1,735 matches
-
Atunci stăpânul îi arse o biciușcă usturătoare pe spinare, încât calul săltă în două picioare, necheză puternic, se îndreptă în galop spre un colț al curții, se întinse ca un arc și sări ușor peste gardul nu prea înalt din nuiele de răchită. Îndată ce se văzu în ulița goală, porni aiurea, nehotărât. Când stăpânul venea în grabă, strigând în fel și chip, o luă la goană. Țăranul alerga neîncetat, dar aproape să-l prindă de grumaz, calul se smucea și gonea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cuvenit rangului social). Domnul A cultiva flori și cu predilecție nativă trandafiri galbeni. Ar fi vrut nespus de mult să sădească și alte plante utile omului, dar n-avea consimțământul soției, încât privea cu jind la vecinul de peste gardul de nuiele, ce delimita parcelele de pământ bine măsurate, cum după-amiază, echipat în pijamaua de lucru, întindea cu grijă aproape maternă rețeaua deasă de fire de sârmă pe care se vor încolăci curând vrejurile plăpânde de viță de vie. Domnul A se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
îi stătea nespus de bine lângă ea (câte mi-am imaginat în legătură cu această pereche evadată parcă dintr-o piesă de Strindberg, de Schnitzler, dar într-un sens mai scabros, pe linia literaturii provocante a lui Sacher-Masoch!). El purta coșul de nuiele de piață (pe vremea aceea, nu se purtau plase de ață și nu existau pungi de plastic), în care ea scotocea cu senzualitate ca să-mi arate cărțile achiziționate cu nu știu ce ocazie, căci nu erau noi, dintre care răsărea un Kant
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de prin diverse localități ale țării au drept centru genezic satul Stâncășeni. Însăși mama mea este urmașa unui Ouatu, respectiv moș Costache Ouatu, bunicul meu. Urmează ca frecvență numele de Jerebie sau Jirebie (posibil poreclă derivată din jordie, jerghie, jerbie (=nuia). Din această listă atrage atenția mulțimea numelor de femei drept cap de familie, inclusiv de urmași ai acestora (ex.Mitrea Tincăi, Costică a Măriucăi, Costică a Lionorei, Ștefănică a Ioanei, Nică a Mariței), majoritatea rămase văduve de război, ai căror
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
zi, iar după ce ai strâns gunoiul se duce la pomi, pentru ca aceștia să fie roditori. În unele sate din zona Codru, Maramureș, pomul Crăciunului se deosebește prin elemente ornamentale cumpărate din oraș, cel mai răspândit fiind pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată. Peste acestea sunt puse sfori din ață de fuior, pe care sunt înșirate boabe de fasole albă. În Bucovina, colacii de Crăciun se făceau în formă de opt și se păstrau
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Abia în acest secol, artiștii au ales culoarea roșie pentru costumul lui Moș Crăciun. În anii '30 - '40, un alt artist american a creat un Moș Crăciun cu obrajii roșii și ochii jucăuși, folosit în reclamele pentru Coca Cola. Iar nuielele amenințătoare de mesteacăn au devenit o amintire... Casa lui Moș Crăciun se află în Laponia Fiecare dintre noi știe că Moș Crăciun locuiește în Laponia, aproape de Polul Nord. De aici el își ia zborul în fiecare iarnă în sania trasă de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
joacă, măi Gavrile, Că-ți dau pâine și măsline; Joacă, joacă, tropotit, Ca Frăsina la prășit! Astă noapte n-am dormit, Toată casa am lipit; Nici la noapte n-am să dorm, Ca să pun lutul la horn, Căci se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când trece Prin salon, Parcă trece un tractor Ș i când spune-o vorbuli ță Zici că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
boli, pentru deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce, tămâie, agheazmă și câte altele ascunse în poală. Descântec “de toate bubele” Cum se spală Malurile de tină, Pietrele de rugină, Așa să se spele (cutare) De orice boală o avea Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un alt text din lectura personală, care explică numele sau apariția unei vietăți. Proba nr. 3 - Ccomunicare scrisă Citește textul următor și rezolvă sarcinile date: „Poteca pe care apucase îl scoase drept la un eleșteu mare. în cale văzu o nuia lungă de alun, pe care o luă, așa de florile mărului, fără să știe ce are să facă cu dânsa. El era dus cu gândurile. Se uita și nu mai vedea, tot da cu nuiaua în apă, și nu știa ce
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
eleșteu mare. în cale văzu o nuia lungă de alun, pe care o luă, așa de florile mărului, fără să știe ce are să facă cu dânsa. El era dus cu gândurile. Se uita și nu mai vedea, tot da cu nuiaua în apă, și nu știa ce făcea. Nu mai simțea dacă este ori nu mai este. Când, iată că o broască țestoasă ieșise pe luciul apei și se uita galeș la dânsul. Unde lovea el cu nuiaua și unde se
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
tot da cu nuiaua în apă, și nu știa ce făcea. Nu mai simțea dacă este ori nu mai este. Când, iată că o broască țestoasă ieșise pe luciul apei și se uita galeș la dânsul. Unde lovea el cu nuiaua și unde se deschideau talazurile care înconjurau vârful nuielei, acolo țâșt! și dânsa și ochii de la dânsul nu și-i mai lua. Se uita la dânsul parcă să-l soarbă cu privirea. (...) în cele din urmă, cum, cum, băgă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ce făcea. Nu mai simțea dacă este ori nu mai este. Când, iată că o broască țestoasă ieșise pe luciul apei și se uita galeș la dânsul. Unde lovea el cu nuiaua și unde se deschideau talazurile care înconjurau vârful nuielei, acolo țâșt! și dânsa și ochii de la dânsul nu și-i mai lua. Se uita la dânsul parcă să-l soarbă cu privirea. (...) în cele din urmă, cum, cum, băgă de seamă că o broască țestoasă se ține după
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
țâșt! și dânsa și ochii de la dânsul nu și-i mai lua. Se uita la dânsul parcă să-l soarbă cu privirea. (...) în cele din urmă, cum, cum, băgă de seamă că o broască țestoasă se ține după vârful nuielei lui. Se uită și el la dânsa și parcă îi zicea inima ceva, dar nu pricepu nimic. Când se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. Se sculă binișor, fără să- i pese de ceva, și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cap ceva și fără să-și mai aducă aminte că plecase în pețit. A treia zi, cum se sculă, plecă iarăși la marginea eleșteului. Pasămite îl trăgea ața la ursita lui. și cum sta el acolo și se juca cu nuiaua în apă, iară broasca țestoasă îi tot sărea pe dinainte și se uita la dânsul cu dor, își aduse aminte, la urma urmelor, că el era plecat în pețit și că frații lui erau a se întoarce a doua zi
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și o conjuncție folosite cu formă diferită de cea literară și scrie forma lor corectă. 4. Scrie diminutivele a trei substantive din text care denumesc ființe. 5. Desparte în silabe cuvintele: deschideau , soarbă, plesnească. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: nuiaua, logodnicele, înlănțuită. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu flăcăul, respectiv, broasca. 8. Scrie trei substantive care să definească starea sufletească inițială a flăcăului. 9. Stabilește funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text. 10
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
zi, iar după ce ai strâns gunoiul se duce la pomi, pentru ca aceștia să fie roditori. În unele sate din zona Codru, Maramureș, pomul Crăciunului se deosebește prin elemente ornamentale cumpărate din oraș, cel mai răspândit fiind pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată. Peste acestea sunt puse sfori din ață de fuior, pe care sunt înșirate boabe de fasole albă. În Bucovina, colacii de Crăciun se făceau în formă de opt și se păstrau
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Abia în acest secol, artiștii au ales culoarea roșie pentru costumul lui Moș Crăciun. În anii '30 - '40, un alt artist american a creat un Moș Crăciun cu obrajii roșii și ochii jucăuși, folosit în reclamele pentru Coca Cola. Iar nuielele amenințătoare de mesteacăn au devenit o amintire... Casa lui Moș Crăciun se află în Laponia Fiecare dintre noi știe că Moș Crăciun locuiește în Laponia, aproape de Polul Nord. De aici el își ia zborul în fiecare iarnă în sania trasă de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
joacă, măi Gavrile, Că-ți dau pâine și măsline; Joacă, joacă, tropotit, Ca Frăsina la prășit! Astă noapte n-am dormit, Toată casa am lipit; Nici la noapte n-am să dorm, Ca să pun lutul la horn, Căci se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când trece Prin salon, Parcă trece un tractor Ș i când spune-o vorbuli ță Zici că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
boli, pentru deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce, tămâie, agheazmă și câte altele ascunse în poală. Descântec “de toate bubele” Cum se spală Malurile de tină, Pietrele de rugină, Așa să se spele (cutare) De orice boală o avea Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
această perioadă prinde avânt extracția țițeiului. În anul 1880, la Drăgăneasa începe exploatarea petrolului. Inițial extracția petrolului se făcea prin săparea de „gropi de păcură”, a căror adâncime varia între 2 și 14 m, având pereții căptușiți cu gard de nuiele. Când nu s-a mai găsit petrol la suprafață a început săparea puțurilor de păcură. Săparea unui puț era o treabă foarte grea, periculoasă si murdară. Cerea îndemânare și experiență îndelungată. Oamenii care săpau puțuri de păcură se numeau „puțari
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Provița de Jos un om capabil, pregătit, ambițios, cu dragoste de meserie, Dumitru Georgescu. Dese sunt mărturisirile care vorbesc despre succesele elevilor din Provița de Jos la examenul de admitere din clasa Câmpina. Arma disciplinei și învățăturii era „bătaia cu nuiaua la palmă”. În 1914 se construiește școala cu trei săli de clasă din Provița de Jos, iar în 1937 s-au mai adăugat patru săli de clasă. (Fig.22 ) Astăzi clădirea acestei școli este nefolosită pentru că a fost avariată la
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în caiete, pe coloane, cuvintele care conțin diftongi: Afară-i noapte albă cu lună strălucitoare. Ieri, pe câmpie, un iepure s-a speriat de o femeie. Ca să ai succes în viață, nu învăța de mântuială. 2) Alcătuiți propoziții cu ajutorul cuvintelor: nuia, ieșire, floare, seară. Fișa B, pentru elevii buni 1) Scrieți pe caiete cuvintele de mai jos, completându-le cu diftongii potriviți: ț- -va, f-rte, c- -șca, alcătu- -scă, --ftin, scri- -re, v- -ță, ba--; 2) Scrieți câte două cuvinte pentru
Caleidoscop by Lidia Pintilie, Ioan Pintilie () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93498]
-
Iordan, Dicționar al numelor de familie românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 59; Mihai Vinereanu, op. cit., p. 132. 99 Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Timișoara, Editura "Amarcord", 1994, p. 19; în seria aceasta autorul încadrează nuiaua de alun, bagheta magicianului, bastonașul subțire din lemn sacru, bâta păstorului, toiagul pelerinului, cârja episcopală, sceptrul regelui, caduceul lui Hermes sau tyrsul lui Dionysos; Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, loc. cit, p. 24, arată că, în riturile de construcție, țărușul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
plasa lui subțire/ Cădea aromitoare năpadă de visări". Văl de data aceasta transparent, al originarului însuși, întrupare vie, fremătătoare ce iese la lumină în forma în care apare și se dă vederii 17: " Când iată că din tufe, mlădițe și nuiele,/ Înfiorând tot trunchiul, un vălmășag de mii// De freamăte ridică, se mparte-n ramuri, crește.../ Încet, încet, pe scoarță ghiceam cum se ivește/ Ierbos și încă umed un strai sărbătoresc;/ Cum mai adânc, sub blana de mușchiuri unduiesc// Nelămuriri de cărnuri
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de-a lungul unei rețele dese de canale. Stihia de apă și aer fusese instigată la o lupta intestină între cele două jumătăți ale ei. Săracă în piatră, lumea lui nordică înălțase un labirint de diguri din pământ întărit cu nuiele pentru a drena mai întâi uscatul, dându-l astfel născător la iveală dintr-o confuzie amniotică și punând elementul lichid la respect îndărătul întăriturilor. Pe vremea când Ian abia învățase să meargă de-a lungul digurilor străjuite de plopi, locuia
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]