4,439 matches
-
-n.a.) <footnote Ibidem, VI / 49; în documente se află și însemnarea despre banii luați de Venedict pe anii 1782-1784 din arenda moșiei Vama, la data de 20 iunie 1784. footnote>. Instaurarea stăpânirii habsburgice începând cu 1775 asupra părții de nord-vest a Moldovei, numită de străini Bucovina, nu a însemnat și sfârșitul relațiilor de tip feudal, de dependență personală a țăranilor față de stăpân. Imperiul Habsburgic, prin măsurile legislative luate de Iosif al II-lea, voia o modernizare a statului prin reforme
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
istoria recentă și cea a ultimilor ani, nu există astfel de cazuri în Norvegia. Diferența majoră este că România este o țară în continuă transformare, iar Norvegia este una dintre cele mai vechi, mai stabile și mai prospere democrații din nord-vestul Europei<ref id=”3”>TIR, Raport, p. 88. </ref>”. Toate acestea se constituie în tabloul general asupra corupției din România, demonstrând că nu suntem deloc aproape de o soluție reală și consistentă. Cu toate acestea, este necesar să amintim și încercările
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
documente indică o migrare a vetrelor în direcția pădurii. Totodată masivele păduroase care acopereau interfluviile au oferit lemnul necesar construcțiilor dar și pentru foc, îmbrăcămintea și încălțămintea confecționate din piele animalelor vânate, adăpost contra vânturilor care bat mai mult din nord-vest, hrană (carne de vânat, miere, fructe de pădure), plante de leac și posibilitatea de refugiu în codrii deși în caz de invazie a populației migratoare. De asemenea, și liniile de izvoare, pânzele de ape freatice de la mică adâncime (cca.6
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
lungul anilor au existat și motive care să impună această rigidizare și consolidare. Biserica Sfinții Voievozi-Roșca, cu iz patriarhal și nostalgie, se încadrează armonios în ansamblul zonei. 50. BISERICA VULPE Pe strada Sărărie, care urcă destul de șerpuit spre partea de nord-vest a orașului, se află un sfânt locaș bisericesc cunoscut sub numele de Biserica Vulpe sau Biserica Vulpii și, care își sărbătorește hramul de ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august), dar și de ziua Sfântului Antonie cel Mare (17 ianauarie). În legătură cu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a luat naștere un complex geografic sau un peisaj a cărui analiză trebuie să evidențieze în primul rând legăturile existente între componente. Acestui scop principal i se subordonează necesitatea găsirii elementelor, care o leagă de platourile structurale din vest Și nord-vest (Platoul structural Sângeap-Sticăria , Platoul Basaraba) sau platorile structurale din est (Platoul Bobeica , Platoul Holm ) precum Și de dealurile Hârlăului din partea estică, unități ce flanchează Valea Bahluiului. Suprapus pe aria structurală a Platformei Moldovenești, valea Bahluilui în amonte de Cotnari, îmbină caracteristicile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
individualizează prin litologie și structura monoclinală a nisipurilor pliocene din est Și sud-est iar în nord Și vest, de placa calcarelor sarmatice și de gresiile oolitice din platourile structurale. O detașare similară se observă sub aspect pedo-fitoclimatic. La vest Și nord-vest de Hârlău , în cuprinsul Podișului Sucevei, predomină pădurea dezvoltată pe soluri silvestre cenușii. La sud Și est de Hârlău influențele stepice sunt foarte puternice, fapt ușor de dedus și din cantitatea medie multianuală de precipitații, care coboară, sub 500 mm
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
etc. Pârâul Buhalnița, după ce și-a format terasa inferioară de 20-30 m, din Dealul Babanului, s-a deplasat mai la vest, formându-și un curs paralel cu coasta Cotnarilor de la poala de răsărit a Dealului Țiglaele lui Baltă, pe direcția nord-vest spre sud-est și ajungând să se verse în Bahlui, în apropiere de gara Cotnari. Recent, în holocenul superior, Buhalnița a fost captată de către un afluent al Bahluiului în dreptul localității Ceplenița și astfel și-a părăsit vechea vale de la poalele Dealului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
praguri de talveg, marmite, profil longitudinal în trepte și o puternică eroziune regresivă. Cele mai frecvente forme de acest gen în diferite stadii de evoluție se întâlnesc în vestul satului Deleni, la sud de satele Sticlăria și Poiana Mărului, la nord-vest de satul Zlodica Cotnari. În sectoarele cu marne salinizate eroziunea liniară duce la dezvoltarea unor forme pseudocarstice, cum se pot întâlni la vest de Ceplenița. Surpările au o frecvență mai redusă și sunt prezentate atât în lungul cornișelor principale de la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de vârstă holocenă (C. Martiniuc, 1956). Terasele de versant T1-Terasa de 10-20 m altitudine relativă este cea mai tânără, exceptând terasele de luncă de 3-5 m și 6-10 m. Aceasta apare fragmentar de la sudul localității Pârcovaci și până la Cotnari. La nord-vest de Hârlău ea are o dezvoltare redusă și doar pe partea dreaptă a râului Bahlui. În zona orașului Hârlău terasa de 10 20 m are o suprafață mare (circa 2 km lungime, lațimea variind între 300-600 m) reprezentând spațiul pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
izvoare, fiind acoperită cu aluviuni și coluviuni până în zona șeii de captare. Un fenomen similar de captare, de proporții mai mici, s-a petrecut în holocen, ceva mai la sud, cu pârâul Graurului. Acesta, anterior captării, curgea prin partea de nord-vest a Dealului Furcilor-Cotnari și după confluența cu valea Ungurilor (Cotnari) se îndrepta spre est (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Glacisurile În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, glacisurile de acumulare ocupă suprafețe apreciabile și sunt rezultatul acțiunii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
20 cm - în ianuarie, 19 cm - în februarie și 4 cm în martie. Regimul eolian este determinat de evoluția maselor de aer în timpul anului și de orientarea formelor de relief. La Cotnari, frecvența cea mai mare o au vânturile de nord-vest (33%), urmate de cele de sud-vest (11%) și sud-est (10%). Calmul atmosferic prezintă o valoare de 18 %. Prezența vegetației (mai ales pădurea), orientarea culmilor deluroase, a lacului de acumulare Pârcovaci și a orașului Hârlău, generează microclimate cu trăsături specifice. Astfel
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
brotăcelul (Hyla arborea). Pe unele suprafețe mlășinoase din amonte de Pârcovaci sunt semnalate și broasca râioasă brună (Bufa bufa), și broasca de pădure (Rana temporaria), etc. Prin pădurile de fag din rezervația Humosu și din "Podișul" Săcrierului și Frasinului (în nord-vestul bazinului hidrografic), întâlnim, uneori, și salamandra (Salamandra salamandra). Spre contactul cu silvostepa din depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, apare și brasca brună de pământ (Pelobates fuscus). Litiera pădurilor, luminișurile, scoartă copacilor, sunt populate de numeroase nevertebrate: gosteropode, miriapode, păianjeni, pseudoscorpionide, etc.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai dezvoltată, este dominată de Dealul Tudora (587 m) iar cea estică, mai redusă, este reprezentată prin Dealul Holmului (556 m). Culmea Dealul Mare-Hârlău, se desfășoară între Valea Siretului și Câmpia Moldovei pe o lungime de circa 25 km, de la nord-vestul Platoului Aliciurilor până la Valea Măgura-Cotnari (pentru regiunea aflată în studiu). Ea se prezintă ca o succesiune de masive înalte și înșeuări largi, care se explică atât prin alcătuirea geologică cât și prin acțiunea diferențiată a factorilor denudației. Prezența la suprafață
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de la obârșia văii, iar albia majoră este neînsemnată în amonte de Pârcovaci. De la Pârcovaci la Hârlău, albia majoră formează două terase de luncă de 3-5 m și 6 10 m, cu suprafețe mai mari în zona satului Pârcovaci și la nord-vest de Hârlău. Afluenții Bahluiului din această subunitate sunt în general scurți, cu bazine de recepție ce pătrund până în apropiere de cumpăna de ape din vest, nord și est. Relieful acestei subunități este format din interfluvii sculpturale depresive din rama înaltă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de împădurire a zonei. Trăsătura bio-pedo-geografică a văii Bahluiului în amonte de Hârlău o constituie generalizarea subzonei fagului și stejarului în făgete pure sau în amestec pe soluri brune argiloiluviale tipice. Pe versanții cu înclinări slabe sau moderate, expuși spre nord-vest, vest sau nord, pădurea de fag și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași versanți, dar cu înclinări accentuate (frunți de cuestă, abrupturi cuestiforme), să predomine solurile intens erodate și regosolurile. Fauna este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
medii anuale căzute diferă în raport cu altitudinea fiind mai reduse la contactul coastei cu depresiunea de contact (circa 530-540 mm/m²) și mai mari la partea înaltă a coastei (circa 600-650 mm/m²). (Stațiunea meteorologică Cotnari, 1998) Masele de aer din nord-vest capătă un caracter foenal la coborârea de pe dealurile înalte, contribuind la ridicarea temperaturii cu câteva grade, fapt ce a permis cultivarea unor mari suprafețe de viță de vie și pomi fructiferi în zona Cotnari, Scobinți, Hârlău. Sub raportul rezervelor de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
puternic, creând forme de relief specific ca: văi și circuri glaciare, creste, morene ș.a.. Alpii exercită prin poziția lor o influență majoră asupra circulației atmosferice, impunând o barieră în calea maselor de aer oceanic. Astfel, versanții orientați spre vest și nord-vest aflați în calea acestor mase de aer sunt bine umeziți, fiind afectați de precipitații masive. Versanții opuși sunt însoriți, mai uscați, supuși unor fenomene de foehn. Altitudinea impune o etajare a cuverturii vegetale, a faunei și a solurilor, ca și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
rase de animale, în alte regiuni decât cele de origine, trecerea la producția industrială, progresele înregistrate în domeniul medical au contribuit, spre sfârșitul perioadei, la conturarea premiselor unei noi explozii demografice. Aceasta s-a manifestat inițial la nivel regional, în nord-vestul Europei, care era mai avansat din punct de vedere social-economic. Treptat, s-a extins la scară mondială, respectiv după 1800, în restul continentului european și în America de Nord, după 1900, în America Latină și estul Asiei iar după 1950, cu precădere în
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
urbană. Aceasta se manifestă atât prin creșterea numerică a populației în orașele existente, atât pe seama exodului rural cât și prin urbanizarea unor localități rurale, fenomenul evoluînd până la formarea unor aglomerații urbane de mari dimensiuni. Începutul s-a făcut tot în nord-vestul Europei, de unde urbanizarea s-a difuzat în valuri succesive spre restul lumii, mai întâi în estul Europei și în America de Nord iar după 1950, masiv, spre America Latină, Africa și Asia. În Europa și America de Nord, urbanizarea s-a desfășurat în conformitate cu cerințele de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
explozia demografică a fost mai intensă, așa cum este cazul majorității statelor africane și al celor din sudul și sud-estul Asiei; b) concentrarea populației în ariile intens urbanizate și industrializate în țările dezvoltate, cum este cazul unor foste regiuni miniere din nord-vestul Europei și din America de Nord (Ruhr, Middlands, bazinul appalașian), al megalopolisurilor din nord-estul S.U.A. și sud-estul Japoniei ș.a. Această concentrare s-a făcut mai ales pe seama exodului rural care a condus la depopularea unor vaste regiuni, de obicei izolate și cu
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
anumite momente de hegemonie în regiune ale elementelor etnice iranice, în condițiile în care grupe alanice se vor succeda în spațiul circumscris bazinului carpatic până în perioada dominației mongole, exemplul cel mai reprezentativ al unui episod de reviviscență iranică în arealul nord-vest pontic constituindu-l reminiscențe de tip Černjachov care par să fie conținute în cultura de tip Penkovka, asociată, în general, confederației anților, entitate politico-militară extrem de activă pe tot parcursul secolului al VI-lea. DESCOPERIRI SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN SPAȚIUL
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
osul tibial; 10 mărgele îngemănate din sticlă de culoare cafenie situate sub osul tibial al piciorului stâng. Mormântul nr. 6 descoperit în satul Bursuceni, datat din a doua jumătate a sec. I d.Hr., a fost descoperit la 3,50 m nord-vest distanță de mormântul nr. 5 și avea groapa de formă dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite și orientată pe axa SV-NE, prezentând lungimea de 1,80 m și lățimea de 0,7 m. Potrivit analizei dispunerii în mormânt a fragmentelor osteologice
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
uri culcate dispuse simetric între cele două cercuri concentrice incizate, dimensiunile vasului fiind de 6,1 cm - înălțimea, 10,2 cm - diametrul gurii și 6,5 cm - diametrul fundului. HRUȘCA (centrul raional Camenca, R. Moldova) În urma excavărilor efectuate la nord-vest de satul Hrușca, pe o terasă de pe malul stâng al Nistrului, a fost descoperit un mormânt sarmatic care a fost distrus, datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr. În conformitate cu afirmațiile persoanelor care au descoperit mormântul, se știe că
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
din pastă fină de culoare cenușie-închisă, găsite pe umărul stâng al defunctului, cu suprafața lustruită, un fragment mai păstrând un ornament orizontal format din două linii incizate. MOCRA (centrul raional Rîbnița, R. Moldova) În urma excavărilor efectuate la 1,3 km nord-vest de satul Mocra, în tumulul nr. 1 aparținând Epocii Bronzului, în sectorul sud-vestic, a fost descoperit mormântul sarmatic nr. 4, datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr. Forma gropii mormântului nu a putut fi identificată. Scheletul defunctului era
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
temperaturii în perioada 1901- 1990 fiind de 9,5°C, cu valori mai scăzute în sudul și vestul județului. Media multianuală a precipitațiilor oscilează între 460-600 mm, cu valori maxime în vestul și sudul județului. Vânturile dominante sunt cele din nord-vest și nord. Secetele, brumele târzii, grindina și furtunile sunt fenomene destul de frecvente în zonă. Hidrografia Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și acumulări rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru stocarea excesului de apă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]