1,263 matches
-
-său și, cu lacrimi în ochi, pornește în toată lumea, depărtându-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Exemplificați, în fraze, dependența propoziției atributive de un regent de tip nominal (substantiv, pronume, numeral). Formulați enunțuri în care propoziția atributivă să fie introdusă prin: (a) conjuncția că; (b) pronumele relativ care în cazul genitiv; c) adverbul relativ cum; (c) pronumele relativ care în cazul acuzativ. Construiți fraze în care propoziția atributivă să aibă ca
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că; (b) pronumele relativ care în cazul genitiv; c) adverbul relativ cum; (c) pronumele relativ care în cazul acuzativ. Construiți fraze în care propoziția atributivă să aibă ca termen regent: (a) substantivul felul; (b) pronumele demonstrativ de depărtare acela; (c) numeralul ordinal al doilea; (d) substantivul întrebarea. Construiți un enunț care să conțină o propoziție subordonată atributivă despărțită prin virgulă de regenta sa. Complement indirect propoziție subordonată completivă indirectă Transcrieți complementele indirecte din textele de mai jos și realizați analiza lor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a zbughit-o afară. Le făcea din mâini și-i spunea lui Bumbu..." (Spiridon Vangheli, Hora albă) Formulați enunțuri în care complementul indirect să fie exprimat prin: (a) pronume de politețe în cazul dativ; (b) verb la modul supin; (c) numeral colectiv în cazul acuzativ; d) substantiv în cazul genitiv; (e) adjectiv; (f) pronume negativ în cazul acuzativ; ( h) pronume interogativ în cazul dativ; (i) substantiv propriu, genul feminin, cazul dativ. Indicați termenii regenți ai propozițiilor subordonate completive indirecte din textele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pat și începu să plângă." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Poveste) Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de loc să fie exprimat prin: (a) pronume personal propriu-zis precedat de prepoziție; (b) substantiv în cazul dativ; (c) adverb relativ; (d) locuțiune adverbială; (e) numeral colectiv, cazul genitiv, precedat de locuțiune prepozițională; (f) adverb interogativ; (g) pronume personal propriu-zis, formă neaccentuată, cazul dativ. Ilustrați, în enunțuri, dependența complementului circumstanțial de loc de: (a) un verb; (b) o locuțiune verbală; c) un adjectiv provenit din verb
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin: (a) substantiv în cazul dativ, precedat de prepoziție; (b) pronume personal de politețe în cazul acuzativ, precedat de prepoziție; (c) verb la modul infinitiv, precedat de prepoziție; (d) numeral colectiv în cazul genitiv, precedat de prepoziție/ locuțiune prepozițională; (e) verb la modul gerunziu; (f) locuțiune adverbială; (g) adverb nehotărât. Ilustrați, în enunțuri, dependența complementului circumstanțial de cauză de: (a) un verb; (b) un adverb; (c) o interjecție; d) un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ilustrați, în enunțuri, dependența complementului circumstanțial de cauză de: (a) un verb; (b) un adverb; (c) o interjecție; d) un adjectiv. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de cauză să fie exprimat prin: (a) pronume personal în cazul genitiv; (b) numeral ordinal în cazul dativ; (c) numeral cardinal în cazul acuzativ; (d) adjectiv; (e) verb la modul gerunziu; (f) substantiv în cazul acuzativ. Alcătuiți două enunțuri în care locuțiunea adverbială de aceea să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de cauză de: (a) un verb; (b) un adverb; (c) o interjecție; d) un adjectiv. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de cauză să fie exprimat prin: (a) pronume personal în cazul genitiv; (b) numeral ordinal în cazul dativ; (c) numeral cardinal în cazul acuzativ; (d) adjectiv; (e) verb la modul gerunziu; (f) substantiv în cazul acuzativ. Alcătuiți două enunțuri în care locuțiunea adverbială de aceea să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză, respectiv de complement circumstanțial de scop
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunțuri în care locuțiunea adverbială de aceea să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză, respectiv de complement circumstanțial de scop. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de scop să fie exprimat prin: (a) verb la modul infinitiv; (b) numeral ordinal în cazul genitiv; (c) pronume personal propriu-zis în cazul acuzativ; (d) substantiv în cazul acuzativ. Construiți două enunțuri în care complementul circumstanțial concesiv să fie exprimat prin adjectiv, respectiv prin verb la modul gerunziu. Propoziția subordonată circumstanțială de mod
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
povestire, așa, odată, mic, trăia, el, totul, mai. (e) Formulați patru enunțuri în care verbul a apărea să aibă sensuri diferite. Precizați-le. (f) Alcătuiți patru enunțuri în care să existe: * un pronume demonstrativ de depărtare; * o interjecție onomatopeică; * un numeral multiplicativ; * un verb copulativ. (g) Alcătuiți patru enunțuri în care substantivul viață să fie în cazuri diferite. Testul nr. 2 Se dă textul: ,,Dacă eu i-aș porunci unui general să zboare din floare în floare, asemeni unui fluture, ori
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gradul comparativ de superioritate; (c) subiectul să fie inclus (persoana a doua singular); d) predicatul să fie exprimat printr-o interjecție predicativă; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal posesiv; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral ordinal în cazul genitiv; (g) să existe un atribut adverbial; (h) verbul a însemna să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: ,,Sfânt în om este sentimentul. El este în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gradul superlativ relativ de superioritate; (c) subiectul să fie inclus (persoana întâi plural); (d) predicatul să fie exprimat printr-un adverb predicativ; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal nehotărât; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral colectiv în cazul acuzativ; (g) să existe un atribut interjecțional; (h) verbul a părea să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subiectul să fie inclus (persoana a doua plural); d) predicatul să fie exprimat printr-o interjecție onomatopeică având valoare predicativă; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral colectiv în cazul nominativ; (g) atributul să fie exprimat prin adverb + prepoziție; (h) verbul a părea să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: Noi suntem trandafiri, ziseră trandafirii. Vai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-n rândunică și fuge-n cer zburând!" (Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi) 3. (2 p.) Alcătuiți enunțuri în care: (a) pronumele nehotărât orice (în acuzativ) să îndeplinească funcția sintactică de complement indirect; (b) complementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin numeral; c) verbul a rămâne să aibă valoare copulativă; (d) o locuțiune verbală să aibă funcția sintactică de predicat; (e) un pronume personal (în genitiv) să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de loc; f) verbul a ajunge să aibă valoare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la modul infinitiv să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de timp; (c) să ilustrați regimul cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de cauză. Testul nr. 15 1. Tipologia numeralelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Omonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de prefixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă subordonate diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini numeralul Testul nr. 19 1. Se dă textul: "După ce cinstiră câteva pahare, începură a vorbi despre treburile de pe lumea asta. Dumneata, domnule Calistrat, zise
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini numeralul Testul nr. 19 1. Se dă textul: "După ce cinstiră câteva pahare, începură a vorbi despre treburile de pe lumea asta. Dumneata, domnule Calistrat, zise munteanca, mi se pare că nu prea mănânci. Ba mănânc, slavă Domnului și bogdaproste. Atunci nu bei
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de litere și numărul de sunete din cuvintele: cer, gherghină, închis, axiomă, geam. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, OZN. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de plural; b) un substantiv epicen; c) un numeral distributiv cu funcția sintactică de atribut adjectival; d) un substantiv articulat cu articol hotărât și cu articol posesiv-genitival; e) un pronume negativ cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana a doua, plural); g) o propoziție atributivă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mioriță, sau. 5. Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: ceas, George, chipeș, examen, ghicitoare. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, oful. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de singular; b) un numeral colectiv cu valoare adjectivală; c) un substantiv epicen; d) un subiect nedeterminat; e) un pronume nehotărât cu funcția sintatică de complement indirect; f) structura: substantiv articulat cu articol hotărât + articol demonstrativ-adjectival + adjectiv; g) o propoziție circumstanțială de cauză având ca
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
f) structura: substantiv articulat cu articol hotărât + articol demonstrativ-adjectival + adjectiv; g) o propoziție circumstanțială de cauză având ca termen regent adjectivul obosită; h) o propoziție subiectivă introdusă prin adjectivul pronominal orice; i) o propoziție atributivă având ca termen regent un numeral; j) două propoziții aflate în raport de coordonare conclusivă. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul care să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: vor v-or, ia i-a; (b) perechile
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dimensiuni mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se realizează în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și dativ. 102 Vezi Dimitriu, 1999, p. 290. 103 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 211, 250, 265-266, 271, 278, 285-286 etc.; Dimitriu, 1999, pp. 242-303 etc. 104 După modelul din Dimitriu, 1999, p. 307. În Gramatica I, 2005, p. 289, numeralul este inclus în "clasa semantică a cantitativelor". 105 Cf. Iordan & Robu, 1978, pp. 431-436; Dimitriu, 1999, p. 307 ș.u.; Gramatica I, 2005, pp. 289-322 etc. 106 Vezi și Dimitriu, 1999, pp. 314-316, 319, 320, 322-323 etc. 107 După Dimitriu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dintre greșelile de scriere întâlnite frecvent în practică școlară se constată: omisiuni, adăugiri, inversiuni de litere și silabe; scrierea incorectă a diftongilor; scrierea incorectă a ortogramelor; despărțirea cuvintelor în silabe; scrierea incorectă a unor forme verbale; scrierea incorectă a unor numerale cardinale și ordinale; scrierea greșită a pluralului unor substantive și adjective. Ca strategii și tehnici de recuperare a scrisului disortografic se utilizează procedeele de scriere amintite (copieri, transcrieri, dictări, autodictări) iar modelele didactice de bază rămân: joculexercițiu, jocul didactic, exercițiul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Antonimele. Omonimele. Paronimele * Cuvintele polisemantice. * Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii) * Pleonasmul Noțiuni de fonetică * Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe la capăt de rând * Folosirea corectă a accentului în limba română Morfosintaxa * Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categorii morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcții sintactice * Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcții sintactice (adverb, interjecție) Noțiuni de sintaxă * Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204000_a_205329]
-
auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut a merge. Se înregistrează confuzia între forme omografe ale indicativului și imperativului. Aceeași situație o întâlnim la flexiunea substantivului, adjectivului, pronumelui și a numeralului. Elevii le recunosc în nominativ și acuzativ și foarte greu sau deloc pe cele în genitiv/dativ (forma cuiva nu o relaționează cu cineva, căruia nu e legată de forma care, forma numele e identificată ușor asociindu-i-se și
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]