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. DE 4010 Lande umede nord-atlantice cu Erica tetralix IE 4020 * Lande umede atlantice temperate cu Erica ciliaris și Erica tetralix ES 4040 * Lande uscate costiere cu Erica vagans FR 6120 * Pășuni xerice nisipoase calcaroase FR 6210 Pășuni uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri dezvoltate pe substraturi calcaroase (Festuco Brometalia) (* situri importante pentru orhidee) DE 6220 * Pseudo-stepă cu plante erbacee și specii anuale de Thero-Brachypodietea FR 6230 * Pășuni cu Nardus, cu mare
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
forme practic nu se dezvoltă. Dezvoltarea intensă a ogașelor și ravenelor în zonele pe larg folosite în agricultură e condiționată și de proprietățile slabe antierozionale ale solurilor brune și cenușii de păduri care sunt răspîndite în zona dată. Compoziția lor nisipoasă și argilo-nisipoasă contribuie lipsei învelișului vegetativ ce protejează solul. Rîpele. Au o mare răspîndire în zona codrilor unde sunt atestate circa 5000 de rîpe cu o lungime de 5 m. Cea mai mare răspîndire o au rîpile în hîrtoapele amplasate
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
rîurilor Nîrnova, Lapușna din codrii Centrali și Apuseni. Și în cazul dat putem accentua că în condițiile cu paduri rîpele au o răspîndire foarte redusă. Concetrarea lor e maximală, în hîrtoapele intesn folosite în agricultură avînd ariile compuse din rocile nisipoase ale sarmațianului superior. Investigațiile anterioare ne permit sa conchidem că particularitățile de răspîndire a rîpelor, parametrii lor marfolmetrici cît și de dezvoltare sunt intr-o mare măsură, condiționate de caracterul sctuctural-tectonic al teritoriului. Influența acestui factor e indirectă - se manifestă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mii de metri cubi. Profilul geologic tipic și o vedere a uneia dintre aceste alunecări sunt prezentate în fig. 4.1. De obicei alunecările de scurgere se formează pe versanții formați din alternanțe de roci plastice-argile , marne separate de erizonturi nisipoase ale sarmațianului mediu. Ele se mențin pe întinderi de sute de metri cu unele straturi acvifere etajate. În partea inferioară ele des reprezintă unele valuri paralele cu un interval de cîțiva metri, sunt cazuri cîn ele se prezintă sub forma
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
are de obicei neregularități foarte mici prezentînd aspectul unei arături bolnăvicioase (fig. 4.2 p 51). Un subtip al alunecărilor de scurgere e alunecarea în formă de cuib. Ea se dezvoltă pe versanții formați din alternanțe de roci argiloase și nisipoase acolo unde apar straturi acvifere lenticulare sau focare mai puternice de umiditate. Evoluția lor începede la nivelul acestor puncte cu umiditate sporită manifestîndu-se prin apariția unei cornișe semicirculare și a unui deluviu redus lenticular cu fragmentare slabă. Înălțimea cornișei ca
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Chiașu. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004. Orașul Dăbuleni este situat în sudul Olteniei, în partea de sud-est a județului Dolj, la sud de Craiova și în apropierea portului Bechet, în vecinătatea Dunării, într-o zonă cu sol nisipos, numită și "Sahara Olteniei". Face parte din zona etnografica Romanați. Relieful din regiune este format din câmpii și lunci acoperite cu dune de nisip. În partea de sud se găsesc suprafețe cu aspect neted de coline care urcă până la extremitatea
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]