302,248 matches
-
simțit pînă în această zonă. Conducătorul local al momentului eliminase tocmai pe kominterna istorică Anna Pauker, vinovată de deviere titistă, și avea să se opună unui Hrusciov, socotit prea liberal. Nu puteai nici să-i ignori, nici să-i uiți numele, fiindcă orașul, presărat cu difuzoare, răsuna în fiece clipă de sloganul, scandat insistent, Gheorghiu-Dej, forte luctator pentru pace și popor, sper să nu deformez prea mult în scris acest enunț vernicular. Restul timpului se petrecea cu spectacole de folclor internațional
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
Faivre d'Arcier: 1980-1984 Alain Crombecque: 1985-1992 Bernard Faivre d'Arcier: 1993-2003 Hortense Archambault și Vincent Baudriller: din 2004 Fiecare a continuat tradiția și a înnoit-o. Fiecare a avut o contribuție esențială la întreținerea mirajului. Fiecare și-a asociat numele cu invitarea unor mari artiști. Fiecare s-a însoțit cu un mare regizor care a adus suflu nou, experiențe, modalități de a vedea lumea, viața și teatrul, polemici, dialog, tensiune. Fiecare a inventat forme de seducție a publicului. Fiecare își
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
invitarea unor mari artiști. Fiecare s-a însoțit cu un mare regizor care a adus suflu nou, experiențe, modalități de a vedea lumea, viața și teatrul, polemici, dialog, tensiune. Fiecare a inventat forme de seducție a publicului. Fiecare își leagă numele și existența de spații, de locuri noi care au intrat în circuitul și conștiința festivalului. Fiecare dintre ei a dus povestea mai departe. Fiecare a știut să-și atragă fonduri, sponsori, politicieni, fani fără de care, probabil, această instituție nu ar
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
primit multe cartoline și invitații la spectacolele din off, după ce am privit afișele celor din off agățate peste tot, pînă la cer, și am stat de vorbă cu cei care tractează și te cheamă să-i vezi, după ce am citit numele lui Ionesco, Sorescu, Vișniec, ca dramaturgi montați și jucați în off, am intrat pe poarta oficială a celor care aveau să evoce istoria in-ului. Undeva la umbră, șușotind discret cu George Banu, zîmbitor și distant, în același timp, prezent
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
devreme cu putință, și cât mai clar. Era la fel de riguroasă și de dură cu ea însăși. Veneam într-un rând s-o salut la Zumikon când, la ora convenită, în loc s-o găsesc acasă, văd pe ușă un plic cu numele meu, caligrafiat cu stângăcie. în plic, o mică scrisoare, a cărei redactare trebuie s-o fi costat dureri teribile în brațul drept, pe care tocmai și-l fracturase la piscină. Dar nu a plecat la spital înainte de a-mi fi
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
blugilor strâmți?// toți clipim/ de parcă urmează să iasă soarele/ și nu vrem să fim prinși nepregătiți// dar mama ei/ ca o furtună/ îi șuieră/ ridică-ți pantalonii!/ și privirea ni se întunecă". La ora debutului, Livia Roșca este deja un nume cunoscut în contingentul poeților generației 2000. Ruj pe icoane, mica sa biografie lirică (Bildungslirism, îi spune Al. Cistelecan) îi confirmă indiscutabilul talent și demonstrează că resursele de înnoire ale poeziei tinere sunt departe de a se fi epuizat.
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
temporari și, oarecum, exteriori, Sorin Dumitrescu invocă un proiect academic, și anume o Academie de artă răsăriteană, iar Paul Gherasim se limitează exclusiv și smerit la Creator, la natură, la pictura rupestră și la arta paleocreștină, fără a aminti nici măcar numele unui singur profesor. Din punctul de vedere al conștiinței de sine și, în subsidiar, al sistemului de autoevaluare, la un pol s-ar găsi Florin Mitroi, Horia Paștina și Ion Grigorescu, oameni de o modestie înaltă, aristocratică în sensul cel
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
gînduri ale d-lui B., "38 de ani, doctor în istoria creștinismului timpuriu al Universității Paris IV - Sorbona", după cum grațios îl prezintă Simona Chițan în Evenimentul zilei. Bine faceți! Cineva care lucrează într-o editură, după cum mărturisește, și răspunde la numele primăvăratic de Flori Stănescu, scrie în JURNALUL LITERAR nr. 7-12/2006: "Ifosele, cu pretenții aristocratice, mofturile de vedetă și bocancii autoritari (zvîrliți de la înălțimea diverselor scaune profesionale) ne împing pe unii dintre noi - destul de mulți - să nu mai citim 22
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
totul la un loc. Un lucru bun e că, existînd un număr de scriitori care sînt obligatorii, și nu poate fi altfel, se lasă și la latitudinea profesorului să aleagă după preferințele lui, ale elevilor, eventual, și o serie de nume, de opere, care, facultative fiind, interesează poate uneori mai mult decît celelalte. - Aceste corijări s-ar putea face și manualele vor răspunde mai bine nevoilor educației. - Sigur că da. Dacă se va reduce numărul, și după cîte am înțeles asta
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
În manuale trebuie să spunem adevărul, plăcut sau neplăcut, și acesta e singurul criteriu. Discuția e falsă și n-am înțeles-o niciodată. Au apărut niște năzdrăvănii prin manulele de istorie. Acestea se cer neîndoios eliminate. Nu se poate. Sînt nume a căror prezență e de discutat. Să mai treacă timp, să vedem dacă rămîn în conștiința noastră. Nu poți strecura, așa, la colț de masă, pe prietenul din copilărie în paginile unui manual. - În școala franceză, pe care o cunoașteți
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
cred că se poate realiza în cadrul fiecărei catedre. La Universitatea din Iași, la Catedra de literatură română s-a refuzat această limitare a timpului în care să se predea disciplina. În patru ani. Atunci ai o perioadă în care selectezi numele de care nu te poți lipsi, dacă ești specialist în domeniul literaturii române. Iar la cursurile opționale poți să te ocupi de ce vrei, în condițiile a ceea ce am discutat mai-nainte - Măsură în toate. - Exact. - Am discutat oarecum mai tangențial
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
Întâmpinată cu zâmbete ironice ori contestată în chiar premisele coagulării ei, considerată găselnița publicitară a unor critici cu ambiții de mentori (care ar fi inventat fenomenul pentru a se pune pe ei înșiși în valoare), generația poeților "milenariști" are câteva nume pe care numai spiritele răuvoitoare sau complet opace la poezie le pot ignora. Marius Ianuș și Ruxandra Novac, Claudiu Komartin și Dan Sociu, Teodor Dună și Dan Coman, Elena Vlădăreanu și Zvera Ion sunt voci distincte în literatura ultimilor ani
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
scufunda în calcarul translucid al dealului./ dealul sub mine lumina". Nimic obscen în evocarea directă a mărunțelului, dar indispensabilului organ al gândăceilor și muștelor, buburuzelor și cărăbușilor; și, de asemenea, nici o inflexiune egolatră în crearea acestui personaj, manasia, cu un nume și o identitate proprii autorului. Poetul clujean se află la ani-lumină de violența lexicală a fracturiștilor și de atitudinea lor protestatară, detașându-se de propriul eu și transformându-se din subiect în obiect al poeziei pe care o scrie. Își
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
parcă de mâna fratelui Brâncuși, pesemne că demult nu s-a mai pus o floare. Am vrut să-i ofer un mărțișor. Mi-a mulțumit și m-a lăsat să înțeleg că ființa lui e rănită de faptul că sub numele său e încrustată doar ipostaza de violinist. Iată cum din neglijență, nepăsare, nepricepere, dilema enesciană se perpetuează și în mormânt. Căci și-a dorit să fie (re)cunoscut drept compozitor, nu numai ca interpret. Se pare însă că posibilitatea lui
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
ultima vreme, de pildă, termenul rablă a fost foarte prezent în primele pagini ale ziarelor, în titluri construite astfel încît să atragă atenția. Programul de scoatere din circulație a mașinilor vechi a fost desemnat, necruțător, prin formule ironice, evocînd parodic nume de cod, acțiuni militar-strategice: Programul , Acțiunea Rabla, Operațiunea Rabla: "Programul Rablaťaproape epuizat" (Libertatea, 18.07.2006); Acțiunea Rabla are motorul puțin calat" (Cotidianul, 10.07.2006); "Ministerul mediului a demarat acțiunea rabla" (Săptămîna Financiară, 69, 2006); Operațiunea Rabla a demarat
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
de natură militară - "Misiunea Rabla 2006" și conținînd mesaje de tipul: "Renunță la rabla ta și vino să achiziționezi un automobil nou Opel, Chevrolet sau Daewoo!" Efecte comice provin din procedeul de transformare a termenului familiar într-un fel de nume de marcă: "Rabla avans la Maserati" (Ziua, 16.04.2005). Tendința de tratare în cheie parodică e și mai puternică în tiparul care imită titluri de film de succes: "Programul Rabla revine" (infonews.ro); Programul rabla se întoarce" (stiri.rol
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
Burileanu, Popa Liseanu, Cezar Papacostea etc. și Favonius, la Craiova, publicată de N.I. Herescu. Cele două reviste aveau un caracter precumpănitor de popularizare: în paginile lor se întâlnesc traduceri, povestiri mitologice, chestiuni didactice. în 1926, cele două reviste fuzionează sub numele de Revista Clasică, condusă de N.I. Herescu și de un comitet de redacție din care nu lipseau George Murnu, Cezar Papacostea, I. Valaori. Caracterul revistei se schimbă radical: încep să apară articole în limbi străine, rubrica de recenzii este bine
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
mai turnat la Securitate! Cum nu mă număr printre cei care își fac veacul printre dosare la CNSAS, sînt la curent numai cu ultimele dezvăluiri din presă. Unele sînt ciorbe reîncălzite, altele, bănuieli confirmate. Aud însă și noutăți, printre care numele unor amici cu care obișnuiam să pun lumea la care pe terasa de la Uniunea Scriitorilor sau prin țară, la întîlnirile cu cititorii. Pe unii îi credeam mai răi de gură decît mine, dar și mai pricepuți la dialoguri cu cititorii
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
dintre cei care par azi un soi de agenți de influență ai Securității aveau și dosare de urmărire informativă. Am citit de curînd în "Adevărul literar și artistic" stenograma unei discuții între un Nica Dan, ceea ce pare să fie un nume de cod, și un reprezentant al Securității. După cum e croit textul Securității reiese că cineva, cu inițialele N.C., apropiat al lui Mircea Eliade, ar fi sfătuit securitatea cum e mai bine să-l abordeze pe Mircea Eliade, dar care era
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
activi publiciști ai perioadei post-comuniste. Oricât de tristă ar fi întâmplarea, cred că s-a ivit un bun prilej de a rediscuta situația din ultimii șaisprezece ani în acest domeniu. De fapt, am asistat la un scenariu monoton: am aflat nume de persoane care, dintr-un motiv sau altul, au ajuns să dea note informative Serviciului Secret comunist. Prea puțini dintre noi, oripilați de gestul celor în care, poate, am crezut, ne-am arătat interesați să vedem întregul tablou. Și anume
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
fericit că am putut să-i public, până în momentul de față, cu selecții consistente, pe Nichita Danilov, Ileana Mălăncioiu, Dorin Tudoran, Șerban Foarță, M. Ivănescu, Gellu Naum și Gabriela Melinescu. "Interviurile" mele au apărut în cu totul alte colecții, alături de nume precum cele ale lui Vladimir Tismăneanu, Adrian Marino, Gabriel Andreescu, Mihai Șora, Sorin Antohi, Alexandru Zub, Andrei Pleșu, Corneliu Mănescu, Serge Moscovici, Adrian Niculescu, Marius Oprea, Vladimir Bukovski și alții. Or fi cu toții niște "precupeți" - mai vechi sau mai noi
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
atunci au trecut din moarte la viață. Pomenirea lor s-a făcut și se face cu laude, după rânduiala creștină, în ziua trecerii lor la viața veșnică. În cinstea martirilor nu numai că s-au ridicat locașuri de cult, ci numele lor a început să se dea și ca nume de botez<footnote Pr. Prof. Ioan Rămureanu, Introducere generală la Actele martirice, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. XI, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
s-a făcut și se face cu laude, după rânduiala creștină, în ziua trecerii lor la viața veșnică. În cinstea martirilor nu numai că s-au ridicat locașuri de cult, ci numele lor a început să se dea și ca nume de botez<footnote Pr. Prof. Ioan Rămureanu, Introducere generală la Actele martirice, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. XI, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 14. footnote>. Ni s-au păstrat până
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu Viețile Sfinților, în paginile cărora găsim mărturii despre martirii primelor secole și despre martirajul lor. Creștinii au păstrat cu cinste și pietate sfintele lor moaște care săvârșesc și astăzi nenumărate minuni. Ne-au rămas, de asemenea, calendare creștine cu numele lor, rugăciuni ale lor, precum și pildele lor de cutezanță în mărturisirea și apărarea dreptei credințe. Cu toate acestea, nu cunoaștem viețile tuturor sfinților martirizați. Persecuțiile veneau atât de intempestiv, atât de năvalnic și de des, încât nu au putut fi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Doar cei din provinciile mai puțin prigonite sau cei care au scăpat prin fugă au putut să scrie despre credința martirilor și supliciile la care au fost supuși. Se notau viețile sfinților uciși, care se citeau mai apoi în biserică. Numele celor martirizați au umplut calendarul creștin, martirii fiind primii sfinți prăznuiți de Biserică. Numărul celor care au pătimit pentru Hristos este imens. Săpăturile arheologice au scos la iveală numai în catacombele din Roma aproximativ 1,5 milioane de morminte care
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]