5,936 matches
-
forma de sado-masochism, acest model de prezentare este sadic pentru că se arată și chiar se provoacă suferința altora, iar masochist pentru că se propune telespectatorilor identificarea cu persoanele aflate în suferința, exploatându-se astfel în mod pervers emoțiile telespectatorilor. Televiziunea este „nocivă” (R. Silvestone) deoarece produce dependența în cazul copiilor, mai ales prin scenarizarea spectaculară a violenței, autorul englez citează un caz limită al „familiarizării” copiilor cu televizorul: „voi lua cu mine în inimă televizorul. Vă iubesc”, scria în însemnările lăsate părinților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
temă, deși uneori controversate și chiar contradictorii, au proliferat și continuă să prezinte interes. Preocuparea pentru evaluarea violenței din programele TV se leagă în special de protecția telespectatorilor din rândul minorilor, considerați a fi cei mai expuși în fața potențialei influențe nocive a conținutului violent programelor TV. Nu doar institutele de cercetare manifestă interes pentru evaluarea reprezentării violenței televizuale și a impactului acesteia, ci și instituțiile de reglementare în domeniul audiovizualului, autoritățile naționale și internaționale de protecție a copilului, ONG-urile sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violență de către televiziune. Cele trei teze pot fi tratate complementar, fiind aplicabile, de la caz la caz, în funcție de situație: uneori efectele pot fi cathartice, alteori pot genera comportamente violente sau pot doar actualiza tendințe violente preexistente. Cele mai importante potențiale efecte nocive ale violenței televizuale sunt: apariția și potențarea agresivității reale (stimularea actelor de violență comise efectiv); generarea și amplificarea temerilor legate de violența reală și de posibilitatea de a fi transformat într-o victimă; desensibilizarea (indiferența) față de actele de violență și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și a impactului său, deși controversat, este cel coordonat de profesorul George Gerbner și desfășurat, sub auspiciile centrului Annenberg School of Communication (Universitatea Princeton), inițiat în 1967 și continuat timp de aproape 20 ani. Studiul a pus în lumină efecte nocive ale consumului de televiziune: indirecte, pe termen lung, cumulative și destul de puternice. Printre aceste efecte se numără și generarea și accentuarea temerilor față de violența reală și de posibilitatea de a deveni victimă. Cercetarea a plecat, din start, de la o abordare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
securității personale fusese soluționată, consumatorii mari de televiziune nu mai prezentau un astfel de sentiment de insecuritate și o teamă exagerată față de violența reală. Potrivit „analizei cultivării”, telespectatorii nu sunt expuși influenței directe (mai mult sau mai puțin brutale și nocive) a televiziunii, ci, în cadrul procesului de cultivare, intervin factori de mediere. Chiar dacă influența televiziunii apare ca destul de puternică și se datorează în special supraexpunerii, totuși ea nu este absolutizată. Procesul de cultivare presupune două momente importante: 1. învățarea și 2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și pe consumatorii TV ca pe niște victime relativ pasive și neselective ale televiziunii, demonstrează complexitatea influenței televiziunii și necesitatea de a nu ignora factorii multipli de mediere și contextul receptării. Factori de mediere a influenței violenței televizuale Potențialele influențe nocive ale violenței televizuale nu trebuie absolutizate, ci tratate contextual. Cercetările în domeniul impactului violenței televizuale au arătat că acesta depinde nu doar de durata expunerii (supraexpunerea, televizionarea zilnică de peste patru ore), ci și de maniera de prezentare a violenței, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
situație (dacă există sau nu ocazii de manifestare a violenței în viața reală). În ceea ce privește prezentarea violenței la televizor, o prezentare grafică, explicită, de aproape, bazată pe prim-planuri și planuri-detaliu sugestive (de exemplu, sânge, părți mutilate etc.) poate produce efecte nocive ale violenței televizuale, spre deosebire de o prezentare neexplicită, de la distanță, fără detalii. De asemenea, contează contextualizarea pozitivă sau nu a violenței din programele TV: dacă violența este prezentată ca justificată ori ca un mijloc de rezolvare a problemelor (acolo unde nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de pildă, raportul Kriegel (Franța, 2003) care a pus în lumină o anumită naturalizare a violenței TV (banalizare, transformare a violenței în ceva de la sine înțeles în societate) prin prezentare și prin efectele asupra publicului. Raportul Kriegel evidențiază anumite efecte nocive ale violenței TV: achiziția de stereotipuri, scăderea inhibiției în fața actelor de violență, diminuarea sentimentului de culpabilitate în fața actelor de violență și a victimelor. Dincolo de politicile publice la nivel (supra)național, în ceea ce privește protecția telespectatorilor din rândul minorilor, acționează și deciziile autorităților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de semnalizare/avertizare, canalele publice, nu comit erori, indifierent de tipul programului TV semnalizat (AP, 12 sau 16). Oarecum îngrijorător, anunțul de avertizare tinde să dureze, cel mai puțin, în cazul programelor TV de tip 16 (care prezintă un potențial nociv mai ridicat în ceea ce privește consumatorii minori de televiziune). Pe ansamblu, criteriul duratei corespunzătoare a anunțului de avertizare nu este urmat în măsura în care este respectat criteriul referitor la plasarea adecvată a programelor TV. Totuși, acest criteriu rămâne unul dintre cele mai respectate, ocupând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la egalitate cu canalul privat PRO TV, iar în cazul programelor de tip 12 erorile apar majoritar în week-end când TVR 1 se plasează chiar pe ultimul loc în topul corectitudinii. În general, programele de tip 16, care prezintă un potențial nociv mai mare la adresa minorilor, tind să fie clasificate mai corect decât programele de tip 12 și apoi decât cele de tip AP. Cu cât „riscul” crește, cu atât atenția acordată respectării reglementărilor legate de clasificare se accentuează și ea, iar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Sursa: Cercetare realizată în 2004, de CSMNT pentru CNA. Tendințe generale Interesul manifestat de televiziunile din România pentru plasarea, clasificarea și semnalizarea corectă a programelor TV nu este neglijabil. În special atenția acordată programelor de tip 16 (cu un potențial nociv ridicat în ceea ce privește telespectatorii minori), deși are momente când se diminuează, este considerabilă și centrată pe probleme fundamentale: dacă programele de tip AP tind să fie cel mai corect plasate, iar programele de tip 12 tind să aibă cea mai mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a fi mai violent decât un univers cu un grad mare de autenticitate. Contextualizarea violenței din desenele animate Așa cum au arătat-o și unele dintre teoriile receptării (în special cele care au pornit de la estetica fenomenologică), problema conținuturilor cu potențial nociv nu se pune „în sine”, ci trebuie corelată cu alte caracteristici ale respectivelor conținuturi, care le construiesc semnificația finală. Aceasta deoarece, așa cum spuneam la început, un anume tip de violență este inerent logicii basmului, unde lupta dintre Bine și Rău
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cu alte caracteristici ale respectivelor conținuturi, care le construiesc semnificația finală. Aceasta deoarece, așa cum spuneam la început, un anume tip de violență este inerent logicii basmului, unde lupta dintre Bine și Rău (ca arhetipuri) este una violentă, dar nu neapărat nocivă dat fiind că este într-un context al legitimității. Astfel încât, am încercat, pentru canalul FK, identificarea, dincolo de indicatorii cantitativi ai violenței, a contextelor de semnificare în care aceasta apare. Se au în vedere următoarele contexte de semnificare: contextul gratuității (unde
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
familiar copiilor, ea poate fi asimilată la nivel cognitiv, sau, mai grav, chiar copiată, la nivel comportamental. Contextul ludic este chiar cel în care publicul țintă al desenului animat trăiește; de aceea o prezentare în acest registru are un potențial nociv ridicat. Următoarele trei contexte de semnificare a violenței, aflate într-un eșalon doi de reprezentare, sunt cele ale legitimității, al contextualizării negative, dar și al exaltării. Astfel, un potențial telespectator al desenelor animate vede scene de violență prezentată în perspectiva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
făt... de degradarea condițiilor de lucru și de viat.... Restructurarea economiei dup... modelul sovietic a provocat pretutindeni o recesiune adînc... și a dus la reajust...ri (reforme monetare, creștere a prețurilor și a normelor de munc... etc.) cu efecte extrem de nocive asupra populației, și În special asupra clasei muncitoare. Această, epuizînd mijloacele de protest și de plîngere În cadrul sindicatelor oficiale, a hoț...riț s... treac... la manifest...ri de strad... și la greve. În vara anului 1948, În uzinele din circa
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
exist... În...untrul societ...ții civile complicit...ți și consonante mult mai largi ce unesc populația acestor ț...ri, În special În jurul convingerilor religioase ori naționale, negate sau batjocorite de puterea comunist.... Acestea au fost de departe dizidentele cele mai nocive sistemelor comuniste. Dizidentele religioase Chiar dac... e greu s... susținem În lipsa unor statistici, avem sentimentul, citînd numeroasele m...rturii, c... În toate ț...rile care ne intereseaz... practicile religioase s-au menținut În mod surprinz...tor. În pofida persecuțiilor la care
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
ar fi trăit pe atunci într-un fel de vârstă de aur a tehnologiei în care invențiile se culegeau la fel de ușor ca fructele sau florile. Omului modern i-ar reveni în schimb munca asiduă și iluminările de geniu. Această viziune nocivă derivă dintr-o totală ignorare a complexității și diversității operațiilor implicate chiar și de cele mai elementare tehnici"157. Natura este fabuloasă, dar nu are nimic spectaculos în devenirea sa. La fel și ființa umană. În ceea ce privește spațiul geografic al trezirii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
femeie nu poate fi doar puțin gravidă, nu poate exista nici inflație mică -, ci doar inevitabil o inflație mare"801. Impulsul monetar nu își atinge scopul dacă expansiunea monetară fuge în inflație. Odată luat drumul inflației acesta poate deveni extrem de nociv. În condițiile pe care tocmai le-am dezbătut, moneda poate fi nocivă sau benefică. De fapt, nu moneda este vinovată pentru nivelul și sensul valorificării sale în economia reală. Moneda, sub acest aspect, este neutră, ea poate duce la bine
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mică -, ci doar inevitabil o inflație mare"801. Impulsul monetar nu își atinge scopul dacă expansiunea monetară fuge în inflație. Odată luat drumul inflației acesta poate deveni extrem de nociv. În condițiile pe care tocmai le-am dezbătut, moneda poate fi nocivă sau benefică. De fapt, nu moneda este vinovată pentru nivelul și sensul valorificării sale în economia reală. Moneda, sub acest aspect, este neutră, ea poate duce la bine sau la rău în funcție de cât de multă economie teoretică și practică știm
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
gradul lor de saturare, adică de numărul de legături duble, din moment ce o legătură dublă permite fixarea unui alt element. Astfel, când un acid gras este saturat, înseamnă că este mai greu să se unească cu altă moleculă. Tocmai aceștia sunt nocivi, pentru că favorizează creșterea depunerii de colesterol în artere și vase. Acești acizi grași se întâlnesc în grăsimile animale (carne, ouă, margarină, brânză etc.). Invers, acizii grași nesaturați pot să se unească mai ușor cu alte molecule și sunt din această
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
depunerii de colesterol în artere și vase. Acești acizi grași se întâlnesc în grăsimile animale (carne, ouă, margarină, brânză etc.). Invers, acizii grași nesaturați pot să se unească mai ușor cu alte molecule și sunt din această cauză mai puțin nocivi. Acizii mononesaturați posedă o singură legătură dublă liberă, pe când cei polinesaturați au mai multe legături. Principalul reprezentant al acizilor mononesaturați este acidul oleic (omega-9), pe care îl găsim în avocado, migdale și, bineînțeles, în uleiul de măsline, ingredient atât de
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
mare, de nucă și din germeni de grâu13. Aceștia sunt numiți esențiali, pentru că nu îi putem produce noi înșine; trebuie deci să îi căutăm în alimente. În plus, prezintă avantajul de a scădea nivelul colesterolului total, mai ales al colesterolului nociv (LDL), cu condiția să nu se abuzeze de ei, ceea ce ar conduce și la o scădere a colesterolului benefic (HDL). Trebuie totuși să amintim un lucru esențial: grăsimile își îndeplinesc din plin funcțiile dacă sunt naturale, adică nici încălzite, nici
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
producția sa scade o dată cu vârsta. În asemenea cazuri, ionii superoxid care au reușit să scape și nu au fost eliminați, cum ar fi trebuit, se înmulțesc cu o viteză incredibilă și contribuie la producerea unor grave leziuni interne. Acțiunea lor nocivă se concentrează mai ales la nivelul membranelor mitocondriilor (plămânii celulei) și ale cromozomilor (codul nostru genetic). Ionii superoxid care nu au fost eliminați vor afecta așadar celula atacând membrana; în plus, ei pot să modifice codul genetic al celulei, ceea ce
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
de multe ori insolație în copilărie. Este recomandată o aplicare generoasă de loțiune solară la fiecare două ore. În fine, trebuie să evitați să cădeți în capcana saloanelor de bronzare. UVA din aceste saloane, pe care le consideram mai puțin nocive decât UVB, sunt mai periculoase în realitate, deoarece penetrează pielea în profunzime. SIDA S-a arătat că infecția cu HIV este asociată cu o deficiență de glutation (GSH) în celulele sangvine mononucleare 39. Această reducere a glutationului intracelular la subiecții
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
cât și în apa pe care o bem. Le găsim și în obiecte pe care le folosim zilnic, cum ar fi unele produse cosmetice, unele ustensile de bucătărie, vopsele și solvenți. Ceea ce face ca aceste metale să fie atât de nocive este acumularea lor în organism. Unele metale se opresc de preferință la un anumit organ și îi cauzează daune majore. De exemplu, mercurul și aluminiul atacă sistemul nervos. S-a arătat, de asemenea, că plumbul provenit, printre altele, din gazele
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]