4,526 matches
-
am întrebat: ‘Unde m-aș fi dus dacă aș fi murit?' Și eu mi-am dat răspunsul: ‘Dacă muream, sigur ajungeam în iad, în chinuri, în focul cel veșnic.' ““După ce am ajuns singur, divorțat, m-am cufundat mai mult în noroiul acestei lumi, în plăceri, în păcate.”“ Am reusit sa fac din viața mea cioburi”“ ... polițiști corecți, polițiști cu frica de Dumnezeu, polițiști care se mulțumesc cu leafa lor.” A rămas uimit și a ... VIII. INTERVIU - ANCA DUMITRAȘCU - VIEȚI TRANSFORMATE, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului În lacrima lumii, se-aude durerea, Cu care se-adapă într-una tăcerea. Pieirea mai pune un pas peste noi Și tot mai adânc coborâm în noroi. Distrugem speranțe și gânduri tăcute. Am pus rațiunea să nu mai asculte. Și robi lăcomiei, de noi inventate, Clădim inutile și sumbre palate. Robiți de mașini și luxoase vacanțe, Mirajul din drog... privați de speranțe, Urmăm neclintiți ce ne da
ÎN LACRIMA LUMII ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356548_a_357877]
-
ESTE DRAG Îmi place cum razele curg Pe brazda neagră în soare, Pământul răscolit de plug, Simțind căldura sub picioare. Îmi place ciripit de pițigoi, Sau gungurit de guguștiuci, Mă simt copil în sat la noi, Cu ulițile pline cu noroi! Referință Bibliografică: ÎMI ESTE DRAG / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul II, 02 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ÎMI ESTE DRAG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356749_a_358078]
-
noi, Aruncăm cuvintele lăuze Și ne strecurăm printre soare și ploi. Destinul nostru doarme în vatră, aproape, Și râde precum Gioconda la Luvru de noi, Ne spălăm de păcate cu prosoape, Un fel de giulgiuri pline de sânge și de noroi. Plouă câteodată pe noi cu erori, Suntem la cină Iuda Iscarioteanul, Aducem la masă un buchet de flori Și-l uităm în vază putrezit tot anul. Zilele trec ca tramvaiele rătăcite, Poetul aruncă la gunoi manuscrisul unui roman, Adio amante
A MAI TRECUT DIN VIAŢĂ UN AN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356751_a_358080]
-
în suflete și prea puțină piatră să se poată ridica un mausoleu al pribegiei românești. Am cutreierat Iugoslavia, Bulgaria, Turcia, toate aceste popoare au ceva ce noi nu avem, puterea de a călca peste sufletele oamenilor cu bocancii plini de noroi." „El Desconocido” se citește cu mult interes și cu multă plăcere, nu numai pentru subiectele alese, dar și pentru comentariile subtile, pentru limbajului curgător, cu fraze bine șlefuite, pline de substanță, colorate, în care înflorește și graiul popular oltenesc: căpistere
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
-i cuprindă. Sunt doar o pată roșie de sânge pe albul încă nescris al istoriei. Chiar dacă numele meu nu va spune astăzi nimic, întotdeauna vă voi întinde o mână. Unii mi-au uitat demult numele, unii mi-l împroașcă cu noroi dar, pentru cei mai mulți, voi fi pentru totdeauna inima din piept, România. Referință Bibliografica: România / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate
ROMÂNIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355158_a_356487]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DOINĂ PENTRU FLUIERUL IANCULUI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului 1 Decembrie 2011 Între stele și noroi Plânge sufletul din noi, Dacă plânge, cui, ce-i pasă De lacrima ce-l apasă? Frunză verde și amară, Cine-i trădător de Țară Să-și aibă odihna lui Sub aripa vântului Și-adăpostul cucului... Frunză arsă de pe ram, Vânzătorului
DOINĂ PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355165_a_356494]
-
Sub aripa vântului Și-adăpostul cucului... Frunză arsă de pe ram, Vânzătorului de neam Dă-i, Doamne, să-și poată duce Tot câștigul orb sub cruce Și de-acolo mai departe Până dincolo de moarte Lasă-l grijilor deșarte! Între stele și noroi Plânge fluierul din noi, Din românii ce mai sunt, Fluier fără de mormânt, Fluier-Dor de Iancu sfânt... Referință Bibliografică: Doină pentru fluierul Iancului... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor
DOINĂ PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355165_a_356494]
-
pește clipe. Stau, răbdând, la spate, celui slab, si mic, Până ce presimte foșnet de aripe... Sunt pe lume îngeri. Slabi și ei, si goi. N-au cu ce să-mbrace, nici măcar în pripă. Stau, în ger, de pază, celor în noroi, Și îi înveșmântă-n propria lor aripa. Sunt pe lume îngeri. Mică li-i diata. Nu au haruri, daruri să mai înfiripe. Stau în umbră celor ce au tot de-a gata , Si le-mpart , confetti, lacrimi din aripe. Sunt
GALS DE ÎNGERI ÎN ADVENT JIANU LIVIU-FLORIAN SUNT PE LUME ÎNGERI? de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355204_a_356533]
-
absolut necesar / lupii de fosfor undeva departe / amintirile undeva și mai departe / săniile cu cai turmentați alunecă inevitabil / spre sărutul divin al iernii”. („Spre sărutul divin al iernii”). Când vine mama în vizită, poetul reinventează paradisul spălând bocancii mamei de noroi. („Reinventând paradisul”). Un tablou insolit zugrăvește poetul într-o zi de târg, de fapt, o frescă actuală: „Case portocalii luminate de garoafe / părul tău castaniu / precum cărăbușii de mai subțire vitraliu / și târgul de vinerea de la Iernut / ceva magnific / ca
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
vipere. Și la acesta, ce speranțe de mântuire să mai existe?! - Altminteri nu se poate? - După câte știu eu, nu se poate. Dacă dumneata mergi pe drum și vezi un om care a căzut într-un într-un șanț cu noroi, întinzi mâna ca să-l scoți afară? - Sigur. - Dar dacă el te respinge, îți vorbește urât și te gonește, ce faci? Îl scoți cu sila? - Nu. - Hai să-ți mai spun ceva. Doi oameni oarecare au fost condamnați la moarte, fiecare
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
Imaginația e o formă de înălțare a realului din trecut spre prezent, un efect al perspectivei narative. Citind acest roman mi-am adus aminte de zicerea lui Petre Țuțea: “Prozatorul seamănă cu un tâmplar care ia un lemn murder din noroi, îl spală și face din el mobilă de lux “. Așa a făcut autorul acestui roman; a abordat o temă, aparent banală, și a făcut din ea un briliant iradiind lumină magică. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Proiecții alchimice și experiențe
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
cu precădere în spațiul dintre talpă și carâmb, unde, dacă apucă să se întărească, se preschimbă într-un soi de ciment autohton, de unde doar o țeapă draculeană îl mai poate extrage. Nu-nseamnă că prin alte țări n-ar exista noroaie, ba bine că nu! Spania ne dă cu prafuri diverse, diferind de la sezon la sezon. Ba polenul galben-cleios al coniferelor, ba praful alb al șantierelor lăsate în paragină de bula imobiliară, sau nisipul roșu saharian, pe care-l catapultează vântul
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
pe buza bălții spre-un licăr de curcubeu ca din poveste. „A naibii iluzie optică”, îți spui și pleci să te faci fizician la Nasa, agent de bursă în Cipru, informatician la Microsoft sau specialist SAP în Canada. Dar buclucașul noroi n-are altă treabă decât să-ți tulbure somnul lin, de te trezești căutând din priviri unghiul optim al razei solare pe suprafața lacului Ontario, la pescuit, doar-doar se va descompune lumina în gama nestematei de pe brazda Câmpuri-Est. Ce să
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
unghiul optim al razei solare pe suprafața lacului Ontario, la pescuit, doar-doar se va descompune lumina în gama nestematei de pe brazda Câmpuri-Est. Ce să te mai miri când începe să te distreze până și tăvălirea fără noimă a irlandezilor în noroi, la tradiționala lor luptă televizată? Nici fericirea copilului tău la descoperirea jocului cu masa lutoasă din spatele casei nu te mai lasă rece. Amintirea fugară a „papalașcăi” copilăriei noastre te gâdilă răsfățată. Așchia nu sare departe de gard. Am umblat ceva
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
există țarini roditoare și pe la alții, poate chiar mai fecunde decât ale noastre, prin colțuri de lume cu configurații tectonice nebănuite. Dar numai în România am găsit îndârjirea neagră, lucioasă a pământului zurliu, care are prostul obicei de a produce noroi, ca să ne indispună. „Operațiunea pantofi” se rezumă în țările dezvoltate la o simplă ștergere cu o cârpă curată, din An în Paște. În România, în schimb, la fel ca mai toate acțiunile, simple doar prin alte țări, și această banală
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
timpului pierdut, fascinați de caracterul autentic, mai mult sau mai puțin neîntinat al geografiei noastre, vor modifica media de vârstă a poporului autohton? E clar că țara e atrăgătoare și pentru ei, în ciuda aparențelor deranjante, lipicioasă ca un bulz de noroi zemos, care-ți atrage irezistibil palma, tentând-o să-și afunde degetele în aluatul sortit să devină ancora cine știe cărei rădăcini viitoare. Pământ persistent, tenace, masă originară cu vino-ncoa'. În fond, când e să reducem totul la esențe, descoperim că
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
întâmpla să trăim într-o lume așa cum apare în carte, niciodată, dar de ce să nu ne-o dorim, măcar. Cu atâta să rămânem! Îmi pare rău că văd în jurul meu oameni care suferă, oameni care jignesc, oameni care împrăștie cu noroi în unii și-n alții, tocmai pentru ca ei, sau imaginea lor, să fie în prim-planul vieții. Moral, asemenea oameni, sunt numiți ,,fără caracter”. Nu doresc, copiilor mei, și nici copiilor noștri, o astfel de lume. Dacă noi n-am
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
prea reci, prea surzi și prea puștii! Duminică în roșu ce seamăn-a sfârșit Precum o așteptare, un templu fără schit. Duminică în lacrimi, ne plânge Dumnezeu Ca o fecioara tristă care iubește-un zeu. Duminică ploioasa, cu muguri prin noroi Ca nufărul ce crește doar în ținutul „doi”. Duminică de aur pe-alei spoite-n cer Prin pașii tăi zidiți ce-n mine nu mai pier. Duminică sfințită de toamnă-n liturghii Precum un anotimp pe când eram copii. Duminică prea
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
au dat din coate, lovind colegul pentru a ieșii în față. Unii din ei colaborând cu Securitatea au schimbat destine, au ruinat familii, beneficiind de avantaje.S-au vândut pe doi arginți.Nicolae Iorga avea o vorbă:” Prostia e ca noroiul; cu cât se zbate cineva mai mult, cu atât se afundă mai adânc “. - Știu că Filila din Iași, sub îndrumarea Dvs., are o realizare excepțională: un dicționar enciclopedic ce ajunge acum la al 48-lea volum, semnat de dl Toni
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
ta, că tu începi lumea, a pluti în euforie și în fericire absolută. A. G. și eu nu ne-am căsătorit. Astăzi, când ni se întâmplă să ne întâlnim, ne privim cu atenție, acoperiți de praful abraziv, de funingina și de noroiul anilor, ne privim și cred că amândurora ne pare foarte bine că nu ne-am căsătorit. Ei, fericirea, cum zice Proust, e cel puțin pentru unii oameni, o eroare”. Mărturisirile epistolare sunt presărate cu scrisori ale amândurora, adevărate documente literare
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
aibă un spirit mai puternic în dorința de a realiza lucruri mari . „La pieptul Tău primește-ne din nou,pre noi Cei păcătoși și care am trădat porunci Îți suntem ori pierdute și pierduții prunci În iaduri pământene pictate cu noroi ... ( Sfântă Mărie, primește-ne la tine) Și cum Creatorul ne-a dat posibilitatea ca noi să trăim în două lumi, una pozitivă și alta negativă, Violetta Petre, caută lumea în” Dincolo de cer”, in care-și poate îndeplini visurile, iar pentru
CONSTANŢA BĂLAŞA DONOSA DESPRE POEZIA VIOLETTEI PETRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356193_a_357522]
-
ce duce aceasta și lovește în tine, la celălalt mal, unde îmbrățișarea virtuților și a dreptății îți va fi tot ce e mai bun și îți va desăvârși ființa. Când alții vor merge înainte, căutându-și lor binele, pășind cu noroi, inconștientă și rea intenție peste propria dreptate, nedreptățindu-i și pe ceilalți cu ticăloșia lor, lăsându-și în urmă conștiința, iar nemaifiindu-le de veghe, îndepărtându-se în întunericul propriului lor drum și în bezna propriei lor minți rătăcindu-se
DESPRE BINE, CONŞTIINŢÃ ŞI DREPTATE... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368807_a_370136]
-
în mijlocul frunții ca un păduche, nici în vatra amestecată cu cenușă (cu toate că cenușii i-au fost și amintirile și privirile). A fost violată a ta țară, România, a fost posedată, a fost terfelită, aruncată la marginea "Comunității Europene", împroșcată cu noroi, cu vorbe grele, cu mizerii, cu închisori, cu pumni în gură. Le-a suportat înghițindu-și amarul, biata țară! Știa că suferința este un dat nu o virtute. Ea nu a fost virtuoasă, a fost doar trăitoare. A rezistat. De
SĂ ÎȚI IUBEŞTI ȚARA, SĂ OFERI FĂRĂ SĂ CERI NIMIC ÎN SCHIMB. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368826_a_370155]
-
Fusesem ce-am fost și-am ajuns ce-am rămas! Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă mea ! Ce patimă poate s-arunce în noi cu-atâta desfrâu de negru noroi ? Ce haină îmbrăcat-am în zorii de-apoi când tristă ispita mușcat-a din noi ? Ce iureș născut-a crimă de-o zi când nu mai știam ce am fost nici ce-om fi, cănd glonțu-a ucis ce încă sperăm
~ OBIDĂ ~ de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368904_a_370233]